Timp de 30 ani la guvernare n-a fost niciodată o forță politică cu un program unionist asumat. Opinia aparține doctorului în istorie, Anatol Țăranu, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „Ce se întâmplă pe segmentul politic unionist?”, organizată de Agenția de presă IPN. Istoricul a oferit o analiză exhaustivă a evoluției și stării actuale a curentului unionist în Republica Moldova și a menționat că unionismul este strâns legat de nivelul de conștiință identitară al populației.
„Destinul unionismului în Republica Moldova este legat direct și inseparabil de starea identitară a societății moldovenești. Unionismul ca și curent politic a apărut în Republica Moldova când, din punct de vedere identitar, societatea nu era pregătită pentru digerarea acestei idei. Două secole de deconstrucție identitară de către Rusia, pe cale forțată, au dus la o deformare profundă a conștiinței naționale”, a spus doctorul în istorie, Anatol Țăranu.
Declarațiile istoricului evidențiază faptul că transformările identitare profunde necesită timp și o susținere constantă din partea clasei politice. Chiar dacă precedentul istoric al Unirii din 1918 s-a produs într-un context favorabil, astăzi lipsa unui proiect național coerent în această direcție menține unionismul la nivel de nișă, spune Anatol Țăranu.
„La începutul Mișcării de Renaștere Națională elementul identitar românesc în Republica Moldova era de 2-3%. Doar partea cea mai elevată a intelectualității naționale îmbrățișa ideea românească. În rest, societatea era nepregătită pentru acest lucru. Același lucru a fost și în 1918, societatea moldovenească nu era pregătită pentru Unire, dar Unirea s-a produs datorită circumstanțelor istorice și conjuncturii geopolitice”, a mai spus Anatol Țăranu.
Anatol Țăranu a explicat că, în prezent, nu există un angajament politic ferm față de idealul Unirii, chiar și din partea liderilor care se declară apropiați de valorile românești. Deși sprijinul pentru identitatea românească a crescut în ultimele decenii, el nu s-a tradus în voință politică concretă la nivel guvernamental, spune istoricul.
„Timp de 30 de ani, la guvernare în Republica Moldova, niciodată nu a fost o forță unionistă, cu un program politic unionist asumat. Niciodată n-a fost un program de guvernare unionist, asumat. Conștiința națională românească este îmbrățișată acum de 30-35% din populație. Problema e că acum, de exemplu, Maia Sandu, în calitate de președinte niciodată n-a promovat politica de unificare. Deși, anterior, în cadrul unui interviu a spus că la un eventual referendum ar vota pentru Unire”, a punctat istoricul.
Dezbaterea publică la tema „Ce se întâmplă pe segmentul politic unionist?” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
📢 IPN este și pe Google News. Abonați-vă!