AGE precizează că mai mulți cetățeni au recepționat SMS-uri prin care sunt informați despre o pretinsă accesare a contului EVO și sunt îndemnați să apeleze un număr de telefon dacă nu au efectuat personal această acțiune. Instituția subliniază că aceste mesaje nu sunt transmise de autorități și reprezintă o tentativă de fraudă.

Potrivit agenției, scopul atacatorilor este de a crea panică și de a determina persoana să apeleze un așa-zis serviciu de suport. Ulterior, victimei i se solicită coduri de autentificare, parole sau alte informații sensibile sub pretextul rezolvării unei probleme de securitate.

AGE menționează că accesul la portalul EVO și la serviciile publice digitale se realizează exclusiv prin intermediul semnăturii electronice și al serviciului guvernamental MPass. Autoritățile recomandă cetățenilor să nu apeleze numerele indicate în astfel de mesaje, să nu divulge parole, coduri OTP sau date bancare.

Totodată, instituția precizează că în cazul recepționării unor asemenea mesaje, cetățenii sunt îndemnați să sesizeze Poliția și să raporteze tentativa de fraudă pe platforma națională de raportare a crimelor cibernetice.

The post Avertisment cu privire la un nou tip de fraudă prin SMS, care folosește identitatea EVO appeared first on ipn.md.

Guvernul avertizează că mesajele frauduloase conțin linkuri care nu au nicio legătură cu autoritățile, având ca scop colectarea ilegală a datelor personale și bancare. Autoritățile subliniază că aceste pagini sunt false și reprezintă încercări de phishing.

Autoritățile subliniază că platforma oficială pentru efectuarea plăților este mpay.gov.md, iar serviciile MPay și EVO nu trimit linkuri prin SMS pentru achitarea urgentă a taxelor. Cetățenii sunt sfătuiți să verifice cu atenție domeniul „.gov.md” înainte de a introduce orice date personale sau bancare.

Persoanele care au primit astfel de mesaje sunt rugate să nu acceseze linkurile și să raporteze imediat tentativa de fraudă la adresele csirt@asc.gov.md sau cyber.sec@egov.md.

The post Atenție: Mesaje false în numele MPay și EVO, parte a unei scheme de phishing appeared first on ipn.md.

Contactată de IPN, Michelle Iliev, secretar de stat digitalizare în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, spune că, pentru a beneficia de aceste condiții, utilizatorii trebuie să activeze roaming-ul înainte de a părăsi Republica Moldova. Procesul e simplu și se face direct din setările telefonului sau din aplicația operatorului, a precizat Michelle Iliev, potrivit căreia aplicațiile operatorilor arată clar statutul în roaming și limitele disponibile.

„Regimul Roam Like at Home lucrează doar pentru țările membre UE și invers, țările membre UE în Republica Moldova, doar în acest spațiu”, a explicat secretara de stat.

Apelurile și mesajele în UE sunt taxate ca cele naționale, în limita abonamentului. „Prețul apelului este ca de local. Dacă ai apeluri nelimitate acasă, le ai și în România sau în alte țări membre UE”, a mai spus Michelle Iliev.

În schimb, pentru internetul mobil există o limită stabilită de fiecare operator, în funcție de abonament. După consumarea acesteia, utilizatorii pot activa pachete suplimentare direct din aplicație.

Totodată, utilizatorii trebuie să atragă atenția asupra apelurilor de ieșire. Dacă un cetățean moldovean aflat într-o țară UE sună în Republica Moldova, apelul este taxat conform roaming-ului. Însă dacă sună dintr-un stat UE în altă țară UE, apelul este considerat internațional și se taxează separat, nu din minutele de roaming.

The post Roaming la tarife naționale în UE: ce trebuie să știe moldovenii înainte de plecare appeared first on ipn.md.

Ce este spoofing-ul?

Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) precizează că termenul provine din limba engleză „to spoof”, care înseamnă „a falsifica” sau „a imita în mod înșelător”. În mediul digital, spoofing-ul reprezintă manipularea intenționată a unor identificatori: nume, numere de telefon, adrese, domenii, astfel încât victima să creadă că interacționează cu o instituție sau o persoană legitimă.

Cele mai frecvente obiective sunt furtul de date (parole, informații bancare), compromiterea conturilor sau obținerea de bani prin înșelăciune. În majoritatea cazurilor, spoofing-ul este combinat cu inginerie socială, phishing sau malware, ceea ce îl transformă într-un element esențial al fraudelor online.

Tipuri comune de spoofing

Cele mai întâlnite forme de spoofing afectează atât utilizatorii obișnuiți, cât și organizațiile.

• Email spoofing – infractorii falsifică adresa expeditorului, trimițând mesaje care par venite de la bancă, de la instituții ale statului sau de la colegi de serviciu. Scopul este convingerea victimei să acceseze link-uri malițioase sau să ofere date sensibile. De exemplu, literele „nr” înlocuiesc „m”: support@microsoft.com → realitate: support@rnicrosoft.com.

• Caller ID/telefonic spoofing – apel telefonic cu un număr aparent real (bancă, poliție, instituție), însă apelul este inițiat de atacatori.

• SMS și aplicații de mesagerie (Viber, WhatsApp, Telegram) – se transmit mesaje ce par a fi de la bănci, oficii poștale, companii de curierat sau instituții publice, însoțite de link-uri către pagini false unde se solicită date de card.

• Website/domeniu spoofing – crearea unor site-uri clone, identice cu cele originale, accesibile prin link-uri care diferă foarte puțin de adresa reală. De exemplu, litera „L” înlocuită cu cifra „1”: www.paypa1.com în loc de www.paypal.com.

• IP/DNS spoofing – tehnici mai avansate, folosite pentru redirecționarea traficului sau ocolirea sistemelor de securitate, fiind adesea asociate cu atacuri de tip DDoS, man-in-the-middle sau deturnare de sesiune.

Cum se desfășoară un atac de tip spoofing?

Agenția pentru Securitate Cibernetică explică procesul ca fiind bine structurat în practică. Inițial se creează identitatea falsă. Atacatorii configurează servere de e-mail, numere de telefon (VoIP), site-uri clonă sau profiluri pe rețele sociale, care imită entități reale.

Victima este contactată prin email, SMS, apel telefonic sau mesaje pe rețele sociale, de obicei cu un mesaj urgent sau alarmist. Escrocii o conving să ofere informații sensibile, să instaleze aplicații de control la distanță sau să transfere bani către un „cont sigur”. Datele furate sunt folosite pentru accesarea conturilor bancare, efectuarea de plăți frauduloase sau vândute pe piețe ilegale.

Spoofing-ul în Moldova: exemple și tendințe

În Republica Moldova, instituțiile financiare și de securitate raportează constant cazuri de spoofing, asociate cu phishing și diverse tipuri de înșelăciune. Numele băncilor, instituțiilor de stat sau serviciilor poștale sunt falsificate pentru a convinge victimele să ofere date bancare sensibile sau să acceseze link-uri malițioase. Băncile au semnalat numeroase cazuri în care infractorii se prezintă drept angajați ai instituției, folosind numere de telefon sau profiluri ce par autentice și cu solicitare de coduri SMS, date de card sau confirmarea unor tranzacții neautorizate.

De asemenea, au fost înregistrate campanii în care escrocii se prezentau drept reprezentanți ai unor instituții de stat importante în stat (Banca Națională a Moldovei, Ministerul Afacerilor Interne etc.), utilizând nume, fotografii și elemente vizuale oficiale în anunțuri online, pentru a promova așa-numite „proiecte de investiții”, care nu există în realitate.

Potrivit ASC, analizele recente asupra securității cibernetice din țară confirmă că phishing-ul rămâne unul dintre cele mai răspândite tipuri de atac, iar spoofing-ul este un mecanism utilizat pentru a imita expeditori sau site-uri legitime.

Măsuri de protecție împotriva spoofing-ului

Cetățenii sunt îndemnați să nu divulge niciodată datele personale sau bancare (număr de card, CVV, PIN, coduri OTP) prin telefon, SMS sau link-uri primite, chiar dacă mesajul pare oficial. Totodată, trebuie verificate sursele, prin închiderea apelului și contactarea imediată a instituției la numărul de pe site-ul oficial. ASC avertizează cetățenii să fie precauți și în situații în care primesc mesaje alarmante sau urgente („cont blocat”, „plată suspectă” etc.). E necesară activarea autentificării în doi pași (2FA) și folosirea parolei diferite pentru fiecare serviciu. ASC atrage atenția că instituțiile bancare dețin deja toate datele personale și nu le va solicita niciodată prin telefon.

Organizațiilor le este recomandată implementarea și configurarea corectă a standardelor de autentificare a emailului: SPF, DKIM și DMARC. Sunt utile pentru angajați trainingurile pe diverse probleme: tentativele de fraudă, verificarea solicitărilor de plată, stabilirea colaborării cu autoritățile competente, pentru identificarea surselor de mesaje spoofate și alertarea rapidă a publicului.

Agenția pentru Securitate Cibernetică subliniază că, prin informare corectă și verificarea atentă a surselor, fiecare persoană poate contribui la reducerea impactului acestor fraude, la protejarea propriilor date și resurse financiare.

Notă: Acest material reprezintă o inițiativă de informare a Agenției de presă IPN privind mediul online și infrastructura digitală, realizată cu sprijinul Agenției pentru Securitate Cibernetică.

The post Explainer | Atacurile de tip spoofing: ce reprezintă și care sunt măsurile de protecție? appeared first on ipn.md.

Potrivit sursei, în viitorul apropriat se preconizează ca internetul mobil și mesageria SMS să fie suspendate cetățenilor ruși timp de 24 de ore, la revenirea din roaming internațional sau în cazul în care cartela SIM nu a fost activă mai mult de trei zile.

După ce rușii vor reveni în țară ar putea primi un SMS ce conține un link, pe care vor trebui să-l acceseze și să confirme că este „om” și nu „bot”, pentru ca serviciile de internet mobil și SMS să fie din nou furnizate.

The post Cetățenii ruși reveniți din străinătate nu vor avea internet mobil appeared first on ipn.md.