|
|
|
În cazul licitației la energie electrică, partenerii europeni au fost transformați în observatori pasivi ai unor manifestări repetate de netransparență din partea guvernării...
|
Dionis Cenuşa |
|
Furnizările de energie electrică din regiunea controlată de regimul separatist spre restul Moldovei au fost restabilite pe 5 iunie 2017, ca urmare a unei decizii adoptate de către compania de stat Energocom. Astfel, în afara oricărei licitații deschise, Energocom a negociat și semnat un contract cu Centrala de la Cuciurgan (Moldavskaya GRES). Contractul dat, care nu este public, prevede că, începând cu 7 iunie, Energocom va achiziționa 70% din electricitatea necesară din regiunea transnistreană. Celelalte 30% urmează să fie cumpărate în continuare de la compania ucraineană DTEK-Trading. Potrivit companiei de stat Energocom, producătorul din regiunea transnistreană, care aparține concernului rus RAO EES, a oferit un preț de 45 USD pentru 1MWh. Aceasta constituie cu 10% mai puțin decât prețul pentru electricitate negociat cu furnizorul din Ucraina (50.2 USD pentru 1MWh) în urma licitației deschise.
Mesajul Energocom a fost preluat de către Ministerul Economiei (MEC, iunie 2017), care a justificat necesitatea de a cumpăra electricitate din regiunea transnistreană. Argumentele Ministerului s-au referit la (1) situația energetică din regiune; (2) necesitatea de a diversifica sursele de livrare; (3) asigurarea unui preț mai convenabil; și (4) consolidarea securității energetice a țării.
Lipsa totală de transparență pe marginea semnării contractului cu Moldavskaya GRES a trezit nedumeriri în rândul partenerilor europeni. Aceștia au monitorizat prima licitație deschisă la achiziția de electricitate, organizată în perioada ianuarie-martie 2017, în baza recomandărilor formulate de către Secretariatului Comunității Energetice. Prin urmare, reprezentanții Comunității Energetice, Delegației UE și Înaltul Consilier al UE pe energetică au cerut clarificări pe marginea sistemului de furnizare a electricității din țară. Dar nicio explicație oficială nu a urmat. În schimb, autoritățile s-au concentrat pe respingerea acuzațiilor cu privire la faptul că livrările de la Moldavskaya GRES susțin financiar regimul separatist și contribuie la creșterea datoriei la gaze naturale față de Rusia, care atinge cifra de 7 miliarde USD.
Cronologia evenimentelor:
21 Decembrie 2016
|
Secretariatul Comunității Energetice a transmis Ministerului Economiei Ghidul privind Achiziția Anuală de Electricitate, pentru a fi folosit începând cu 2017.
|
5 Ianuarie 2017
|
Ministerul Economiei a adoptat prin Ordin ministerial Instrucțiunile privind achiziția de energia electrică, care preiau în proporție de 99.9% prevederile Ghidului propus anterior de Comunitatea Energetică. Una din condițiile Instrucțiunilor este de a forma un Grup de Observatori (Comunitatea Energetică, Delegația UE de la Chișinău, Înaltul Consilier UE pe energetică)
|
Ianuarie – Martie 2017
|
Au demarat procedurile de licitație – publicarea invitației de participare la licitație, exprimarea interesului pentru licitație, solicitarea și recepționarea ofertelor, negocierea prețului și desemnarea câștigătorului.
|
24 Februarie 2017
|
Ministerul Economiei a solicitat amânarea recepționării ofertelor până pe 16 martie referindu-se la faptul că Ucraina ar fi o sursă nesigură pentru livrările de energie electrică
|
13 Martie 2017
|
Secretariatul Comunității Energetice emite o scrisoare către Ministerul Economiei, consemnată de reprezentantul Delegației UE și Înaltul Consilier UE pe energie, în care cer respectarea procedurilor achiziției și asigurarea principiilor de transparență și nediscriminare.
|
14 Martie 2017
|
Ministerul Economiei cere în mod repetat amânarea depunerilor ofertelor până pe 27 martie, invocând dificultățile din sectorul energetic din Ucraina, legat de blocada livrărilor de cărbune din regiunea Donbass.
|
24 Martie 2017
|
Grupul de Observatori este informat despre o nouă amânare a depunerii ofertelor până pe 31 martie, care este și termenul limită pentru contractul vechi (1 aprilie 2016-31 martie 2017), semnat cu controversatul trader Energokapital. Ministerul Economiei a motivat această amânare cu faptul că sunt așteptate ofertele de la DTEK și respectiv Energocom, cel din urmă neavând o claritate de unde va achiziționa energie electrică la prețuri avantajoase.
|
31 Martie 2017
|
S-au desfășurat evaluarea ofertelor din partea Moldavskaya GRES și Energocom, cel din urmă propunând energia achiziționată de la (DTEK Pavlogradugoli). Tot pe 31 martie, Energocom a fost selectat câștigător cu un preț final de 50,4 USD pentru 1MWh, fiind respinsă oferta producătorului din regiunea transnistreană care a propus 54,4 USD pentru 1MWh. În final, Energocom anunță că va livra energie din Ucraina, de la DTEK-Trading (nu DTEK Pavlogradugoli, cum declara inițial) pentru toată perioada 1 aprilie 2017-31 martie 2018.
|
16 Mai 2017
|
Comunitatea Energetică publică Raportul Grupului de Observatori cu privire la desfășurarea tenderului pentru achiziție de energie electrică pentru perioada 1 aprilie 2017-31 martie 2018. Raportul indică o serie de deficiențe în desfășurarea licitației și adresează un set de întrebări, la care Ministerul Economiei nu răspunde.
|
25 Mai 2017
|
Ministerul Energeticii și Industriei Cărbunelui al Ucrainei anunță despre majorarea cu 69,5% a exportului de energie electrică spre Moldova față de 810 mln kWh stabilit pe 3 martie.
|
26 Mai 2017
|
La doar o zi, Ministerul Energeticii și Industriei Cărbunelui al Ucrainei înrăutățește prognozele pentru exporturile către Moldova. În consecință, este decisă reducerea de trei ori a exporturilor – de la 270-280 mln kWh în lunile aprilie-iunie până la 90 mln kWh în lunile iulie-decembrie 2017.
|
6-7 iunie 2017
|
Compania de stat Energocom, după care Ministerul Economiei, anunță despre semnarea unui contract cu Centrala de la Cuciurgan, care oferă un preț cu 10% mai mic. Potrivit Energocom, prevederile contractului au fost negociate în perioada aprilie-mai, când deja se efectuau livrări din Ucraina.
|
7 Iunie 2017
|
Comunitatea Energetică a informat că Grupul de Observatori a solicitat în mod urgent clarificări de la Ministerul Economiei privind livrările de energie electrică, reacționând astfel la anunțul despre intrarea în vigoare a contractului cu Centrala de la Cuciurgan pentru perioada 5 iunie 2017-31 martie 2018.
|
De ce livrarea de electricitate din regiunea transnistreană? - trei cauze
Evident, decizia autorităților de a iniția un contract cu Centrala de la Cuciurgan contravine principiilor de transparență în achizițiile de energie electrică, convenite cu partenerii europeni la finele lui 2016. Astfel, indiferent de angajamente, autoritățile au decis să păstreze livrările de la producătorul din regiunea transnistreană. Există cel puțin trei cauze obiective care pot explica o asemenea decizie.
Prima cauză – volatilitatea prognozelor de export în Ucraina
Prognozele părții ucrainene cu privire la exporturile de energie electrică sunt extrem de volatile. O demonstrație clară reprezintă reducerea subită a volumului de energie prognozat pentru Moldova, la scurt timp după altă decizie de a dubla exporturile de electricitate pentru consumatorii moldoveni (Vezi Tabelul de mai sus). Prognozele schimbătoare pot fi cauzate de deficiențele cu care se confruntă sistemul energetic ucrainean, după blocarea livrărilor de cărbune din regiunea Donbass. Ca urmare, din luna februarie este declarată situație de urgență în sectorul energetic ucrainean, prelungită în luna iunie (Unian, Iunie 2017) pentru încă o lună.
A doua cauză – volum insuficient de electricitate din Ucraina
În luna decembrie 2016, Ucraina s-a arătat dispusă să exporte în Moldova 810 mln kWh sau câte circa 90 mln kWh lunar, adică aproximativ 30% din volumul necesar pentru Moldova pe durata unui an (Expert-Grup, Martie 2017). Același volum de 810 mln kWh a fost confirmat în martie 2017. Prin urmare, cu mult timp înainte de blocada cărbunelui din Donbass, dar și după aceasta, exista o probabilitate mică că Ucraina va livra suficientă electricitate pentru a acoperi consumul de 3 miliarde de kWh din Moldova.
A treia cauză – riscurile legate de regimul din regiunea transnistreană
Autoritățile de la Chișinău sunt conștiente de faptul că administrația de la Tiraspol este imprevizibilă. Totodată, nefuncționalitatea Centralei de la Cuciurgan ar fi putut genera efecte negative asupra întregului potențial economic al regiunii separatiste. Prin urmare, pentru a evita administrarea unor crize mai mari legate de colapsul energetic și respectiv economic al regiunii, autoritățile de la Chișinău au preferat să readucă Moldavskaya GRES în schema livrărilor de electricitate. Problema datoriilor la gazele naturale a fost pusă pe plan secundar, chiar dacă aceasta va crește deoarece Centrala produce electricitate exclusiv din gazul natural pentru care nu plătește către Moldova Gaz, deci către GAZPROM. Mai mult decât atât, contractul cu Centrala de la Cuciurgan le-a permis autorităților de la Chișinău să tempereze agresivitatea administrației de la Tiraspol cu privire la controlul comun la frontiera moldo-ucraineană, la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, începând cu 31 mai 2017.
Ignorarea procedurilor de transparență
La începutul lui 2017, Moldova s-a angajat să implementeze un mecanism transparent pentru achiziția de energie electrică, inspirat din recomandările Comunității Energetice. În realitate, autoritățile continuă să prefere practicile vechi, conform cărora contractele pentru achiziția de electricitate erau negociate în mod obscur. Gestul autorităților de a semna contractul cu Moldavskaya GRES a fost calificat drept aducere “la absurditate” a procedurilor de achiziție transparente (EuropaLiberă, Iunie 2017).
Acest tip de comportament îngrijorează partenerii europeni care depun eforturi pentru a sprijini reformele din sectorul energetic, precum reformarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), îmbunătățirea cadrului legal sau promovarea interconexiunilor cu România.
Contractul cu Centrala de la Cuciurgan este însă o consecință logică a faptului că partenerii europeni nu s-au împotrivit cu diferite ocazii tentativelor reușite ale autorităților de a mutila procedura de licitație.
În primul rând, autoritățile nu au transpus în totalitate recomandările propuse de Comunitatea Energetică la finele lui 2016. Astfel, instrucțiunile privind achiziția de energie electrică a Ministerului Economiei a exclus obligativitatea furnizorului de a dovedi că achită pentru materia primă folosită la producția de electricitate. Această abatere i-a permis Centralei de la Cuciurgan să rămână eligibilă, chiar dacă nu achită la Moldova Gaz pentru gazul natural folosit la producerea electricității, ulterior comercializată malului drept al Nistrului.
A doua abatere lăsată fără reacția cuvenită a partenerilor europeni a fost momentul când Energocom a fost inclus în lista potențialilor furnizori, deși nu a corespuns mai multor criterii tehnice. Mai exact, nefiind producător, ci doar intermediar, Energocom nu a putut demonstra că dispune de volumul suficient de energie electrică. Cu toate acestea, compania de stat a fost admisă la licitație de către operatorii de pe piață (precum Gas Union Fenosa, Red NORD, etc.).
Potrivit raportului de monitorizare a Grupului de Observatori, Ministerul Economiei care este fondator al Energocom a amânat procedurile licitației de mai multe ori (Comunitatea Energetică, Mai 2017). Ultima amânare a fost pentru 31 martie, când expira contractul vechi cu Energokapital. Motivul invocat de Minister a fost lipsa de certitudine a sursei de unde Energocom va livra energie electrică. În alte cuvinte, chiar dacă Energocom nu știa de unde va cumpăra energie, acesta a fost lăsat să participe la licitație. Acest lucru a fost semnalat de către Grupul de Observatori de abia în luna mai, în cadrul Raportului de monitorizare prezentat după o lună și jumate de la sfârșitul licitației.
În fine, partenerii europeni au acceptat un rol redus de la bun început. Or, aceștia au agreat să participe în Grupul de Observatori fără să se asigure că dispun de pârghii eficiente pentru a condiționa respectarea întocmai a procedurilor în timpul derulării licitației. Același tip de impotență se observă și la etapa post-licitație, când Ministerul Economiei a ignorat în totalitate Raportul de monitorizare a achiziției și recomandările Grupului de Observatori. În consecință, Grupul de Observatori a avut un rol mai degrabă ceremonial, fiind folosit de către autorități pentru a imita deschidere față partenerii europeni și transparență în raport cu opinia publică din țară.
În loc de concluzie…
Incoerența autorităților în raport cu regulile de joc este mai degrabă o problemă generală decât una accidentală. Partenerii europeni încearcă, dar reușesc foarte rar să schimbe status-quo-ul. Această situație nu este caracteristică doar pentru sectorul energetic, ci poate fi întâlnită în practic orice domeniu.
În cazul licitației la energie electrică, partenerii europeni au fost transformați în observatori pasivi ai unor manifestări repetate de netransparență din partea guvernării. Pe lângă faptul că autoritățile au promovat compania de stat Energocom, acestea prin acțiunile lor au descurajat competiția și au intimidat potențialii participanți la licitație din Ucraina și operatorii de pe piața energetică locală.
Instrucțiunile privind achizițiile de energie electrică trebuie revizuite în mod punctual, pentru a exclude lacunele care permit abuzuri din partea Ministerului Economiei. Ulterior, regulile pentru achizițiile de energie electrică trebuie reflectate în legislația primară, ceea ce le va conferi un caracter obligatoriu. Rolul Grupului de Observatori trebuie fortificat în mod obligatoriu, iar componența lui completată cu reprezentanți ai societății civile.
Regulile de joc trebuie să fie comune pentru toți, inclusiv pentru companiile de stat, precum Energocom. Indiferent de orice, livrările de energie electrică trebuie să țină cont de principiile licitației transparente și competitive, diversificarea surselor de furnizare și integritatea financiară a furnizorilor, care sunt obligați să plătească datoriile pentru hidrocarburile folosite la producția de electricitate.
În fine, achizițiile transparente de energie din Ucraina, achitarea datoriilor pentru gazul natural consumat de către MoldGRES și integrarea acesteia și mai mult în spațiul legal moldovenesc, dar și avansarea interconectărilor cu România, rămân priorități majore pentru sectorul energiei electrice.
Dionis Cenușa este politolog, deţine MA în studii europene interdisciplinare, Colegiul Europei.
Domenii de interes: Integrare europeană, politici europene, politica externă a UE, migrație și securitate energetică.
Urmăriţi contul lui Dionis Cenuşa pe Twitter
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016