Viorel Furdui: Atât timp cât statul nu-și va determina clar vectorul, nu vor fi bani pentru dezvoltare

Problema accesului conducătorilor autorităților locale din Moldova la mijloacele de asistență europeană nu mai există. Declarația a fost făcută de Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) în cadrul dezbaterilor publice de la Agenția IPN „Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova”. Potrivit lui, din contra: „acum solicitările de sprijin extern și numărul cererilor prevalează oferta”.

„După ultimele alegeri locale, la conducere  a venit o mulțime de oameni, care sunt numai ochi si urechi și cu mare interes studiază posibilitățile de atragere a fondurilor, încearcă să participe la toate concursurile și folosesc toate instrumentele existente pentru atragerea de bani la dezvoltarea comunităților lor”, susține Viorel Furdui.

Drept exemplu de activitate prodigioasă a conducătorilor locali, el a menționat orașele Edineț, Ungheni, Strășeni, Ialoveni, precum și multe sate, în care primarii activi și-au propus drept sarcină primordială dezvoltarea economică a localităților.

În opinia lui Viorel Furdui, și partenerii externi perfecționează în permanență instrumentele de susținere a comunităților locale din Moldova. „Asistența se realizează atât la nivelul relațiilor bilaterale, cât și în cadrul proiectelor europene. De exemplu, SUA ajută la dezvoltarea orașelor și satelor în cadrul Programului „Comunitatea mea”. Elveția acordă granturi de dezvoltare prin Programul „Mă implic”. Uniunea Europeană, prin intermediul Agențiilor de dezvoltare, implementează proiecte de construcție a apeductelor, canalizării și drumurilor, precum și implementează programe proprii, cum ar fi cea pentru sporirea eficienței energetice. În curând vor fi lansate noile proiecte – „Lider” și „GAL”, care au drept scop unirea comunităților, autorităților locale și businessului”, spune directorul executiv al CALM.

Dar, deocamdată, conducătorii locali concurează pentru resurse foarte nesemnificative. „Ei se bucură de fiecare cinci-șapte mii, pe care reușesc să le obțină printr-un program sau altul, deși ar putea primi mult mai mult sprijin”, a subliniat Viorel Furdui.

„De ani de zile vorbim despre dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază. Vorbim elocvent, de la tribună, că vrem să readucem oamenii în țară, dar când vezi ce resurse sunt disponibile cu adevărat… Însă dezvoltarea infrastructurii necesită milioane. Dar de cine depinde accesul la investiții? În primul rând, nu de autoritățile locale. Și aceasta este o problemă fundamentală”, a menționat directorul executiv al CALM.

„Guvernarea, statul trebuie să dea semnale clare și să decidă, în cele din urmă, asupra direcțiilor primordiale, care ar avea o credibilitate internațională, astfel încât în țară să intre investiții la volumul potrivit. Fără aceasta ne vom lovi în permanență de insuficiența  financiară și lipsa accesului la mijloace substanțiale”, a conchis Viorel Furdui.

Dezbaterile publice ” Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova ” au fost organizate în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”, realizat de Agenția de presă IPN cu suportul Fundației Hanns Seidel.

Guvernul va investiga cele mai mari 100 de pachete salariale din sectorul public și va suspenda temporar acordarea bonusurilor și a altor plăți suplimentare pentru salariile care depășesc de trei ori media pe economie. Măsurile au fost anunțate de premierul Vasile Tofan după o analiză privind așa-numitele „salarii nesimțite”, care a identificat peste 400 de angajați cu venituri nete de peste 50 de mii de lei lunar, transmite IPN.

Analiza a vizat aproape 40 de mii de angajați din instituții publice, întreprinderi de stat, societăți cu capital public și autorități independente. Au fost identificate 439 de persoane cu salarii nete de peste 50 de mii de lei pe lună, cele mai multe cazuri fiind în autoritățile independente de reglementare.

Potrivit datelor prezentate de premier, peste 85% dintre angajații analizați au venituri nete sub 20 de mii de lei lunar, iar 55,6% câștigă mai puțin de 10 mii de lei. Vasile Tofan a precizat că un salariu mare nu reprezintă automat un abuz, indicând domenii precum IT, securitatea cibernetică sau aviația, unde statul concurează cu sectorul privat pentru specialiști. Vor fi însă verificate cazurile în care remunerarea nu este justificată.

Executivul intenționează să suspende temporar și distribuirea unei părți din profiturile companiilor de stat către angajați, după ce a constatat că acest mecanism a permis, în unele cazuri, creșteri nejustificate ale veniturilor.

Guvernul propune și crearea unui registru public online cu informații despre salariile din sectorul public, precum și prezentarea periodică a rezultatelor activității și a politicilor de remunerare de către conducătorii instituțiilor și întreprinderilor de stat.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Viorel Furdui: Atât timp cât statul nu-și va determina clar vectorul, nu vor fi bani pentru dezvoltare

Problema accesului conducătorilor autorităților locale din Moldova la mijloacele de asistență europeană nu mai există. Declarația a fost făcută de Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) în cadrul dezbaterilor publice de la Agenția IPN „Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova”. Potrivit lui, din contra: „acum solicitările de sprijin extern și numărul cererilor prevalează oferta”.

„După ultimele alegeri locale, la conducere  a venit o mulțime de oameni, care sunt numai ochi si urechi și cu mare interes studiază posibilitățile de atragere a fondurilor, încearcă să participe la toate concursurile și folosesc toate instrumentele existente pentru atragerea de bani la dezvoltarea comunităților lor”, susține Viorel Furdui.

Drept exemplu de activitate prodigioasă a conducătorilor locali, el a menționat orașele Edineț, Ungheni, Strășeni, Ialoveni, precum și multe sate, în care primarii activi și-au propus drept sarcină primordială dezvoltarea economică a localităților.

În opinia lui Viorel Furdui, și partenerii externi perfecționează în permanență instrumentele de susținere a comunităților locale din Moldova. „Asistența se realizează atât la nivelul relațiilor bilaterale, cât și în cadrul proiectelor europene. De exemplu, SUA ajută la dezvoltarea orașelor și satelor în cadrul Programului „Comunitatea mea”. Elveția acordă granturi de dezvoltare prin Programul „Mă implic”. Uniunea Europeană, prin intermediul Agențiilor de dezvoltare, implementează proiecte de construcție a apeductelor, canalizării și drumurilor, precum și implementează programe proprii, cum ar fi cea pentru sporirea eficienței energetice. În curând vor fi lansate noile proiecte – „Lider” și „GAL”, care au drept scop unirea comunităților, autorităților locale și businessului”, spune directorul executiv al CALM.

Dar, deocamdată, conducătorii locali concurează pentru resurse foarte nesemnificative. „Ei se bucură de fiecare cinci-șapte mii, pe care reușesc să le obțină printr-un program sau altul, deși ar putea primi mult mai mult sprijin”, a subliniat Viorel Furdui.

„De ani de zile vorbim despre dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază. Vorbim elocvent, de la tribună, că vrem să readucem oamenii în țară, dar când vezi ce resurse sunt disponibile cu adevărat… Însă dezvoltarea infrastructurii necesită milioane. Dar de cine depinde accesul la investiții? În primul rând, nu de autoritățile locale. Și aceasta este o problemă fundamentală”, a menționat directorul executiv al CALM.

„Guvernarea, statul trebuie să dea semnale clare și să decidă, în cele din urmă, asupra direcțiilor primordiale, care ar avea o credibilitate internațională, astfel încât în țară să intre investiții la volumul potrivit. Fără aceasta ne vom lovi în permanență de insuficiența  financiară și lipsa accesului la mijloace substanțiale”, a conchis Viorel Furdui.

Dezbaterile publice ” Cum și cui ajută Uniunea Europeană în Republica Moldova ” au fost organizate în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”, realizat de Agenția de presă IPN cu suportul Fundației Hanns Seidel.

Viorel Furdui: Atât timp cât statul nu-și va determina clar vectorul, nu vor fi bani pentru dezvoltare

Prima medalie pentru Republica Moldova la Campionatul mondial de lupte U-17 a fost obținută de luptătoarea de stil liber Margarita...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025