Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă, expert

La alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost înregistrată cea mai ridicată prezență la vot într-un scrutin parlamentar din ultimii 10 ani. Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, menționează că  mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă, transmite IPN.

Veaceslav Ioniță evidențiază o mobilizare mai mare a tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani, în special din afara Chișinăului. Potrivit acestuia, implicarea activă a acestei categorii de alegători a influențat direct susținerea unui anumit concurent electoral.

Totodată, expertul remarcă o scădere a participării în rândul alegătorilor cu vârste între 56 și 75 de ani – o categorie care, conform estimărilor, ar susține un alt concurent. „Circa 15.000 de cetățeni nu au participat la vot, din motive neclare”, a declarat Veaceslav Ioniță, vineri, în cadrul emisiunii sale de autor.

La scrutinul din 28 septembrie s-au prezentat la urne peste 1 milion 608 mii de alegători. Dintre aceștia, peste 1 milion 315 mii au fost cetățeni din țară, iar mai mult de 281 de mii – alegători din diaspora. De asemenea, aproximativ 12 300 de persoane din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul la vot.

„Ultima dată când peste 1 milion 600 de mii de moldoveni au mers la urne la alegeri parlamentare a fost în 2014. În rest, doar în turul doi al alegerilor prezidențiale s-a mai înregistrat o prezență similară”, a subliniat Ioniță.

Expertul a adăugat că ponderea diasporei în rezultatul alegerilor este în continuă creștere. Dacă în 2005 voturile din afara țării reprezentau doar 1% din total, la alegerile din 2025 diaspora a contribuit cu 17,5%. „Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă”, a menționat Ioniță, subliniind și faptul că remitențele transmise de moldovenii din străinătate reprezintă 17% din veniturile Bugetului Public Național.

Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputați. Alegerile pentru legislatura a XII-a s-au soldat cu victoria forțelor proeuropene, Partidul Acțiune și Solidaritate obținând peste jumătate din voturile exprimate.

Actele oficiale emise în Republica Moldova și Germania vor putea fi utilizate reciproc doar cu aplicarea apostilei, fără procedura de supralegalizare. Măsura intră în vigoare după ce Republica Federală Germania și-a retras rezerva formulată în 2007 la aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Haga privind apostila, transmite IPN.

MAE precizează că decizia a fost luată în urma demersurilor întreprinse de vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe, în cadrul întrevederii din 18-19 mai cu omologul său german, Johann David Wadephul.

Ministerul subliniază că noul regim va elimina necesitatea deplasărilor la mai multe instituții sau misiuni diplomatice pentru supralegalizarea documentelor, ceea ce va reduce atât timpul necesar, cât și costurile suportate de cetățeni. Regimul simplificat se va aplica pentru documente oficiale precum certificatele de naștere, căsătorie, divorț și deces, cazierele judiciare, diplomele de studii sau suplimentele la diplomă.

Convenția de la Haga privind Apostila a intrat în vigoare pentru Republica Moldova pe 16 martie 2007. Odată cu aplicarea acesteia și în relațiile cu Germania, Republica Moldova va beneficia de același regim simplificat de recunoaștere a actelor oficiale în raport cu toate cele 130 de state și entități părți la convenție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă, expert

La alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost înregistrată cea mai ridicată prezență la vot într-un scrutin parlamentar din ultimii 10 ani. Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, menționează că  mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă, transmite IPN.

Veaceslav Ioniță evidențiază o mobilizare mai mare a tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani, în special din afara Chișinăului. Potrivit acestuia, implicarea activă a acestei categorii de alegători a influențat direct susținerea unui anumit concurent electoral.

Totodată, expertul remarcă o scădere a participării în rândul alegătorilor cu vârste între 56 și 75 de ani – o categorie care, conform estimărilor, ar susține un alt concurent. „Circa 15.000 de cetățeni nu au participat la vot, din motive neclare”, a declarat Veaceslav Ioniță, vineri, în cadrul emisiunii sale de autor.

La scrutinul din 28 septembrie s-au prezentat la urne peste 1 milion 608 mii de alegători. Dintre aceștia, peste 1 milion 315 mii au fost cetățeni din țară, iar mai mult de 281 de mii – alegători din diaspora. De asemenea, aproximativ 12 300 de persoane din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul la vot.

„Ultima dată când peste 1 milion 600 de mii de moldoveni au mers la urne la alegeri parlamentare a fost în 2014. În rest, doar în turul doi al alegerilor prezidențiale s-a mai înregistrat o prezență similară”, a subliniat Ioniță.

Expertul a adăugat că ponderea diasporei în rezultatul alegerilor este în continuă creștere. Dacă în 2005 voturile din afara țării reprezentau doar 1% din total, la alegerile din 2025 diaspora a contribuit cu 17,5%. „Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă”, a menționat Ioniță, subliniind și faptul că remitențele transmise de moldovenii din străinătate reprezintă 17% din veniturile Bugetului Public Național.

Parlamentul Republicii Moldova este format din 101 deputați. Alegerile pentru legislatura a XII-a s-au soldat cu victoria forțelor proeuropene, Partidul Acțiune și Solidaritate obținând peste jumătate din voturile exprimate.

În Moldova ar putea fi deschise școli de marinari, după transpunerea integrală a legislației europene în domeniu. Declarația a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, care a precizat că există un interes sporit pentru astfel de programe, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni afectați de război, transmite IPN.

Vladimir Bolea a precizat că noile reglementări vor permite eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor efectuate în Republica Moldova, în instituții autorizate.

Ministrul a declarat pentru presă că, în prezent, nicio navă nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova, însă autoritățile lucrează la transpunerea legislației europene și la elaborarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea acestui segment.

Potrivit lui, statul și Agenția Navală ar putea obține venituri importante atât de la navele care vor naviga sub pavilion moldovenesc, cât și de la instituțiile de pregătire a marinarilor.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025