La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---

Doru Curoşu, membru al Forumului European al Tinerilor : „Avem o ţară săracă, cu oameni bogaţi. Vorbind de bogăţii, nu mă refer doar la bani, pentru că avem şi oameni bogaţi sufleteşte, pe ei de fapt şi se mai ţine ţara”.

Doru Curoşu spune, mai în glumă, mai în serios, că Moldova mereu a fost cu 50 de ani în urmă la tot ce se întâmplă în ţările de pe continent. După 25 de ani de Independenţă, ţara a cam rămas pe loc, oamenii au mai avansat, unii au avansat departe de casă. Moldova a rămas ţara cu un potenţial enorm pentru schimbări pozitive, dar mereu cu guvernarea nepotrivită.

Tânărul, referindu-se la eşecuri şi reuşite, menţionează că, de fapt, mereu există motive ca să ne plângem, dar până la urmă, Moldova e un stat european, nu a căzut în dictatură, nu a ajuns în extreme ca alte ţări. În aceşti ani au fost înregistrate progrese în declaraţii şi intenţii pro-UE, cum ar fi semnarea Acordului de Asociere, care este un pas foarte important pentru Moldova. Au fost promulgate câteva legi importante cu privire la tineret, cu privire la controlul tutunului, cu privire la asigurarea egalităţii şi altele, în diferite domenii. Doar că lucrurile nu merg atât de bine la implementarea acestor legi.

Nici de independenţă politică, financiară sau socială nu se poate vorbi. Nu a fost rezolvată problema transnistriană, problema identităţii naţionale, a limbii de stat, a vectorului politic ferm. „Nu am ajuns să fim o ţară prosperă şi independentă faţă de fosta ocupantă – Rusia. Avem ghinion la partide, care promovează doar incompetenţi la conducere, iar de aici vin şi problemele în toate domeniile.”

Fiecare e de vină

Pentru situaţia din ţară e vinovat fiecare cetăţean – cel rămas şi cel plecat, cel bogat şi cel sărăc, muncitorul de rând şi cel de la guvernare. Moldovenii sunt un popor obişnuit să fie condus, dădăcit şi umil. „Aceasta ar fi greşeala noastră, a tuturor”, a accentuat tânărul.

Doru Curoşu îşi doreşte ca ţara să aibă acum cu cel puţin un milion de cetăţeni mai mult, de dorit tineri, un sistem de învăţământ puternic, inovativ, orientat spre necesităţile statului, să fie puternică economic în cel puţin un domeniu –  agricultură, materiale de construcţie, vinuri etc., cu un sistem legislativ pus bine la punct, cu oraşe dezvoltate, fără probleme de ordin teritorial. Tânărul îşi mai doreşte ca Republica Moldova să aibă o politică externă fermă, independentă, orientată spre necesităţile cetăţenilor, să fie atractivă turistic, să aibă monumente recunoscute de UNESCO, marcaje turistice etc.

Pentru ca Republica Moldova să arate aşa, Doru Curoşu consideră că autorităţilor, dar şi oamenilor fără funţii de conducere, ar trebui să le pese. „Trebuie să înceapă construcţia unei ţări pentru ziua de mâine, nu a palatelor pentru ziua de azi.”

Bine am face ca ţara să se mândrească cu noi

Tânărul spune că sunt câteva lucruri pe care nu ni le putem alege în viaţă. Ţara în care ne-am născut ar fi unul din acele lucruri. Nu trebuie să căutăm motive să ne mândrim cu ţara, mai bine am face tot posibilul ca ţara să se mândrească cu noi. „La cât de mult călătoresc şi lipsesc de acasă, oricum dorul de casă este mai puternic decât orice. Aici, în Moldova, mi-e sufletul, inima, dragostea, trecutul, prezentul şi viitorul. Sunt tipul de om, care atunci când iubeşte cu adevărat, nu renunţă şi nu mai pleacă niciodată”, a spus Doru Curoşu.

În opinia sa, moldovenii sunt oameni buni, primitori şi simpli, care vor da şi ultima bucată de pâine din casă pentru un oaspete binevenit. Poporul acesta este muncitor, dragostea de pământ şi de lucru îi stă la rădăcini. Un moldovean reuşeşte oriunde merge în lume, dar cel mai bine reuşeşte acasă.

Tânărul a dedicat ţării şi versuri, iar un catren sună aşa:

„Se zbuciumă codrii şi frunzele moarte,
Iar apa-n izvoare parcă-i mai rece...
Stă o măicuţă la poartă, că poate
Feciorul plecat pe uliţi va trece.
---

Doru Curoşu a studiat la specialitatea drept, a activat în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova şi consilier al ministrului tineretului şi sportului.

Mariana Galben, IPN

Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole, Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Arcadie Barbăroşie, Nicolae Botgros, Igor Dodon, Eugen Doga, Ghenadie Gâlcă, Iulia Iabanji, Petru Macovei, Igor Meriacre, Andrei Năstase, Mariana Onceanu Hadârcă, Maia Sandu, Valeria Şeican etc.