Potrivit instituției bancare, doar în luna iunie, rezerva de aur a Rusiei, a cincea ca mărime din lume, a scăzut cu 9,33 tone. De la începutul anului, cantitatea de aur s-a redus cu 43,5 tone, ajungând la 1 iulie la 2 283 de tone, minimul înregistrat din februarie 2020.

Este a șasea lună consecutivă în care Banca Centrală vinde aur din rezerve, iar amploarea operațiunii nu are precedent în ultimii 25 de ani, de când Consiliul Mondial al Aurului ține evidența acestor date. Chiar și în perioada pandemiei de COVID-19, când autoritățile au recurs la rezervele de aur pentru a susține bugetul, cantitatea vândută a fost de doar 7,6 tone în 10 luni.

Analistul Freedom Global, Vladimir Cernov, a declarat pentru Reuters că din vânzarea aurului, Banca Centrală ar fi obținut aproximativ 5,6 miliarde de dolari, bani folosiți pentru echilibrarea bugetului. Din toamna trecută, spune el, autoritățile monetare derulează operațiuni cu metal prețios pe piața internă.

Pe de altă parte, economiștii Alexandra Prokopenko și Alexandr Koleandr, citați de publicația The Bell, au menționat că Banca Centrală a Rusiei ar fi recurs la vânzarea aurului tocmai pentru a evita epuizarea ultimei valute încă disponibile pentru intervenții pe piață, yuanul chinezesc. Din cauza sancțiunilor SUA și excluderea mai multor bănci rusești din rețeaua SWIFT, Moscova a fost nevoită să oprească din iunie 2024 toate tranzacțiile în dolari și euro.

În jur de 300 de miliarde de dolari din activele rusești au fost înghețate în băncile din Occident ca urmare a declanșării războiului de agresiune din Ucraina.

The post Rusia a vândut 43,5 tone de aur în șase luni pentru a acoperi deficitul bugetar appeared first on ipn.md.

Hotărârea obligă operatorul general al Portului Giurgiulești să transmită zilnic Serviciului Vamal informațiile referitoare la stocurile de carburanți depozitate în port.

Totodată, Agenția Rezerve Materiale urmează să completeze rezervele de stat de produse petroliere până la nivelul maxim prevăzut de lege, în limita capacităților de stocare.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat pentru presă că măsurile implementate sunt preventive. Scopul acestora este de a asigura suficiente rezerve de carburanți pe piața internă, pentru a preveni orice deficit și a asigura consumul intern.

Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor privind aprovizionarea cu energie.

The post Limite la exportul și reexportul produselor petroliere din Portul Giurgiulești appeared first on ipn.md.

În centrul capitalei, comerțul cu articole meșteșugărești tradiționale se va desfășura în zona Porților Sfinte a scuarului, iar mărțișoarele și suvenirurile vor fi vândute pe aleea pietonală dintre străzile A. Pușkin și Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni.

Totodată, municipalitatea a stabilit mai multe locații în sectoarele Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana și Râșcani, unde vor fi vândute mărțișoare, suvenire tematice și flori de grădină.

Primăria capitalei precizează că preturile de sector vor elibera permise de acces comercianților, în limita locurilor disponibile și în ordinea solicitărilor. Comercianții trebuie să mențină spațiile de vânzare curate și să comercializeze doar produsele autorizate.

The post În capitală sunt amenajate locuri pentru vânzarea mărțișoarelor appeared first on ipn.md.

Una dintre principalele noutăți este includerea persoanelor fizice în categoria celor care pot procura bunuri confiscate, prin contracte de vânzare-cumpărare. Până acum, aceste bunuri puteau fi vândute doar agenților economici. Regulamentul stabilește modalități unitare de comercializare, prin vânzare directă, comerț de comision și licitație cu reducere.

Documentul introduce termene clare pentru reevaluarea bunurilor. Prețurile vor fi revizuite la fiecare 30 de zile lucrătoare, cu aplicarea unei reduceri de 20%. Dacă bunurile nu sunt vândute timp de 150 de zile lucrătoare, acestea vor fi scoase la licitație cu reducere, cu posibilitatea diminuării prețului până la 50% din ultimul preț reevaluat.

Totodată, este simplificată procedura de declarare a bunurilor fără stăpân. Acțiunea în instanță va fi necesară doar pentru bunurile înscrise în registrele de publicitate, iar celelalte vor fi considerate fără stăpân după șase luni de la preluarea la evidență.

Hotărârea, aprobată în ședința de miercuri a cabinetului de miniștri, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

The post Noi reguli pentru valorificarea bunurilor confiscate: acces extins și reduceri de preț appeared first on ipn.md.

Cei mai solicitați sunt brazii de înălțime medie, între 1,2 și 1,5 metri, cu prețuri între 1 000 și 1 500 de lei.

Se cumpără și brazi în ghiveci, datorită faptului că pot fi replantați. Cei mici costă câteva sute de lei, iar cei mai mari – chiar și peste 2 000 de lei. Oferta brazilor în ghiveci este variată în pepiniere. Un brad de 85 cm costă 800 de lei, un pom de un metru și jumătate – 2 000 de lei, iar prețul unui brad de 1,8 m ajunge la 2 500 de lei. Brazii mici de 40-50 cm costă până la 500 de lei. Brazii în ghiveci de peste doi sau trei metri pot depăși prețul de 3 500 de lei, în funcție de specie și înălțime.

Crenguțele de brad costă în jur de 50 de lei. Acestea sunt cea mai ieftină opțiune de decor și sunt folosite pentru a crea compoziții festive.

Se vând brazi și la cele 24 de întreprinderi ale Agenției Moldsilva. Oferta totală include 37 789 de molizi, pini și brazi, care trebuie comandați. Pomii nevânduți sunt replantați în fondul forestier sau în spații publice. Prețurile variază între 90 și 2 070 lei.

O mare parte dintre brazii scoși în vânzare de sărbători sunt importați din Danemarca sau Olanda. Cele mai căutate specii sunt bradul de Nordmann și bradul Fraser, datorită coroanei dense și rezistente. În vânzare se găsesc și brazi crescuți în Moldova.

The post A început vânzarea brazilor în Chișinău: prețuri între 700 și 3 500 de lei appeared first on ipn.md.

Potrivit ministerului, schimbarea proprietarului sau administratorului Portului internațional liber Giurgiulești nu va afecta regimul portuar. Instituția subliniază că terenul pe care este amplasat portul rămâne proprietatea statului, indiferent de eventualele negocieri dintre actorii privați.

Într-un mesaj video, viceprim-ministrul și ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Eugen Osmochescu, a spus că Portul de stat nu este vizat de nicio discuție privind vânzarea și că nu există planuri în acest sens. Totodată, el a explicat că Portul internațional liber Giurgiulești este administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, persoană juridică care are dreptul să negocieze și să intre în relații comerciale cu alte părți. El a declarat că aceste discuții, inclusiv cele dintre BERD și Portul Constanța, nu sunt influențate de statul Republica Moldova și țin de libertatea contractuală a entităților implicate.

The post Precizările statului cu privire la schimbarea proprietarului Portului Giurgiulești appeared first on ipn.md.