Moratoriu de 12 luni pentru fermierii aflați în proceduri de executare silită

Fermierii micro și mici aflați în proceduri de executare silită ar putea beneficia de un moratoriu temporar asupra urmăririi bunurilor. Un proiect de lege aprobat în prima lectură de Parlament prevede suspendarea, pentru 12 luni, a executărilor silite, a dobânzilor și penalităților aferente datoriilor, pentru fermierii afectați de calamități naturale în anii 2024-2025, inclusiv pentru persoanele care au garantat creditele acestora. Proiectul a fost susținut de 88 de deputați, transmite IPN.

Inițiativa legislativă a stârnit opinii diferite în plenul Parlamentului. Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, care deși este unul din semnatarii proiectului, nu i-a dat votul în Comisie. Acesta a menționat că proiectul este necesar, dar are nevoie de ajustări.

„Este clar că măsura se aplică doar celor aflați în executare. Sectorul agricol se confruntă cu un deficit bugetar și cu o decapitalizare accentuată, inclusiv din cauza lipsei subvențiilor. Totuși, stoparea penalităților și suspendarea capitalizării dobânzilor sunt măsuri binevenite. Conceptual, proiectul este corect și îndemn colegii să-l voteze în prima lectură, urmând ca în lectura a doua să fie făcute ajustările necesare”, a declarat Serghei Ivanov, deputat al Fracțiunii parlamentare a Partidului Politic Partidul Nostru.

Deputatul Partidului Democrația Acasă, Sergiu Stefanco, a criticat proiectul, susținând că acesta nu oferă soluții reale pentru fermierii aflați în dificultate. „Îi cunosc pe mulți dintre cei care riscă să rămână fără muncă și fără mijloace de trai. Legea moratoriului, în forma actuală, nu rezolvă problema, pentru că nu vine cu mecanisme concrete de finanțare”, a afirmat Sergiu Stefanco.

Deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a acuzat opoziția de populism. „Eu mă uit cine ne dă lecții. Populism în fiecare ședință plenară. Dacă nu vreți să ajutați, măcar nu încurcați”, a spus Radu Marian.

Unul dintre autorii proiectului, Alexandr Trubca a explicat că pentru a beneficia de moratoriu, fermierii trebuie să îndeplinească mai multe condiții, inclusiv să fie clasificați drept fermieri micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment și să demonstreze că au suferit pierderi semnificative din cauza calamităților naturale. De asemenea, obligațiile financiare trebuie să provină din contracte de credit, leasing sau furnizare de inputuri destinate activităților agricole.

Proiectul prevede că, pe durata moratoriului, bunurile agricole sechestrate pot fi utilizate în continuare în procesul la producție, iar fermierii vor avea dreptul să valorifice producția obținută, veniturile fiind direcționate cu prioritate pentru stingerea datoriilor față de creditori.

Totodată, moratoriul nu se va aplica obligațiilor ce țin de plata salariilor, pensiilor alimentare, despăgubirilor pentru prejudicii aduse sănătății sau creanțelor rezultate din infracțiuni ori contravenții stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

Autorii proiectului afirmă că inițiativa nu implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, fiind o măsură de ordin juridic, menită să prevină falimentele în lanț și să asigure continuitatea activităților agricole. Proiectul urmează să fie supus consultărilor publice, avizat de Guvern și expertizat de Centrul Național Anticorupție, iar ulterior va fi supus examinării în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Moratoriu de 12 luni pentru fermierii aflați în proceduri de executare silită

Fermierii micro și mici aflați în proceduri de executare silită ar putea beneficia de un moratoriu temporar asupra urmăririi bunurilor. Un proiect de lege aprobat în prima lectură de Parlament prevede suspendarea, pentru 12 luni, a executărilor silite, a dobânzilor și penalităților aferente datoriilor, pentru fermierii afectați de calamități naturale în anii 2024-2025, inclusiv pentru persoanele care au garantat creditele acestora. Proiectul a fost susținut de 88 de deputați, transmite IPN.

Inițiativa legislativă a stârnit opinii diferite în plenul Parlamentului. Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, care deși este unul din semnatarii proiectului, nu i-a dat votul în Comisie. Acesta a menționat că proiectul este necesar, dar are nevoie de ajustări.

„Este clar că măsura se aplică doar celor aflați în executare. Sectorul agricol se confruntă cu un deficit bugetar și cu o decapitalizare accentuată, inclusiv din cauza lipsei subvențiilor. Totuși, stoparea penalităților și suspendarea capitalizării dobânzilor sunt măsuri binevenite. Conceptual, proiectul este corect și îndemn colegii să-l voteze în prima lectură, urmând ca în lectura a doua să fie făcute ajustările necesare”, a declarat Serghei Ivanov, deputat al Fracțiunii parlamentare a Partidului Politic Partidul Nostru.

Deputatul Partidului Democrația Acasă, Sergiu Stefanco, a criticat proiectul, susținând că acesta nu oferă soluții reale pentru fermierii aflați în dificultate. „Îi cunosc pe mulți dintre cei care riscă să rămână fără muncă și fără mijloace de trai. Legea moratoriului, în forma actuală, nu rezolvă problema, pentru că nu vine cu mecanisme concrete de finanțare”, a afirmat Sergiu Stefanco.

Deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a acuzat opoziția de populism. „Eu mă uit cine ne dă lecții. Populism în fiecare ședință plenară. Dacă nu vreți să ajutați, măcar nu încurcați”, a spus Radu Marian.

Unul dintre autorii proiectului, Alexandr Trubca a explicat că pentru a beneficia de moratoriu, fermierii trebuie să îndeplinească mai multe condiții, inclusiv să fie clasificați drept fermieri micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment și să demonstreze că au suferit pierderi semnificative din cauza calamităților naturale. De asemenea, obligațiile financiare trebuie să provină din contracte de credit, leasing sau furnizare de inputuri destinate activităților agricole.

Proiectul prevede că, pe durata moratoriului, bunurile agricole sechestrate pot fi utilizate în continuare în procesul la producție, iar fermierii vor avea dreptul să valorifice producția obținută, veniturile fiind direcționate cu prioritate pentru stingerea datoriilor față de creditori.

Totodată, moratoriul nu se va aplica obligațiilor ce țin de plata salariilor, pensiilor alimentare, despăgubirilor pentru prejudicii aduse sănătății sau creanțelor rezultate din infracțiuni ori contravenții stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

Autorii proiectului afirmă că inițiativa nu implică cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, fiind o măsură de ordin juridic, menită să prevină falimentele în lanț și să asigure continuitatea activităților agricole. Proiectul urmează să fie supus consultărilor publice, avizat de Guvern și expertizat de Centrul Național Anticorupție, iar ulterior va fi supus examinării în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025