|
|
|
Pe lângă sporirea independenței energetice a Moldovei prin diversificarea rutelor și surselor de furnizare a energiei, în atenția publicului trebuie să fie și dosarul privind datoria pentru gazele rusești...
|
Dionis Cenuşa |
|
Sectorul energetic moldovenesc este unul din cele mai vulnerabile în regiune, în mare parte deoarece a păstrat o dependență de proporții față de actorii și sursele de energie de proveniență rusă. Prevederile Acordului de Asociere cu UE (2014) și apartenența la Comunitatea Energetică (2010) schimbă gradual calitatea guvernării în domeniul energetic. Dar transformările produse sunt destul de lente, pentru dimensiunea și oportunitățile geopolitice ale țării.
Deocamdată, unele progrese moderate sunt înregistrate la adoptarea legislației europene în materie de energie. Astfel, legislația dedicată electricității și gazelor naturale a fost adoptată, deși cu întârziere de un an, în mai 2016, iar cea privind reglementatorul energetic în toamna lui 2017, tot cu nerespectarea calendarului inițial. Transpunerea în practică a legislației reînnoite constituie o misiune extrem de complicată, chiar și cu asistența tehnică europeană. Pe de o parte, reglementatorul energetic este un actor pasiv pe o piață liberalizată preponderent „pe hârtie”. Caracteristicele energetice ale Moldovei, pe de altă parte, conțin constrângeri obiective, de ordin infrastructural, a căror depășire necesită interconectări cu România, atât construite, cât și darea în exploatare în regim urgent, dar și intensificarea conexiunilor energetice cu Ucraina.
Măsurile adoptate de către autorități în primele luni ale anului 2018 indică o tentativă de a manevra între implicarea actorilor europeni, protejarea parțială a status-quo-ului și mitigarea riscurilor legate de factorul rusesc. Acest lucru poate fi dedus din examinarea licitațiilor pentru achiziția de energie electrică pentru 2018-2019, precum și din evoluțiile din jurul construcției conductei Ungheni-Chișinău.
Neajunsurile majore ale sectorului energetic moldovenesc
Introducerea unui mecanism de licitații pentru achiziționarea de energie electrică (Ianuarie 2017) și construcția gazoductului Iași-Ungheni (August 2014) reprezintă doar niște primi pași în direcția introducerii unor „reguli de joc” benefice pentru dezvoltarea pieții energetice.
Pentru a avansa cu adevărat, se cere, în primul rând, o schimbare radicală de comportament a politicului care, în pofida „handicapurilor energetice” grave ale țării, folosește sectorul energetic în scopuri politico-electorale. Din aceste considerente, persistă nedorința de a elibera definitiv reglementatorul de sub orice influență politică. În consecință, ajustările la tarife pentru electricitate și gaze naturale sunt amânate, companiile energetice acumulează cheltuieli nejustificate, iar costurile se răspândesc în lanț spre alte sectoare ale economiei și populație, în general.
În al doilea rând, trebuie să fie aduse în ordine unitățile economice ale patrimoniului public, adică acele companii energetice, care sunt în administrația statului. Atât în furnizarea de electricitate, cât și în livrarea gazelor naturale, Guvernul, împreună cu Parlamentul, pot adopta măsurile necesare pentru a impune transparență, iar cu aceasta și o eficientizare a administrării, în companiile de importanță strategică pentru tot sectorul energetic (Energocom, Moldovagaz). Acest lucru nu s-a întâmplat nici când Democrații guvernau împreună cu PLDM-ul din perioada conducerii lui Vlad Filat (2009-2014) și nici atunci când Democrații au construit o majoritate politică obedientă în jurul său (2016-2018).
În fine, este îngrijorătoare lipsa oricărei poziții oficiale a autorităților moldovenești vizavi de soluționarea problemei datoriei la gaze naturale. Îngrijorări trezește, practic în aceeași măsură, absența acestui dosar din documentele oficiale ale UE, care monitorizează situația din sectorul energetic împreună cu Comunitatea Energetică. Inexistența unei abordări sistemice și publice privind datoriile Moldovagaz față de Gazprom este cu atât mai pregnantă, cu cât proiectele de integrare a Moldovei în sistemul energetic european sunt în proces de accelerare. În acest sens, datoria la gazele naturale constituie o problemă intersectorială. Aceasta vizează deficiențele cadrului contractual cu Gazprom în vigoare. De asemenea, vorbim despre folosirea nelimitată a gazului rusesc la producerea de electricitate de către Moldavskaya GRES, ulterior vândută Chișinăului. Nu în ultimul rând, este prezent riscul că plata datoriei să fie convertită în preluarea infrastructurii moldovenești, inclusiv celei construite pe bani europeni.
„Duble standarde” și problema transparenței
Calitatea licitațiilor anuale privind procurarea energiei electrice și a privatizării companiei de stat Vestmoldtransgaz exemplifică pe deplin o abordare defectuoasă din partea autorităților moldovenești. Concomitent, în afacerile energetice ale țării este practicată favorizarea companiilor administrate de stat și aranjarea unor proceduri cu rezultate cunoscute din timp (Vestmoldtransgaz).
În cazul achiziției de energie electrică, compania de stat Energocom S.A. a fost contractată al doilea an consecutiv pentru a furniza electricitate. Astfel, în perioada 1 aprilie 2018 - 31 martie 2019, Energocom S.A. va asigura operatorii cu energie electrică la un preț final de 52,8 USD/MWh, achiziționând 70% din volumul de energie din regiunea transnistreană (Moldavskaya GRES) și 30% din Ucraina (DTEK Energo).
Din raportul Grupului de Observatori (Comunitatea Energetică, Aprilie 2018), format din reprezentanți europeni, constatăm că Ministerul Economiei și Infrastructurii a avantajat din nou traderul Energocom S.A. (BudgetStories, Martie 2018). Mai exact, prin intermediul companiilor din sector controlate de stat (FEE-Nord, RED-Nord, Moldelectrica), Ministerul Economiei a forțat extinderea termenelor licitației (mijlocul lui martie 2018), acceptat și de către compania spaniolă Gas Natural Fenosa. Amânarea este determinată de două aspecte. Primo, Energocom nu produce energie electrică, ci doar comercializează energia produsă de alții. Segundo, în cadrul licitațiilor organizate începând cu 2017 (IPN, 26 Iunie 2017), Energocom S.A. trebuie să sincronizeze mereu propria participare la licitație (pregătirea și prezentarea ofertei etc.) cu negocierile permanent opace, purtate cu alți participanți la licitație – DTEK Energo (Ucraina) și Moldavskaya GRES (regiunea transnistreană, Inter RAO UES – Rusia). Din aceste considerente, amânarea termenelor de deschidere a ofertelor este o condiție sine qua non pentru ca Energocom S.A. să reușească să obțină un preț convenabil de la producătorii sau/și furnizorii de energie.
Organizarea unor licitații în care instituția statului aplică duble standarde față de participanți discreditează întregul efort, supravegheat de partenerii europeni, și ca urmare descurajează participarea furnizorilor bona fide. În general, eligibilitatea unei companii de stat în asemenea licitații trebuie să fi legată de transparența sa financiară și calitatea guvernanței interne, ambele necunoscute în cazul Energocom S.A. Totodată, actualele instrucțiuni pentru achiziția de energie electrică necesită criterii adiționale de transparență. Astfel, orice companie participantă la licitație ar trebui să demonstreze că dispune de capacitatea de producție sau că are contractat volumul necesar de electricitate în faza confirmării participării la licitație. Partenerii europeni propun o serie de măsuri tehnice și procedurale, inclusiv crearea unei platforme electronice pentru desfășurarea achizițiilor electronice, care ar exclude posibilitatea unor acțiuni concertate în timpul licitației (Comunitatea Energetică, Aprilie 2018). În final, licitațiile trebuie să devină perfect transparente și competitive nu atât pentru sporirea încrederii față de sector, cât pentru a exclude riscurile de securitate energetică.
Problema transparenței reduse, dar și a aranjamentelor dubioase, pot fi observate de asemenea în sectorul gazelor naturale. Aceste deficiențe le putem observa în cazul privatizării companiei de stat Vestmoldtransgaz. Pe lângă faptul că a lipsit informarea publicului despre evoluția privatizării, aceasta a fost finalizată cu întârziere față de termenele inițiale (decembrie 2017). Mai mult ca atât, autoritățile de la Chișinău au semnalat din start că în urma concursului va fi selectată compania românească Transgaz, lucru confirmat în februarie 2018 (ZDG, Februarie 2018).
Privatizarea Vestmoldtransgaz este parte dintr-un proiect investițional ce prevede investirea a circa 90 mln EUR în construcția gazoductului Ungheni-Chișinău. Deși infrastructura dată este crucială pentru a diversifica sursa și ruta de livrare a gazelor naturale către Moldova, aceasta nu trebuie să justifice abaterea de la bunele practici. Orice actor nou care intră pe piața moldovenească a energiei trebuie să o facă prin metode integre, altfel sectorul energetic va fi ocolit de investițiile durabile.
Ignorarea datoriei la gazul rusesc și beneficiile pentru regiunea transnistreană
Compania Moldovagaz, în care statul are 30% din acțiuni, acumulează în continuare datorii față de concernul rus Gazprom. Peste 90% din datoria de circa 7 miliarde USD se datorează consumului de gaze neachitat al regiunii transnistrene. În acest fel, administrația de la Tiraspol reușește să subvenționeze bugetul deficitar al regiunii, dar și să creeze condiții favorabile pentru operatorii economici din regiune. Prin urmare, Moldavskaya GRES produce electricitate din gazul rusesc pentru care nu plătește, fiind astfel privilegiată comparativ cu alți furnizori din regiune, care pot furniza electricitate către malul drept al Nistrului. Totodată, neachitarea pentru gazul rusesc reduce costurile de producție și sporește competitivitatea bunurilor din regiunea transnistreană, inclusiv cele exportate pe piața europeană în baza prevederilor DCFTA.
Nesoluționarea problemei datoriei la gaze agravează previzibilitatea față de tot sectorul energetic. Cele mai pesimiste scenarii includ posibilitatea ca Rusia să folosească datoria pentru a prelua controlul asupra unei părți din infrastructura energetică sau pentru a atinge obiective de ordin politic, cum ar fi federalizarea Moldovei.
În loc să fie stopate sursele ce creează datorii, autoritățile moldovenești contribuie la menținerea lor. Aceasta are loc prin reînnoirea achiziției de electricitate de la Moldavskaya GRES prin licitația câștigată de către Energocom S.A. Pe de o parte, autoritățile mențin status-quo-ul conform căruia regiunea transnistreană obține venituri generate de termocentrală (MGRES), deci, conflictul nu escaladează. Dar, pe de altă parte, Chișinăul evită o confruntare energetică frontală cu Tiraspolul și Moscova. Parțial, acest lucru este dictat de lipsa de alternative. Or, Ucraina a anunțat capacități de export către Moldova de numai 30% (circa 1 miliard kWh atât în 2017 cât și în 2018) din volumul necesar pentru consumul intern (peste 3 miliarde de kWh anual). Evident, furnizorii din Ucraina ar fi putut să-și sporească capacitățile de export, dacă nu ar exista practica de dumping din partea regiunii transnistrene, rezultată din accesul la combustibil ieftin.
O schimbare radicală de situației va avea loc dacă construirea interconexiunilor cu România (gazoductul complet Iași-Ungheni-Chișinău, liniile electrice aeriene Isaccea-Vulcănești-Chișinău și Suceava-Bălți) va fi finalizată. Inițiativele date trebuie privite de către partenerii europeni ca investiție în securitatea energetică. Aspectul de securitate trebuie să prevaleze, având în vedere că raționamentul economic este distorsionat semnificativ de factorul transnistrean. Pe lângă interconectare, UE și alți actori europeni trebuie să încurajeze dezbaterile despre soluționarea problemei datoriei pentru gazele rusești, ale cărei costuri economice și (geo)politice pot avea consecințe nefaste, puternic subestimate în prezent.
În loc de concluzie
Ultimele evoluții din sectorul energetic moldovenesc denotă unele mișcări favorabile temporare în direcția securizării furnizării de energie, dar cu abateri de la bunele practici de transparență.
Tentația autorităților de a promova interesele companiilor controlate de stat nu încetează nici sub supravegherea partenerilor europeni. Între timp, legislația energetică încă nu are impact vizibil asupra regulilor de joc din teren. O cauză primordială este menținerea reglementatorului în umbra politicului.
Pe lângă sporirea independenței energetice a Moldovei prin diversificarea rutelor și surselor de furnizare a energiei, în atenția publicului trebuie să fie și dosarul privind datoria pentru gazele rusești. În multe privințe, aceasta reprezintă cea mai presantă problemă, care însă este lipsită de o abordare comprehensivă din partea partenerilor externi. Pe termen mediu și lung, nerezolvarea acesteia poate avea un rol destructiv pentru stabilitatea social-economică și politică a țării, cu urmări negative, inclusiv pentru securitate.
Dionis Cenușa este politolog, deţine MA în studii europene interdisciplinare, Colegiul Europei.
Domenii de interes: Integrare europeană, politici europene, politica externă a UE, migrație și securitate energetică.
Urmăriţi contul lui Dionis Cenuşa pe Twitter
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016