Codul Electoral a fost modificat

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate au votat în lectură finală modificările la Codul Electoral. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, din motive obiective, în unele circumscripții electorale sau secții de votare alegerile vor putea fi desfășurate pe parcursul a două zile – sâmbătă și duminică. Parlamentarii au renunțat însă la ideea de implementa votul electronic, transmite IPN.

Blocului Comuniștilor Socialiștilor a cerut ca examinarea proiectului să fie amânată, invocând necesitatea obținerii unui consens politic larg. În debutul ședinței, deputatul socialist  Vlad Batrîncea a propus excluderea proiectului de pe ordinea de zi. Potrivit lui, redacția propusă a Codului Electoral generează riscul discriminării unor categorii de alegători în raport cu altele. „În ultima variantă, aprobată de Comisia juridică, a dispărut votul electronic. Acest lucru presupune că totuși autorii acestui proiect aud criticile opoziției. Dar considerăm că sunt 10-11 articole la care trebuie încă de muncit”, a menționat vicepreședintele Parlamentului.

Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamati, a declarat că, în primă lectură, acest proiect a fost aprobat încă în luna iulie. Au fost circa cinci luni cu discuții multiple, iar toate propunerile au fost examinate. „Ceea la ce faceți referință dumneavoastră, că ar putea fi discriminați unii alegători în raport cu alții, exact la acest capitol, Comisia de la Veneția nu a avut vreo obiecție”, a replicat Olesea Stamati. 

În timpul examinării în lectura a doua, fracțiunea BCS a insistat pe amendamentul prin care în Cod să fie prevăzut că buletinele de vot se vor publica și în limba rusă. Olesea Stamate a menționat că s-a ajuns la formula: „Buletinele de vot se întocmesc în limba română. Pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se întocmesc și într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripția respectivă”.

Deputatul BCS Adrian Lebedinschi a solicitat să fie excluse prevederile că „alegerile în unele circumscripții electorale sau secții de votare pot fi desfășurate, din motive obiective, pe parcursul a două zile – sâmbătă și duminică – fapt ce se stabilește prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor”. Potrivit lui, există un standard pentru toți alegătorii cu cetățenia Republicii Moldova – alegeri o singură zi, iar propunerea creează discriminare. Supus votului, amendamentul socialistului nu a fost acceptat.

De asemenea, socialiștii s-au arătat nemulțumiți de noua modalitate de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Mai exact de faptul că unii membri vor fi delegați de Guvern, de Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia lui Adrian Lebedinschi, un membru trebuie să fie desemnat de președintele țării, iar ceilalți șase de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

Olesea Stamate a precizat că în redacția acceptată de Comisie este prevăzut că un membru este numit de către președintele țării, un membru este numit de către Consiliul Superior al Magistraturii, un membru este numit de Guvern la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, patru membri sunt numiți de Parlament, iar unul – de către organizațiile societății civile reprezentative pentru domeniul electoral.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că, în ceea ce ține de amendamentele legate de UTA Găgăuzia, o bună parte din ele nu au fost acceptate, inclusiv cel legat de sistemul de vor mixt pentru Găgăuzia. Și aceasta pentru că, potrivit legii, autoritatea reprezentativă Găgăuziei este Adunarea Populară. În rest, alegătorii găgăuzi participă într-un scrutin proporțional pe bază de egalitate, la fel ca și toți cetățenii din Republica Moldova. 

Noul Cod Electoral a fost votat de 55 de deputați.

Un incendiu a izbucnit vineri la un depozit frigorific de pe strada Petricani din capitală, iar pompierii au intervenit conform nivelului sporit de intervenție. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, flăcările au cuprins acoperișul clădirii, existând riscul propagării focului la construcțiile din apropiere, transmite IPN.

IGSU precizează că la fața locului au fost trimise mai multe echipe de intervenție, iar pentru coordonarea operațiunii a fost constituit Statul Major Operativ. Pompierii au constatat că ardea acoperișul depozitului frigorific, cu o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați.

Pompierii au localizat incendiul la ora 11:33, la mai puțin de 20 de minute de la începerea intervenției, iar focul a fost stins complet la ora 11:40. La operațiune au participat 47 de salvatori și pompieri cu nouă autospeciale, inclusiv trei autoscări.

În urma incendiului nu au fost raportate victime. Circumstanțele și cauza izbucnirii focului urmează să fie stabilite de specialiști.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Codul Electoral a fost modificat

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate au votat în lectură finală modificările la Codul Electoral. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, din motive obiective, în unele circumscripții electorale sau secții de votare alegerile vor putea fi desfășurate pe parcursul a două zile – sâmbătă și duminică. Parlamentarii au renunțat însă la ideea de implementa votul electronic, transmite IPN.

Blocului Comuniștilor Socialiștilor a cerut ca examinarea proiectului să fie amânată, invocând necesitatea obținerii unui consens politic larg. În debutul ședinței, deputatul socialist  Vlad Batrîncea a propus excluderea proiectului de pe ordinea de zi. Potrivit lui, redacția propusă a Codului Electoral generează riscul discriminării unor categorii de alegători în raport cu altele. „În ultima variantă, aprobată de Comisia juridică, a dispărut votul electronic. Acest lucru presupune că totuși autorii acestui proiect aud criticile opoziției. Dar considerăm că sunt 10-11 articole la care trebuie încă de muncit”, a menționat vicepreședintele Parlamentului.

Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamati, a declarat că, în primă lectură, acest proiect a fost aprobat încă în luna iulie. Au fost circa cinci luni cu discuții multiple, iar toate propunerile au fost examinate. „Ceea la ce faceți referință dumneavoastră, că ar putea fi discriminați unii alegători în raport cu alții, exact la acest capitol, Comisia de la Veneția nu a avut vreo obiecție”, a replicat Olesea Stamati. 

În timpul examinării în lectura a doua, fracțiunea BCS a insistat pe amendamentul prin care în Cod să fie prevăzut că buletinele de vot se vor publica și în limba rusă. Olesea Stamate a menționat că s-a ajuns la formula: „Buletinele de vot se întocmesc în limba română. Pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se întocmesc și într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripția respectivă”.

Deputatul BCS Adrian Lebedinschi a solicitat să fie excluse prevederile că „alegerile în unele circumscripții electorale sau secții de votare pot fi desfășurate, din motive obiective, pe parcursul a două zile – sâmbătă și duminică – fapt ce se stabilește prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor”. Potrivit lui, există un standard pentru toți alegătorii cu cetățenia Republicii Moldova – alegeri o singură zi, iar propunerea creează discriminare. Supus votului, amendamentul socialistului nu a fost acceptat.

De asemenea, socialiștii s-au arătat nemulțumiți de noua modalitate de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Mai exact de faptul că unii membri vor fi delegați de Guvern, de Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia lui Adrian Lebedinschi, un membru trebuie să fie desemnat de președintele țării, iar ceilalți șase de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

Olesea Stamate a precizat că în redacția acceptată de Comisie este prevăzut că un membru este numit de către președintele țării, un membru este numit de către Consiliul Superior al Magistraturii, un membru este numit de Guvern la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, patru membri sunt numiți de Parlament, iar unul – de către organizațiile societății civile reprezentative pentru domeniul electoral.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că, în ceea ce ține de amendamentele legate de UTA Găgăuzia, o bună parte din ele nu au fost acceptate, inclusiv cel legat de sistemul de vor mixt pentru Găgăuzia. Și aceasta pentru că, potrivit legii, autoritatea reprezentativă Găgăuziei este Adunarea Populară. În rest, alegătorii găgăuzi participă într-un scrutin proporțional pe bază de egalitate, la fel ca și toți cetățenii din Republica Moldova. 

Noul Cod Electoral a fost votat de 55 de deputați.

Profesia de judecător a devenit mai puțin atractivă în ultimii ani, iar lipsa de magistrați pune presiune pe sistemul de justiție și afectează accesul cetățenilor la un act de justiție eficient. Despre aceste probleme s-a discutat la conferința națională organizată de Consiliul Superior al Magistraturii, unde participanții au propus măsuri pentru atragerea tinerilor să studieze la Institutul Național al Justiției și pentru păstrarea magistraților existente în sistem, transmite IPN.

Președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că deficitul de judecători, volumul mare de muncă, necesitatea unor condiții moderne de activitate și a unei salarizări adecvate sunt subiecte care trebuie să fie discute deschis și responsabil. Potrivit lui Sergiu Caraman, problema nu ține doar de interesele unei profesii, ci de dreptul cetățenilor la o justiție profesionistă și independentă.

Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a subliniat că atractivitatea profesiei de judecător nu înseamnă doar ocuparea locurilor vacante, ci crearea unui sistem în care magistratura să fie o carieră bazată pe competență, responsabilitate și independență. Domnica Manole a menționat că sunt necesare proceduri transparente de selecție, formare profesională continuă și condiții care să permită judecătorilor să-și exercite funcția la standarde înalte.

Ministrul justiției, Vladislav Cojuhari, afirmă că viitorul sistemului de justiție depinde de oamenii care aleg această profesie și contribuie la credibilitatea ei. Oficialul a subliniat necesitatea atragerii mai multor candidați la funcția de judecător și a menținerii acestora în sistem. În opinia sa, tinerii sunt motivați să urmeze această carieră atunci când au modele profesionale pe care să le urmeze.

Potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției a Consiliului Europei din 2024, în anul 2022, Republica Moldova avea aproximativ 15 judecători la 100 de mii de locuitori. În 2023, numărul a scăzut la aproape 14 judecători la 100 de mii de locuitori, ceea ce înseamnă 346 de judecători activi. Reducerea numărului a avut loc pe fondul plecărilor din sistem în perioada evaluării externe a judecătorilor. În 2024, 54 de judecători au fost eliberați din funcție, dintre care 41 de la curțile de apel și 13 de la judecătorii.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025