Mariana Ianachevici: Primii care au reacționat la nevoile copiilor ucraineni au fost sistemul de educație și sistemul de sănătate

Sistemul de educație și sistemul de sănătate au reacționat operativ la nevoile copiilor din familiile refugiate. De această părere este directoarea executivă a Asociației Obștești AVE Copiii, Mariana Ianachevici. „Operativ, Ministerul Sănătății a elaborat un ordin pentru a asigura acces la serviciile de asistență medicală pentru copii. La fel, copiilor li s-a dat acces atât la școală din Republica Moldova, cât și la școala online ucraineană”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Mariana Ianachevici a spus că Asociația îi ajută pe copii să aibă acces la serviciile medicale, dar precizează că în acest domeniu mai sunt niște probleme care trebuie rezolvate, inclusiv lipsa capacității de procurare a medicamentelor. „Noi încercăm să-i direcționăm pe copii spre medicii de familie. Dar problema în domeniul sănătății este că nu prea avem capacitatea de procurare a medicamentelor. De exemplu, la centrele de plasament de la Bălți necesitatea de asistență medicală este mai mare. Astăzi, mi-a venit un cont de 20 de mii de lei pentru medicamente”, a menționat Mariana Ianachevici.

Referindu-se la accesul la educație, directoarea executivă a subliniat că 500 de copii deja sunt înrolați în sistemul național de învățământ. Din această categorie fac parte și copii care frecventează școlile de limbă română. „La Ungheni, de exemplu, în una din localități există o familie care și-a înscris copiii într-o școală din comunitatea respectivă. Deși școala este românească, copiii s-au încadrat foarte repede”, a subliniat Mariana Ianachevici.

Potrivit ei, în toate centrele de plasament trebuie asigurat acces la educația de la distanță, pentru că nu toți frecventează școlile din Republica Moldova. „Există copii care nu prea au un telefon sau un laptop. De aceea, în toate centrele de plasament trebuie să încercăm să punem la dispoziție niște instrumente IT care să le ajute să aibă accesul mai ușor la internet, respectiv, la școala online ucraineană”, a punctat Mariana Ianachevici.

În altă ordine de idei, Mariana Ianachevici a subliniat că subiectul despre asistență juridică pentru copii este unul multiaspectual, mai ales în cazul în care copilul este fără însoțitor sau când minorul nu dispune de acte ce confirmă existența însoțitorului.

„Pot fi telefonată la orice oră de Poliția de Frontieră, atunci când este vorba de un copil neînsoțit sau care este însoțit de cineva care nu are un act legal pentru însoțire. De la frontieră îi aducem pe copii la centre de plasament. De exemplu, spre ieșirea din Republica Moldova, sunt copii care deja de vreo trei zile nu prea pot să iasă, pentru că nu se mai acceptă declarațiile scrise de părinți. În plus, noi avem copii care vin din zona Herson care nu este controlată de autoritățile ucrainene. Este inuman și total inacceptabil să cerem ca însoțitorii acestor copii să aibă o procură legală, pentru că ea nu va exista”, a spus Mariana Ianachevici.

De asemenea, directoarea executivă a menționat importanța asigurării ajutorului psihologic atât pentru copii, cât și pentru părinții acestora. Ea a spus că psihologii din Republica Moldova încearcă să facă tot posibilul ca să-i ajute pe refugiații, dar există problema lingvistică. De aceea, Asociația încercă să angajeze cât mai mulți psihologi ucraineni.

„La Bălți, de exemplu, am angajat o doctoriță, ucraineancă refugiată, care face consultările în limba ucraineană pentru populația de la centrele de plasament. Oamenii la început spuneau că nu au nevoie de consultație psihologică și această este o reacție naturală. Dar, de săptămâna trecută, am început deja să le oferim asemenea consultații. Am găsit și câțiva educatori din rândul refugiaților. Aceștia vor organiza grupuri de suport în care copiii pot să interacționeze la anumite teme pe care le au și să încerce să le depășească împreună”, a spus ea.

Vorbind despre amintirile cu care vor rămâne copiii ucraineni despre război, Mariana Ianachevici s-a referit la desenele micuților de la Centrul de plasament de la Ungheni care „sunt foarte sugestive și redau clar situația din care au venit copiii. În desene apare câte un avion care zboară, flash-uri de foc desenate cu roșu, predomină culori negre care fie vin din nori, fie din imitațiile de explozii. Totodată, apar niște umbre de oameni pe care îi consideră răi. Vom organiza o expoziție mică de desene și toți vizitatorii vor putea să vadă ce impresii au copiii despre război”, a spus ea.

Dezbaterea publică la tema „Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni?”, organizată de IPN, a fost ediția a 235-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Lucrările de construcție a noii Stații de transfer cu linie de sortare a deșeurilor din sectorul Ciocana au ajuns la un grad de executare de aproximativ 60%. Proiectul este realizat în cadrul inițiativei municipale „Deșeuri solide Chișinău”, transmite IPN.

În prezent, sunt finalizate clădirile care vor deservi complexul, inclusiv blocul administrativ, hala stației de sortare, stația de transfer, spălătoria auto și atelierul de reparații. De asemenea, sunt construite cântarele pentru autospeciale, rezervoarele antiincendiare și rețelele inginerești.

După finalizarea halei de sortare, urmează să fie instalată linia modernă de sortare, deja fabricată și pregătită pentru transport la Chișinău. Aceasta va permite separarea materialelor reciclabile și creșterea capacității de sortare și reciclare a deșeurilor municipale.

Primăria capitalei precizează că noua stație de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor este una dintre cele mai importante investiții în infrastructura de gestionare a deșeurilor municipale realizate vreodată în municipiul Chișinău.

Investiția pentru acest lot al proiectului depășește 8 milioane de euro. Proiectul „Deșeuri Solide Chișinău”, cu o valoare totală de aproximativ 26 de milioane de euro, este finanțat de Primăria municipiului Chișinău, BERD, BEI prin Ministerul Finanțelor și Fondul E5P.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Mariana Ianachevici: Primii care au reacționat la nevoile copiilor ucraineni au fost sistemul de educație și sistemul de sănătate

Sistemul de educație și sistemul de sănătate au reacționat operativ la nevoile copiilor din familiile refugiate. De această părere este directoarea executivă a Asociației Obștești AVE Copiii, Mariana Ianachevici. „Operativ, Ministerul Sănătății a elaborat un ordin pentru a asigura acces la serviciile de asistență medicală pentru copii. La fel, copiilor li s-a dat acces atât la școală din Republica Moldova, cât și la școala online ucraineană”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Mariana Ianachevici a spus că Asociația îi ajută pe copii să aibă acces la serviciile medicale, dar precizează că în acest domeniu mai sunt niște probleme care trebuie rezolvate, inclusiv lipsa capacității de procurare a medicamentelor. „Noi încercăm să-i direcționăm pe copii spre medicii de familie. Dar problema în domeniul sănătății este că nu prea avem capacitatea de procurare a medicamentelor. De exemplu, la centrele de plasament de la Bălți necesitatea de asistență medicală este mai mare. Astăzi, mi-a venit un cont de 20 de mii de lei pentru medicamente”, a menționat Mariana Ianachevici.

Referindu-se la accesul la educație, directoarea executivă a subliniat că 500 de copii deja sunt înrolați în sistemul național de învățământ. Din această categorie fac parte și copii care frecventează școlile de limbă română. „La Ungheni, de exemplu, în una din localități există o familie care și-a înscris copiii într-o școală din comunitatea respectivă. Deși școala este românească, copiii s-au încadrat foarte repede”, a subliniat Mariana Ianachevici.

Potrivit ei, în toate centrele de plasament trebuie asigurat acces la educația de la distanță, pentru că nu toți frecventează școlile din Republica Moldova. „Există copii care nu prea au un telefon sau un laptop. De aceea, în toate centrele de plasament trebuie să încercăm să punem la dispoziție niște instrumente IT care să le ajute să aibă accesul mai ușor la internet, respectiv, la școala online ucraineană”, a punctat Mariana Ianachevici.

În altă ordine de idei, Mariana Ianachevici a subliniat că subiectul despre asistență juridică pentru copii este unul multiaspectual, mai ales în cazul în care copilul este fără însoțitor sau când minorul nu dispune de acte ce confirmă existența însoțitorului.

„Pot fi telefonată la orice oră de Poliția de Frontieră, atunci când este vorba de un copil neînsoțit sau care este însoțit de cineva care nu are un act legal pentru însoțire. De la frontieră îi aducem pe copii la centre de plasament. De exemplu, spre ieșirea din Republica Moldova, sunt copii care deja de vreo trei zile nu prea pot să iasă, pentru că nu se mai acceptă declarațiile scrise de părinți. În plus, noi avem copii care vin din zona Herson care nu este controlată de autoritățile ucrainene. Este inuman și total inacceptabil să cerem ca însoțitorii acestor copii să aibă o procură legală, pentru că ea nu va exista”, a spus Mariana Ianachevici.

De asemenea, directoarea executivă a menționat importanța asigurării ajutorului psihologic atât pentru copii, cât și pentru părinții acestora. Ea a spus că psihologii din Republica Moldova încearcă să facă tot posibilul ca să-i ajute pe refugiații, dar există problema lingvistică. De aceea, Asociația încercă să angajeze cât mai mulți psihologi ucraineni.

„La Bălți, de exemplu, am angajat o doctoriță, ucraineancă refugiată, care face consultările în limba ucraineană pentru populația de la centrele de plasament. Oamenii la început spuneau că nu au nevoie de consultație psihologică și această este o reacție naturală. Dar, de săptămâna trecută, am început deja să le oferim asemenea consultații. Am găsit și câțiva educatori din rândul refugiaților. Aceștia vor organiza grupuri de suport în care copiii pot să interacționeze la anumite teme pe care le au și să încerce să le depășească împreună”, a spus ea.

Vorbind despre amintirile cu care vor rămâne copiii ucraineni despre război, Mariana Ianachevici s-a referit la desenele micuților de la Centrul de plasament de la Ungheni care „sunt foarte sugestive și redau clar situația din care au venit copiii. În desene apare câte un avion care zboară, flash-uri de foc desenate cu roșu, predomină culori negre care fie vin din nori, fie din imitațiile de explozii. Totodată, apar niște umbre de oameni pe care îi consideră răi. Vom organiza o expoziție mică de desene și toți vizitatorii vor putea să vadă ce impresii au copiii despre război”, a spus ea.

Dezbaterea publică la tema „Ce vor ține minte copiii ucraineni despre război, țări și oameni?”, organizată de IPN, a fost ediția a 235-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Lucrătorii independenți vor putea opta pentru întregul pachet de prestații sociale, inclusiv pentru indemnizația de maternitate sau paternală, dacă vor achita o contribuție socială mai mare. Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect de lege care extinde drepturile de asigurări sociale pentru această categorie de persoane, transmite IPN.

Inițiativa, elaborată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, urmărește aplicarea principiului egalității de tratament între femeile și bărbații care desfășoară activități independente și transpune în legislația Republicii Moldova standardele europene în domeniu.

Potrivit proiectului, lucrătorii independenți vor putea alege să beneficieze de întregul pachet de prestații sociale prin depunerea unei declarații la Casa Națională de Asigurări Sociale și achitarea unei taxe fixe majorate, stabilite anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

În acest caz, ei vor avea dreptul la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizație de maternitate, indemnizație pentru creșterea copilului, indemnizație paternală, precum și la indemnizația unică în cazul adopției unui copil. Totodată, proiectul prevede că și soțiile lucrătorilor independenți vor putea beneficia de indemnizația de maternitate.

Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că, în anul 2024, în Republica Moldova erau înregistrați 50 879 de lucrători independenți care achitau contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat. În prezent, aceștia beneficiază doar de pensie pentru limită de vârstă și de ajutor de deces, fără a avea acces la indemnizația de maternitate sau la alte prestații sociale.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025