Rusia folosește memoria istorică în calitate de instrument de război informațional și hibrid în fostele republici sovietice, inclusiv în Republica Moldova. Opinia aparține doctorului în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu, și a fost exprimată în cadrul unui interviu video la tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova”, organizat de Agenția de presă IPN.
Potrivit șefului Secției Istorie contemporană a Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, măsurile recente ale autorităților privind decomunizarea și decolonizarea spațiilor memoriale sunt esențiale pentru consolidarea valorilor democratice și pentru apropierea de o cultură europeană a memoriei.
„Demersurile recente ale autorităților de a aborda critic moștenirea totalitarismului comunist și de a avansa procese de decomunizare și decolonizare a spațiilor memoriale sunt absolut firești. Mai ales în contextul unei societăți care-și dorește consolidarea valorilor democratice și racordarea la o cultură europeană a memoriei”, a spus doctorul în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu.
Istoricul a menționat că aceste inițiative au provocat reacții dure, în special din partea unor actori externi, care își simt amenințate narativele tradiționale despre rolul Uniunii Sovietice.
„Nu putem ignora faptul că în spatele acestor reacții se află Federația Rusă care utilizează de mulți ani memoria istorică drept instrument de război informațional și hibrid în fostele republici sovietice”, a mai spus istoricul Virgiliu Bîrlădeanu.
Conform lui Virgiliu Bîrlădeanu, aceste confruntări sunt parte a unui scenariu de presiune narativă asupra Republicii Moldova, iar disputa asupra memoriei publice reflectă mize geopolitice esențiale pentru viitorul democratic și european al țării.
„Timp de decenii, istoria a fost prezentată dintr-o perspectivă ideologică sovietică, care a impus o versiune a trecutului menită să legitimeze dominația imperială și să șteargă alte perspective. În special, cele legate de trecutul românesc. Confruntările la care asistăm acum fac parte dintr-o strategie mai amplă de presiune narativă. Provocările din sfera memoriei publice reflectă, de fapt, mizele profunde legate de orientarea geopolitică a Republicii Moldova și de consolidare a identității sale democratice și europene”, a punctat istoricul.
Interviul la tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova” este parte a ciclului de dezbateri: „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.