Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Albă

Creștinii ortodocși au intrat în perioada de pregătire pentru Postul Mare. Săptămâna Albă este săptămâna dinaintea postului în care se respectă un regim alimentar special, care include consumarea lactatelor, peștelui, dar nu se mai mănâncă carne.

Semnificația liturgică a acestei săptămâni este mai ușoară ca în post. „Sunt momente când noi avem mai multe preocupări cotidiene. De exemplu, ziua de miercuri și de vineri este o zi aliturgică, în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie în regimul mănăstirilor. Semnificația spirituală se referă la momentul bucuriei de familie, când stăm împreună la masă ca pe urmă o să avem perioada de pocăință a postului. Din punctul de vedere al definiției teologice, fiecare zi a săptămânii are semnificația sa. Luni este Ziua închinată Sfinților Îngeri, marți – Ziua Sfinților Proroci etc.”, a menționat pentru IPN consilierul-consultant la Mitropolia Basarabiei, Ioan Cosoi, preotul Bisericii „Sfânta Treime” din cadrul Liceului Prometeu din capitală.

De lunea viitore, 27 februarie, începe Postul Paștelui, cel mai lung post din anul bisericesc, dar și cel mai sever. Este perioada de pregătire pentru Sărbătoarea Învierii Mântuitorului. Pe perioada Postului Mare fiecare duminică are o tematică specială. Prima este Săptămâna Pocăinței, este o săptămâna când suntem chemați spre o retrospectivă a vieții noastre, făcând paralela cu multe cazuri din Biblia, din trecut, dintre oameni care au făcut fapte bune și cele  care au avut păcate. Ultima săptămâna din perioada Postului Mare este Săptămâna Patimilor, care ne amintește de suferințele Domnului Iisus Hristos, de lucrarea Lui jertfelnică pentru mântuirea neamului omenesc, a precizat preotul.

În Postul Mare creștinii nu trebuie să consume carne, lactate, pește. Doar crupe, legume și fructe. Dezlegare la peșt este de sărbătoarea Buna Vestire (7 aprilie) și sărbătoarea Întrării Domnului în Ierusalim numită Floriile (cu o săptămână înainte de Paști).

Guvernul va investiga cele mai mari 100 de pachete salariale din sectorul public și va suspenda temporar acordarea bonusurilor și a altor plăți suplimentare pentru salariile care depășesc de trei ori media pe economie. Măsurile au fost anunțate de premierul Vasile Tofan după o analiză privind așa-numitele „salarii nesimțite”, care a identificat peste 400 de angajați cu venituri nete de peste 50 de mii de lei lunar, transmite IPN.

Analiza a vizat aproape 40 de mii de angajați din instituții publice, întreprinderi de stat, societăți cu capital public și autorități independente. Au fost identificate 439 de persoane cu salarii nete de peste 50 de mii de lei pe lună, cele mai multe cazuri fiind în autoritățile independente de reglementare.

Potrivit datelor prezentate de premier, peste 85% dintre angajații analizați au venituri nete sub 20 de mii de lei lunar, iar 55,6% câștigă mai puțin de 10 mii de lei. Vasile Tofan a precizat că un salariu mare nu reprezintă automat un abuz, indicând domenii precum IT, securitatea cibernetică sau aviația, unde statul concurează cu sectorul privat pentru specialiști. Vor fi însă verificate cazurile în care remunerarea nu este justificată.

Executivul intenționează să suspende temporar și distribuirea unei părți din profiturile companiilor de stat către angajați, după ce a constatat că acest mecanism a permis, în unele cazuri, creșteri nejustificate ale veniturilor.

Guvernul propune și crearea unui registru public online cu informații despre salariile din sectorul public, precum și prezentarea periodică a rezultatelor activității și a politicilor de remunerare de către conducătorii instituțiilor și întreprinderilor de stat.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Albă

Creștinii ortodocși au intrat în perioada de pregătire pentru Postul Mare. Săptămâna Albă este săptămâna dinaintea postului în care se respectă un regim alimentar special, care include consumarea lactatelor, peștelui, dar nu se mai mănâncă carne.

Semnificația liturgică a acestei săptămâni este mai ușoară ca în post. „Sunt momente când noi avem mai multe preocupări cotidiene. De exemplu, ziua de miercuri și de vineri este o zi aliturgică, în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie în regimul mănăstirilor. Semnificația spirituală se referă la momentul bucuriei de familie, când stăm împreună la masă ca pe urmă o să avem perioada de pocăință a postului. Din punctul de vedere al definiției teologice, fiecare zi a săptămânii are semnificația sa. Luni este Ziua închinată Sfinților Îngeri, marți – Ziua Sfinților Proroci etc.”, a menționat pentru IPN consilierul-consultant la Mitropolia Basarabiei, Ioan Cosoi, preotul Bisericii „Sfânta Treime” din cadrul Liceului Prometeu din capitală.

De lunea viitore, 27 februarie, începe Postul Paștelui, cel mai lung post din anul bisericesc, dar și cel mai sever. Este perioada de pregătire pentru Sărbătoarea Învierii Mântuitorului. Pe perioada Postului Mare fiecare duminică are o tematică specială. Prima este Săptămâna Pocăinței, este o săptămâna când suntem chemați spre o retrospectivă a vieții noastre, făcând paralela cu multe cazuri din Biblia, din trecut, dintre oameni care au făcut fapte bune și cele  care au avut păcate. Ultima săptămâna din perioada Postului Mare este Săptămâna Patimilor, care ne amintește de suferințele Domnului Iisus Hristos, de lucrarea Lui jertfelnică pentru mântuirea neamului omenesc, a precizat preotul.

În Postul Mare creștinii nu trebuie să consume carne, lactate, pește. Doar crupe, legume și fructe. Dezlegare la peșt este de sărbătoarea Buna Vestire (7 aprilie) și sărbătoarea Întrării Domnului în Ierusalim numită Floriile (cu o săptămână înainte de Paști).

1 IANUARIE, 2025