Sprijinul financiar este acordat sub forma unei burse lunare de 500 de euro. Studenții de la licență pot beneficia de finanțare până la trei ani consecutivi, iar masteranzii până la doi ani consecutivi.

Pentru anul universitar 2026-2027 sunt prevăzute până la 170 de burse pentru nivelul de licență. Dintre acestea, 110 sunt finanțate din fonduri europene și sunt destinate universităților din afara regiunii Bratislava, iar 60 sunt acoperite din bugetul de stat pentru instituțiile din regiunea capitalei slovace.

La nivel de masterat sunt disponibile până la 55 de burse, dintre care 35 sunt finanțate din fonduri europene pentru universitățile din afara regiunii Bratislava, iar 20 din bugetul de stat pentru instituțiile din regiunea capitalei.

Programul este destinat studenților internaționali din întreaga lume, care aleg să își continue studiile în Slovacia. Dosarele pot fi depuse până pe 31 iulie, iar selecția se va face în baza rezultatelor obținute la un test standardizat.

The post Studenții din Moldova pot aplica la burse pentru studii în Slovacia de până la 15 mii de euro appeared first on ipn.md.

Liderii formatului afirmă că actualul context permite depășirea tensiunilor generate anterior de pozițiile divergente privind invazia Rusiei în Ucraina. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că momentul marchează o revenire la o cooperare bazată pe încredere și solidaritate reciprocă.

În cadrul discuțiilor, cele patru guverne și-au reafirmat opoziția față de noul Pact al UE privind migrația, pledând pentru întărirea controlului la frontierele externe. Totodată, au convenit o coordonare strânsă în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, cu accent pe menținerea fondurilor pentru coeziune și agricultură.

De asemenea, liderii au discutat despre extinderea formatului „V4+”, pentru implicarea unor parteneri precum Irlanda în consultări bugetare, respectiv Austria și Germania în teme de competitivitate industrială.

În contextul în care Slovacia va prelua președinția rotativă a V4 în iulie, premierul slovac Robert Fico a declarat că prioritatea centrală va fi competitivitatea industrială. Acesta a avertizat că prețurile ridicate la energie afectează industria europeană și a propus o poziție comună privind reformarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Totodată, ca simbol al noii etape de cooperare, premierul ungar, Peter Magyar, a propus dezvoltarea unei rețele feroviare de mare viteză care să conecteze Budapesta, Bratislava, Praga și Varșovia.

Grupul de la Vișegrád, cunoscut și ca V4, este o alianță politică înființată în 1991 de patru state din Europa Centrală – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – membre ale Uniunii Europene și NATO. Dialogul în cadrul formatului a intrat într-un blocaj în ultimii ani din cauza divergențelor dintre statele membre privind sprijinul militar acordat Ucrainei, în contextul invaziei ruse la scară largă.

The post Relansarea Grupului de la Vișegrád: Liderii au stabilit o nouă agendă de cooperare appeared first on ipn.md.

Ministrul slovac și-a exprimat angajamentul pentru extinderea parteneriatului bilateral prin noi inițiative în domeniul industriei de apărare, al învățământului militar și al cercetării științifice.

Cei doi oficiali au discutat despre oportunitățile de dezvoltare a cooperării bilaterale în domeniul apărării, situația de securitate regională și agenda europeană a Republicii Moldova.

În cadrul discuțiilor, șeful executivului a apreciat sprijinul constant oferit de Slovacia pentru parcursul european al Republicii Moldova și deschiderea autorităților slovace de a contribui la consolidarea securității și stabilității regionale.

„Avem responsabilitatea să protejăm cetățenii și să le oferim siguranță și încredere în viitor. Republica Moldova nu este singură. Avem parteneri și prieteni pe care ne putem baza”, a declarat Alexandru Munteanu.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu este doar beneficiară a sprijinului european, ci și parte activă a eforturilor comune pentru menținerea securității și stabilității în regiune.

The post Slovacia își reafirmă sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova appeared first on ipn.md.

Într-o rezoluție adoptată miercuri, eurodeputații și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la respectarea democrației în Slovacia. Aceștia avertizează că deficiențele sistemice identificate pun în pericol protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Printre principalele critici aduse Guvernului de la Bratislava se numără relaxarea legilor anticorupție și desființarea instituțiilor specializate. De asemenea, eurodeputații au semnalat posibila deturnare a fondurilor UE destinate dezvoltării rurale și turismului către domenii private de lux.

Rezoluția vine după avertismentele anterioare lansate de legislativul european în 2025 și aprilie 2026, în care se menționa persistența amenințărilor la adresa valorilor europene în Slovacia.

The post Eurodeputații, apel la apărarea valorilor democratice în Slovacia appeared first on ipn.md.

Potrivit autorităților, acordul prevede plata pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor de dizabilitate, indemnizațiilor pentru accidente de muncă sau boli profesionale, precum și pensiilor de urmaș.

Documentul se bazează pe principiile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială, inclusiv egalitatea de tratament, totalizarea perioadelor de asigurare și exportul prestațiilor sociale. Astfel, fiecare stat va calcula și va plăti partea de pensie aferentă perioadei de muncă desfășurate pe teritoriul său.

Autoritățile afirmă că acordul va oferi mai multă protecție socială lucrătorilor migranți moldoveni și va facilita accesul acestora la drepturile sociale dobândite peste hotare, inclusiv după revenirea în Republica Moldova.

În prezent, Republica Moldova are semnate 23 de acorduri internaționale în domeniul securității sociale, dintre care 18 sunt deja aplicate.

The post Moldovenii care au muncit legal în Slovacia vor putea primi pensii și alte prestații sociale appeared first on ipn.md.

Conceptul central al reuniunii, „NATO 3.0”, vizează promovarea unei Europe mai puternice în cadrul unei Alianțe Nord-Atlantice mai robuste, recunoscând o linie strategică de securitate continuă, de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice. Liderii au subliniat că legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității colective.

În contextul în care Rusia este definită drept cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung, aliații au decis să sporească partajarea sarcinilor. Un punct cheie al declarației îl reprezintă reafirmarea angajamentului de a crește investițiile în apărare spre un obiectiv de 5% din PIB, proces în care unii membri au realizat deja progrese.

Totodată, liderii au reiterat sprijinul pentru Ucraina, ajutor considerat o investiție în propria securitate. În același timp, aceștia s-au angajat să aprofundeze cooperarea NATO-UE și parteneriatele strategice, inclusiv cu Republica Moldova.

Documentul a fost adoptat cu o mențiune: Ungaria a ales o abținere constructivă, precizând că nu poate susține actuala formulare a declarației, iar orice decizie viitoare urmează să fie luată de viitorul Guvern de la Budapesta. Următoarea reuniune a acestui format va avea loc în Polonia.

The post Summit B9 la București: Lansarea „NATO 3.0” și alocări de 5% din PIB pentru apărare appeared first on ipn.md.

Reluarea pompării este programată să înceapă miercuri, conform unor surse din industrie. Prima livrare urmează să fie împărțită în mod egal între Ungaria și Slovacia, scrie Reuters, fără să precizeze despre ce cantitate de petrol este vorba.

Potrivit autorităților ucrainene, conducta Drujba fost avariată în urma atacurilor rusești din 27 ianuarie. Ulterior, Ungaria și Slovacia, țări care importă petrol rusesc prin această conductă, au pus sub semnul întrebării atât responsabilitatea Rusiei în atac, cât și amploarea distrugerilor raportate de Ucraina.

În consecință, Budapesta și Bratislava au sistat livrările de motorină către Kiev. Slovacia a sistat și livrările de energie electrică, în timp ce Ungaria a blocat prin veto în Consiliul UE adoptarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, precum și acordarea unui credit de 90 de miliarde de euro Ucrainei.

De altfel, președintele ucrainean a făcut apel la Uniunea Europeană să deblocheze împrumutul, având în vedere că Ucraina a finalizat lucrărilor de reparație a conductei. Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas, a anunțat că o decizie în acest sens va fi luată în cel mai scurt timp.

The post Zelenski: Conducta Drujba, pregătită pentru reluarea operațiunilor appeared first on ipn.md.

Liderul de la Kiev a subliniat că rezervoarele distruse nu pot fi reparate rapid, astfel că Ucraina va permite deocamdată doar reluarea tranzitului propriu-zis. În plus, securitatea infrastructurii rămâne fragilă, a adăugat Zelenski, referindu-se la riscul unor noi atacuri rusești.

Președintele ucrainean a mai precizat că Ucraina își asumă finalizarea lucrărilor conform înțelegerii, însă rolul său se oprește la infrastructura tehnică: odată ce conducta va fi funcțională, responsabilitatea privind aprovizionarea va aparține partenerilor europeni.

Potrivit autorităților ucrainene, conducta Drujba a fost avariată în urma atacurilor rusești din 27 ianuarie. Ulterior, Ungaria și Slovacia, țări care cumpără petrol rusesc prin această conductă, au pus sub semnul întrebării atât responsabilitatea Rusiei în atac, dar și amploarea distrugerilor raportate de Ucraina.

În consecință, Budapesta și Bratislava au sistat livrările de motorină către Kiev. Slovacia a sistat și livrările de energie electrică, în timp ce Ungaria a blocat prin veto în Consiliul UE adoptarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, precum și acordarea unui credit de 90 de miliarde de euro Ucrainei.

The post Zelenski: Reparațiile la conducta Drujba se vor încheia până la sfârșitul primăverii appeared first on ipn.md.

Ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, a declarat că acordul oferă mai multă siguranță cetățenilor care au muncit sau muncesc în ambele state. „Republica Moldova continuă să-și extindă rețeaua de acorduri bilaterale, pentru ca fiecare cetățean să fie protejat, oriunde s-ar afla”, a subliniat oficiala.

Președinta Maia Sandu a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Slovaciei, că acordul este esențial pentru moldovenii care trăiesc și lucrează peste hotare. Documentul garantează aceleași drepturi sociale pentru cetățenii Republicii Moldova din Slovacia și pentru cetățenii slovaci aflați în Moldova.

The post Moldovenii care muncesc în Slovacia vor avea acces la pensii. Acord semnat la Bratislava appeared first on ipn.md.

Șefa statului a spus că își dorește același parcurs pentru Moldova, astfel încât cetățenii să beneficieze de pace, libertate și oportunități egale. „Nu cerem favoruri, cerem să fim evaluați pe baza propriilor eforturi”, a subliniat Maia Sandu.

Președinta a mulțumit Slovaciei pentru sprijinul oferit, inclusiv în procesul de aderare la UE, și a apreciat proiectele în domenii precum educația, eficiența energetică și agricultura durabilă, precum și ajutorul acordat în crizele recente.

La rândul său, Peter Pellegrini a declarat că relațiile dintre cele două țări se bazează pe încredere și prietenie și a remarcat că vizita deschide noi oportunități de cooperare. El a reiterat sprijinul Slovaciei pentru parcursul european al Moldovei.

În acest an, Republica Moldova și Slovacia marchează 33 de ani de colaborare diplomatică.

The post Maia Sandu: Slovacia este un exemplu pentru parcursul european al Moldovei appeared first on ipn.md.