La 25 de ani de Independenţă, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”.
---

Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier: Avem câteva mituri despre moldoveni, dar niciunul nu este adevărat.

Gheorghe Erizanu a acceptat să vorbească despre domeniul editorial la 25 de ani de Independenţă, evitând să caracterizeze statul la general. În context, directorul editurii Cartier a menţionat că în primii ani piaţa de carte s-a deschis foarte tare, era imensă, se opera cu tiraje de 50 – 100 de mii de exemplare. Astăzi însă vorbim de tiraje de 300-500 de exemplare.

Schimbare de macaz

La început a fost o deschidere pentru piaţa din România şi din Rusia, şi editorii din Republica Moldova au lucrat o parte pentru piaţa din Federaţia Rusă, altă parte – pentru piaţa din România. Unii şi acolo, şi dincolo. Astăzi nu avem niciun editor, poate cu o mică excepţie, care să lucreze cu piaţa rusă. Majoritatea s-au orientat pe piaţa românească sau au rămas în Republica Moldova. Sistemul editorial moldovenesc a dat una dintre cele mai mari edituri pe piaţa de carte din România. „Asta e ceea ce s-a întâmplat în 25 de ani, Litera este una dintre cele mai mari edituri din România”, a precizat Gheorghe Erizanu.

La început se atesta o deschidere, s-a intrat pe un domeniu care a fost ideologizat şi închis, s-a intrat în condiţii de piaţă. Editorul spune că e o chestie firească, nicidecum catastrofă, că astăzi se lucrează cu tiraje scurte. Piaţa de carte nu trece printr-o perioadă fericită nicăieri în lume. Spre exemplu, piaţa din Rusia lucrează cu tiraje de trei mii de exemplare, ceea ce e foarte puţin dacă raportezi la o populaţie de peste 200 de milioane de vorbitori de limbă rusă.

„Îmi vine foarte greu să-i percep ca editori pe cei care lucrează doar pentru piaţa din Republica Moldova, sunt mai degrabă prestatori de servicii, nu sunt editori în sensul clasic al editurii, în care se caută manuscrise, se semnează contracte, se editează carte şi se vinde această carte. Piaţa de carte doar din Moldova nu oferă astfel de posibilităţi. După 25 de ani, este încă în faza incipientă”, a spus Gheorghe Erizanu.

Prea mulţi ani pierduţi

Uniunea Editorilor din Republica Moldova a reuşit pe parcurs, foarte greu, în 1998, să omită TVA-ul la carte. „Dar vă daţi seama câţi ani am pierdut? În 2012 a fost implementat proiectul de susţinere a cărţii naţionale, ceea ce înseamnă că din tirajele editorilor cam 300 de exemplare se duc la biblioteci cu 60-40 la sută din preţul de vânzare a cărţii. Aşa creşte fondul de carte din biblioteci la preţuri rezonabile. Dar aceasta se face de trei ani, noi am pierdut alţi 22 de ani. Acest proiect de lege îl tot promovam din 1998, dar a fost un factor de reticenţă”, a spus editorul.

Gheorghe Erizanu e de părere că în Republica Moldova în materie de reglementare şi de legislaţie lucrurile trebuie duse până la capăt. „Dacă mă întrebaţi unde se află în priorităţile oamenilor cartea, cred că e la margine. Este periferică din cauză că am distrus şi nu am creat un sistem de valori, un sistem meritocratic în domeniul cărţii, al cunoştinţelor şi educaţiei”, a opinat directorul Editurii Cartier.

La grădiniţă părinţii plăteau ca să le fie hrăniţi copiii, să aibă acoperiş, iar cartea a fost lăsată ca o ultimă prioritate. Au fost oameni profitori, care lucrau în domeniu şi îşi impuneau propriile cărţi, eliminând astfel cărţile care ar fi putut crea un respect faţă de cultură. În sistemul educaţional e o perioadă când cititul este lăsat pe margine. Gheorghe Erizanu consideră că copilul poate fi învăţat să citească în două perioade – în clasele a treia şi a patra, când trebuie să-i oferi carte care să-l prindă, şi în clasele a şaptea şi a opta. Dacă pierzi aceste perioade, nu-l mai faci să citească.

Cronica de carte lipseşte

Şi capac la toate, mai spune editorul, este faptul că, spre exemplu, la Facultatea de Jurnalism nu există un modul de literatură. Nu poţi face jurnalişti fără ca aceştia să aibă exerciţiul lecturii. „Dacă ne uităm în presă, cronică de carte nu avem. Aşa cum este presa noastră, de o parte sau de alta, cronică de carte practic nu există. Încearcă câteva reviste literare să existe prin subvenţii, dar ca să ajungă cartea un cult trebuie promovată în presa cotidiană şi generalistă”, crede directorul Editurii Cartier.

Gheorghe Erizanu notează că, atunci când sunt necesare optimizări financiare, instituţiile mass-media în primul rând disponibilizează secţia de cultură, or practic nimeni nu are nevoie de ea. Dacă până în anii 90 cei mai buni ziarişti plecau să lucreze la cultură, acum unii dintre cei mai buni accesează domeniul politic.

Totuşi, directorul Cartier nu a fost niciodată adeptul teoriei că în Moldova se citeşte puţin. Se citeşte nici mai mult, nici mai puţin ca în alte ţări. Crede că scriitorii ar trebui să viziteze liceele sau grădiniţele, unde să discute despre cărţile lor, deoarece, spune el, în 25 de ani nu s-a reuşit trecerea de la noţiunea de scriitor de pe câmpul de luptă ideologic, cum era în perioada comunistă, la scriitor ca profesie mai degrabă socială şi de iluminare.

Revenirea din criză

Referindu-se la Editura Cartier ca la afacere, Gheorghe Erizanu a menţionat că în primul an, în 1995, au fost tipărite două cărţi, apoi s-a intrat într-un ritm obişnuit, de circa 60 de titluri pe an. Criza din 98 nu a simţit-o, probabil fiindcă era la început de cale, iar pe cea din 2008 a simţit-o întreg sistemul editorial din ţară şi abia anul acesta sunt semne că sistemul dat îşi revine, dacă nu se mai întâmplă ceva. Diferenţa faţă de anii de la început este că, atunci când începi un lucru, îţi pare că ştii totul şi eşti sigur că toate cărţile se vor bucura de succes. Acum Gheorghe Erizanu nu mai este atât de sigur. Sunt cărţi care îi plac mult, dar nu e sigur că se vor bucura de succes.

Deşi a evitat generalizările, Gheorghe Erizanu s-a lăsat convins să-i caracterizeze pe moldoveni şi a spus că există câteva mituri– că moldovenii sunt foarte harnici, foarte primitori, că nu citesc. Potrivit lui, moldovenii nu sunt un popor harnic, dar au ceva din heirupismul rusesc, nu dau dovadă de sistematizare a lucrurilor, poate doar pe anumite perioade. Editorul afirmă că în anumite domenii moldovenii lucrează foarte bine, apoi se plictisesc şi lăsă baltă totul. Sau anumite lucruri, care trebuie făcute pedant, încep să le simplifice până se uită anumite elemente
---

Gheorghe Erizanu este blogger, eseist, jurnalist, publicist, om de afaceri, om de cultură şi scriitor român din Chişinău. Este fondatorul şi directorul editurii Cartier din 1995, una din editurile de prestigiul din spaţiul limbii române. Din 1987 şi până în 1996, a activat în calitate de reporter, editor, secretar de redacţie, redactor de cultură la diverse publicaţii din republică.

Mariana Galben, IPN

Materialele din Ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova” sunt difuzate începând cu data de 18 iulie. Printre protagonişti îi avem pe: Dumitru Alaiba, Iurie Ciocan, Ana-Maria Ţulea, Ion Manole,Olga Gagauz, Stella Ciobanu, Iurie Leancă, Victor Parlicov, Doru Curoşu, Igor Meriacre, Valeria Şeican, Ciprian Raeţchi, Andrei Năstase  Ghenadie Gâlcă, Arcadie Barbăroşie,Valeriu Matei, Eugen Doga, Dumitru Postovan, Petru Macovei, Tatiana Negruş, Maia Sandu, Viorel Soltan, Valentin Guţan, Nicolae Botgros, Igor Dodon, Iulia Iabanji, Mariana Onceanu Hadârcă, Aureliu Batrânac, Viorel Cibotaru, Eugen Bendilic, Petru Bodarev, Sergiu Prodan, Gheorghe Erizanu etc. Au mai acceptat să ofere interviuri Nicolae Timofti, Andrian Candu, Pavel Filip, Marian Lupu, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu, Renato Usatîi, Valeriu Turea etc.