Chișinăul nu dispune de mecanisme prin care locuitorii să practice grădinăritul, studiu

Orașul Chișinău nu dispune de vreun mecanism prin care locuitorii care vor să practice grădinăritul, ca practică individuală sau colectivă, să poată avea acces la pământ, iar agricultura urbană nu figurează în strategiile de dezvoltare a orașului, arată rezultatele Studiului de politici publice „Grădinăritul urban în Chișinău: de la penalizare la încurajare”, realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova, transmite IPN.

Potrivit documentului, în lipsa unui mecanism legal municipal și a unei viziuni de satisfacere a acestei nevoi, pe de o parte, asistăm la sporirea gradului de grădinărit informal, iar, pe de altă parte – la diminuarea terenurilor cu potențial de grădinărit care sunt scoase din circuitul agricol și educațional și transformate în terenuri de construcție rezidențială și comercială.

Studiul a arătat că 80% dintre locuitorii orașului Chișinău locuiesc la bloc, iar suprafața terenurilor agricole și a spațiilor cu potențial de grădinărit scade. Deși majoritatea locuitorilor nu au acces la spațiu pentru grădinărit, totuși, mulți locuitori practică grădinăritul informal.

În același timp, 92% dintre respondenți cred că este posibil de a cultiva fructe și legume în Chișinău, 78% cunosc vecini sau prieteni care practică grădinăritul în oraș, 64% practică grădinăritul în diferite moduri (36%  – la balcon, 35% – în grădina personală, 9% – în grădina din curtea blocului, 6,5% – pe un lot de pământ mai departe de curtea blocului. Alți 10% dintre respondenți au indicat că ar grădinări, dar nu au unde.

30% dintre persoanele intervievate au spus că grădinăresc pentru a cultiva hrană, 29% – pentru divertisment, 17% – pentru a învăța despre grădinărit, 9% – pentru a înverzi orașul, 6% – pentru a contribui la amenajarea urbană, 3% – pentru a comunica cu alți oameni care grădinăresc, iar alți 3% dintre respondenți au spus că grădinăresc pentru terapie, relaxare și conexiune cu natura.

Studiul recomandă ca politicile municipale de agricultură urbană să se bazeze pe trei dimensiuni prioritare: cea socială, cea economică și cea ecologică. Dimensiunea ecologică este mai degrabă una interdisciplinară, care urmărește, pe lângă beneficii sociale, și beneficii de mediu. Astfel, în Paris programele de grădinărit urban în grădinile comunitare au și o carte verde, pe care grădinarii trebuie să o semneze, dacă vor să beneficieze de o parcelă din acea grădină. Cartea verde stipulează principiile de agricultură ecologică, pe care trebuie să o practice grădinarii respectivi în acest spațiu. Aceasta înseamnă că, pe lângă faptul că aceste grădini înverzesc orașul, ele ajută și la diminuarea emisiilor de CO2.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Chișinăul nu dispune de mecanisme prin care locuitorii să practice grădinăritul, studiu

Orașul Chișinău nu dispune de vreun mecanism prin care locuitorii care vor să practice grădinăritul, ca practică individuală sau colectivă, să poată avea acces la pământ, iar agricultura urbană nu figurează în strategiile de dezvoltare a orașului, arată rezultatele Studiului de politici publice „Grădinăritul urban în Chișinău: de la penalizare la încurajare”, realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova, transmite IPN.

Potrivit documentului, în lipsa unui mecanism legal municipal și a unei viziuni de satisfacere a acestei nevoi, pe de o parte, asistăm la sporirea gradului de grădinărit informal, iar, pe de altă parte – la diminuarea terenurilor cu potențial de grădinărit care sunt scoase din circuitul agricol și educațional și transformate în terenuri de construcție rezidențială și comercială.

Studiul a arătat că 80% dintre locuitorii orașului Chișinău locuiesc la bloc, iar suprafața terenurilor agricole și a spațiilor cu potențial de grădinărit scade. Deși majoritatea locuitorilor nu au acces la spațiu pentru grădinărit, totuși, mulți locuitori practică grădinăritul informal.

În același timp, 92% dintre respondenți cred că este posibil de a cultiva fructe și legume în Chișinău, 78% cunosc vecini sau prieteni care practică grădinăritul în oraș, 64% practică grădinăritul în diferite moduri (36%  – la balcon, 35% – în grădina personală, 9% – în grădina din curtea blocului, 6,5% – pe un lot de pământ mai departe de curtea blocului. Alți 10% dintre respondenți au indicat că ar grădinări, dar nu au unde.

30% dintre persoanele intervievate au spus că grădinăresc pentru a cultiva hrană, 29% – pentru divertisment, 17% – pentru a învăța despre grădinărit, 9% – pentru a înverzi orașul, 6% – pentru a contribui la amenajarea urbană, 3% – pentru a comunica cu alți oameni care grădinăresc, iar alți 3% dintre respondenți au spus că grădinăresc pentru terapie, relaxare și conexiune cu natura.

Studiul recomandă ca politicile municipale de agricultură urbană să se bazeze pe trei dimensiuni prioritare: cea socială, cea economică și cea ecologică. Dimensiunea ecologică este mai degrabă una interdisciplinară, care urmărește, pe lângă beneficii sociale, și beneficii de mediu. Astfel, în Paris programele de grădinărit urban în grădinile comunitare au și o carte verde, pe care grădinarii trebuie să o semneze, dacă vor să beneficieze de o parcelă din acea grădină. Cartea verde stipulează principiile de agricultură ecologică, pe care trebuie să o practice grădinarii respectivi în acest spațiu. Aceasta înseamnă că, pe lângă faptul că aceste grădini înverzesc orașul, ele ajută și la diminuarea emisiilor de CO2.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025