O pătrime dintre salariați sunt expuși riscului consecințelor financiare în urma crizei pandemice

Aproximativ o pătrime dintre salariați sunt expuși riscului sporit și extrem de a suporta consecințe financiare în urma crizei pandemice, arată o analiză a riscurilor de remunerare a celor mai vulnerabili salariați lansată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova, transmite IPN.

27,4% dintre persoanele angajate sunt supuse unui risc sporit (18,1%) și extrem (9,3%) de a activa în condiții precare de muncă în ceea ce vizează remunerarea. Precaritatea muncii din perspectiva remunerării este caracterizată prin posibilitatea redusă a persoanelor angajate de a negocia și influența condițiile de salarizare și de a acoperi necesitățile zilnice din câștigurile salariale. Alt risc este al concedierii sau modificării programului de muncă fără explicarea acestor intervenții din partea angajatorului și perpetuarea practicării muncii informale – salarizarea „în plic”.

A cincea parte dintre persoanele angajate s-a confruntat cu reducerea veniturilor salariale în timpul pandemiei. Intervențiile asumate la nivel global și național au avut repercusiuni asupra participării pe piața muncii și asupra menținerii activității economice a mai multor agenți economici. Potrivit datelor sondajului de opinie desfășurat în rândul populației ocupate, în medie fiecare a cincea persoană angajată s-a confruntat cu pierderea temporară a locului de muncă pe timp de pandemie din cauza sistării activității entității în care muncea.  Iar fiecare a treia persoană a indicat reducerea numărului de ore lucrate.

De asemenea, s-a constatat că din totalul celor care au suportat reduceri financiare, fiecare al treilea a indicat o diminuare de 26-50% din salariu. Circa 28% dintre persoanele care s-au confruntat cu reducerea veniturilor salariale au indicat o diminuare de până la 50%. Totodată, sondajul arată că fiecare a treia persoană a avut o diminuare a numărului lunar de ore lucrate. 16% dintre aceștia au avut un program de lucru mai mic cu peste 30 de ore.

Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate”.
 

O pătrime dintre salariați sunt expuși riscului consecințelor financiare în urma crizei pandemice

Diplomații moldoveni sunt ținuți cu orele la frontiera Federației Ruse, iar uneori întâmpină dificultăți la intrarea pe teritoriul rus. Despre...

Acest material este disponibil doar pe bază de abonament.
Abonează-te pentru a avea acces la mai multe materiale și funcționalități exclusive!

0 FacebookTwitterPinterestEmail

O pătrime dintre salariați sunt expuși riscului consecințelor financiare în urma crizei pandemice

Aproximativ o pătrime dintre salariați sunt expuși riscului sporit și extrem de a suporta consecințe financiare în urma crizei pandemice, arată o analiză a riscurilor de remunerare a celor mai vulnerabili salariați lansată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova, transmite IPN.

27,4% dintre persoanele angajate sunt supuse unui risc sporit (18,1%) și extrem (9,3%) de a activa în condiții precare de muncă în ceea ce vizează remunerarea. Precaritatea muncii din perspectiva remunerării este caracterizată prin posibilitatea redusă a persoanelor angajate de a negocia și influența condițiile de salarizare și de a acoperi necesitățile zilnice din câștigurile salariale. Alt risc este al concedierii sau modificării programului de muncă fără explicarea acestor intervenții din partea angajatorului și perpetuarea practicării muncii informale – salarizarea „în plic”.

A cincea parte dintre persoanele angajate s-a confruntat cu reducerea veniturilor salariale în timpul pandemiei. Intervențiile asumate la nivel global și național au avut repercusiuni asupra participării pe piața muncii și asupra menținerii activității economice a mai multor agenți economici. Potrivit datelor sondajului de opinie desfășurat în rândul populației ocupate, în medie fiecare a cincea persoană angajată s-a confruntat cu pierderea temporară a locului de muncă pe timp de pandemie din cauza sistării activității entității în care muncea.  Iar fiecare a treia persoană a indicat reducerea numărului de ore lucrate.

De asemenea, s-a constatat că din totalul celor care au suportat reduceri financiare, fiecare al treilea a indicat o diminuare de 26-50% din salariu. Circa 28% dintre persoanele care s-au confruntat cu reducerea veniturilor salariale au indicat o diminuare de până la 50%. Totodată, sondajul arată că fiecare a treia persoană a avut o diminuare a numărului lunar de ore lucrate. 16% dintre aceștia au avut un program de lucru mai mic cu peste 30 de ore.

Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Inițiativa civică pentru promovarea în perioada pandemică a drepturilor persoanelor angajate”.
 

Peste 60 de copii cu vârste între 7 și 10 ani au aflat, la Banca Națională a Moldovei, despre rolul unei bănci centrale și despre importanța deciziilor financiare responsabile. Micii vizitatori au descoperit colecția de monede comemorative din aur și argint și au identificat elementele de siguranță ale bancnotelor cu ajutorul unor echipamente speciale, transmite IPN.

Prezentă la evenimentul „O zi de vacanță la BNM”, guvernatoarea băncii centrale, Anca Dragu, a declarat că educația financiară începe în copilărie, odată cu primele întrebări despre bani și despre lumea din jur. Guvernatoarea BNM i-a încurajat pe participanți să fie curioși și să descopere cu încredere lumea banilor.

„Prin această inițiativă, am transformat învățarea într-o experiență captivantă, în care jocul, dialogul și descoperirea se completează firesc. Un copil care înțelege valoarea banilor poate deveni un adult care ia decizii responsabile”, a declarat Anca Dragu.

Pe parcursul vizitei, copiii au explorat sala de expoziții a BNM și au descoperit cum au evoluat banii de-a lungul timpului.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025