Valentina Casian: Înfrățirea localităților din Moldova și România trebuie sprijinită și de la nivel central

România dă dovadă de o mare deschidere față de Republica Moldova. Acest lucru se simte în mod special la nivelul relațiilor care se creează între oamenii din comunitățile înfrățite. Pentru ca aceste legături să fie valorificate și ridicate la un alt nivel în folosul societăților de pe ambele maluri ale Prutului este nevoie de mai multă implicare din partea autorităților centrale. O declarație în acest sens a fost făcută de primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova – CALM, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.

Valentina Casian spune că scopul acestor înfrățiri este de a apropia instituțiile, a stabili legături strânse între oamenii din comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului, dar aceste eforturi trebuie susținute uneori și financiar.

„Trebuie să recunoaștem că avem și unii deputați care contribuie la stabilirea acestor parteneriate, dar trebuie să existe și partea de sprijin financiar. Da, nu este pentru noi cel mai important, dar cumva trebuie să fie asigurată și partea financiară pentru ca noi să putem face schimb de experiență, să organizăm activități culturale pe ambele maluri ale Prutului, să putem împreună implementa aceste proiecte. Noi astăzi ne confruntăm cu probleme de felul că, dacă suntem implicați într-un proiect transfrontalier, atunci cel din Basarabia nici nu-și poate asigura contribuția financiară în acest proiect. Ar fi bine ca să existe un dialog între autoritățile locale și centrale pentru că este important și în acest drum al Republicii Moldova spre Uniunea Europeană să se țină cont și de acest aspect, să vedem care sunt posibilitățile noastre și să ne stabilim un plan foarte concret de acțiuni. Noi, cei de la nivel local, ne-am arătat până acum că suntem deschiși și am făcut acest pas, dar este important ca să existe și sprijinul celor de la centru pentru ca aceste acorduri să fie consistente și cu impact asupra comunităților”, a declarat Valentina Casian.

Vicepreședintele CALM, Valentina Casian susține că sunt foarte multe obiective stabilite și pe care se mizează mult în relația cu România, multe dintre ele țin de preluarea bunelor practici. Acest lucru devine și mai important în contextul în care Republica Moldova își dorește atingerea dezideratului de integrare europeană.

„Avem foarte mult obiective stabilite și cele mai importante, în primul rând, sunt de preluare de bune practici. Pentru că noi, cei din Republica Moldova avem foarte multe de învățat unii de la ceilalți, dar cu atât mai mult avem multe de învățat de la colegii noștri care deja sunt în Uniunea Europeană. Aici vorbim și de ajustarea cadrului legal la legislația Uniunii Europene, și de dialogul care există între autoritățile locale și autoritățile centrale”, a declarat Valentina Casian.

Potrivit ei, avantajul unei colaborări strânse cu România este că nu există bariera lingvistică. „Este foarte simplu să colaborezi pe partea de atragere de fonduri, de schimb de experiență și noi lucrul acesta trebuie să-l facem, noi suntem datori să-l facem împreună cu cei de la centru. Trebuie să ne consolidăm, să ne adunăm această energie și să asigurăm această interfață în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, o interfață care să fie una convingătoare pentru toată lumea”, a declarat Valentina Casian.

Dezbaterea se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Centrul Național Anticorupție a pornit 428 de cauze penale în primele șase luni ale anului și a trimis în judecată circa jumătate dintre dosarele investigate. Totodată, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a aplicat sechestre pe 382 de bunuri în valoare de peste 236 de milioane de lei, transmite IPN.

Potrivit datelor din raportul de activitate prezentat în cadrul ședinței Colegiului CNA, în această perioadă au mai fost documentate 447 de infracțiuni de corupție, iar 500 de persoane au fost recunoscute ca suspecte.

Pe componenta de recuperare a activelor provenite din infracțiuni, instanțele au confirmat sechestre aplicate anterior asupra unor bunuri în valoare de peste 221 de milioane de lei. Totodată, ARBI a emis 15 ordine de înghețare a bunurilor, cu o valoare totală de peste 22,7 milioane de lei.

CNA a raportat și activitățile desfășurate în domeniul prevenirii corupției. În primele șase luni ale anului, instituția a examinat 616 proiecte de acte normative, dintre care 538 au fost supuse expertizei anticorupție pentru identificarea riscurilor care ar putea favoriza actele de corupție.

0 FacebookTwitterPinterestEmail

Valentina Casian: Înfrățirea localităților din Moldova și România trebuie sprijinită și de la nivel central

România dă dovadă de o mare deschidere față de Republica Moldova. Acest lucru se simte în mod special la nivelul relațiilor care se creează între oamenii din comunitățile înfrățite. Pentru ca aceste legături să fie valorificate și ridicate la un alt nivel în folosul societăților de pe ambele maluri ale Prutului este nevoie de mai multă implicare din partea autorităților centrale. O declarație în acest sens a fost făcută de primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova – CALM, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.

Valentina Casian spune că scopul acestor înfrățiri este de a apropia instituțiile, a stabili legături strânse între oamenii din comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului, dar aceste eforturi trebuie susținute uneori și financiar.

„Trebuie să recunoaștem că avem și unii deputați care contribuie la stabilirea acestor parteneriate, dar trebuie să existe și partea de sprijin financiar. Da, nu este pentru noi cel mai important, dar cumva trebuie să fie asigurată și partea financiară pentru ca noi să putem face schimb de experiență, să organizăm activități culturale pe ambele maluri ale Prutului, să putem împreună implementa aceste proiecte. Noi astăzi ne confruntăm cu probleme de felul că, dacă suntem implicați într-un proiect transfrontalier, atunci cel din Basarabia nici nu-și poate asigura contribuția financiară în acest proiect. Ar fi bine ca să existe un dialog între autoritățile locale și centrale pentru că este important și în acest drum al Republicii Moldova spre Uniunea Europeană să se țină cont și de acest aspect, să vedem care sunt posibilitățile noastre și să ne stabilim un plan foarte concret de acțiuni. Noi, cei de la nivel local, ne-am arătat până acum că suntem deschiși și am făcut acest pas, dar este important ca să existe și sprijinul celor de la centru pentru ca aceste acorduri să fie consistente și cu impact asupra comunităților”, a declarat Valentina Casian.

Vicepreședintele CALM, Valentina Casian susține că sunt foarte multe obiective stabilite și pe care se mizează mult în relația cu România, multe dintre ele țin de preluarea bunelor practici. Acest lucru devine și mai important în contextul în care Republica Moldova își dorește atingerea dezideratului de integrare europeană.

„Avem foarte mult obiective stabilite și cele mai importante, în primul rând, sunt de preluare de bune practici. Pentru că noi, cei din Republica Moldova avem foarte multe de învățat unii de la ceilalți, dar cu atât mai mult avem multe de învățat de la colegii noștri care deja sunt în Uniunea Europeană. Aici vorbim și de ajustarea cadrului legal la legislația Uniunii Europene, și de dialogul care există între autoritățile locale și autoritățile centrale”, a declarat Valentina Casian.

Potrivit ei, avantajul unei colaborări strânse cu România este că nu există bariera lingvistică. „Este foarte simplu să colaborezi pe partea de atragere de fonduri, de schimb de experiență și noi lucrul acesta trebuie să-l facem, noi suntem datori să-l facem împreună cu cei de la centru. Trebuie să ne consolidăm, să ne adunăm această energie și să asigurăm această interfață în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, o interfață care să fie una convingătoare pentru toată lumea”, a declarat Valentina Casian.

Dezbaterea se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Premierul desemnat Vasile Tofan și-a prezentat programul de guvernare, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, în ajunul ședinței Parlamentului în care va solicita votul de încredere pentru noul executiv. Documentul, cu un volum de 147 de pagini, pune accent pe relansarea economiei, eficientizarea administrației publice și accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, transmite IPN.

Vasile Tofan susține că noul Guvern își propune să consolideze încrederea cetățenilor în instituțiile statului prin echitate, transparență și utilizarea responsabilă a banului public, astfel încât economiile realizate să fie transformate în investiții și servicii publice mai bune.

Un obiectiv al programului este accelerarea integrării europene. „Să accelerăm decisiv aderarea la Uniunea Europeană – șansa istorică a generației noastre”, a declarat Vasile Tofan.

Potrivit documentului, Guvernul își propune relansarea creșterii economice prin stimularea investițiilor, susținerea mediului de afaceri și creșterea productivității. Programul prevede, de asemenea, digitalizarea economiei, dezvoltarea inteligenței artificiale, modernizarea serviciilor publice și reducerea birocrației.

Executivul își asumă reforma administrației publice, cu obiectivul de a construi un stat mai eficient, digital și responsabil. Printre priorități sunt utilizarea eficientă a banilor publici, simplificarea relației dintre cetățeni și instituții și îmbunătățirea serviciilor oferite populației.

În domeniul securității și justiției, programul prevede consolidarea instituțiilor de drept, combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și dezvoltarea capacităților de gestionare a situațiilor de criză. Documentul include și măsuri pentru creșterea calității vieții, prin investiții în sănătate, educație, protecție socială și dezvoltarea comunităților.

Vasile Tofan va prezenta marți în Parlament programul de activitate și componența echipei guvernamentale, solicitând votul de încredere al deputaților. Conform Constituției, Guvernul poate fi învestit cu votul majorității deputaților aleși.

0 FacebookTwitterPinterestEmail
1 IANUARIE, 2025