În cadrul ședinței Guvernului, premierul a menționat că exemplele primite sunt importante deoarece reflectă dificultățile reale cu care se confruntă companiile, dincolo de rapoarte și indicatori.

Printre cazurile prezentate se numără situația unui antreprenor din Florești, care administrează o companie cu trei angajați ce repară tehnică de calcul. Acesta a reclamat că legislația îi impune aceleași obligații privind securitatea și sănătatea în muncă precum unei întreprinderi cu sute de angajați.

Potrivit premierului, antreprenorul nu solicită eliminarea regulilor de protecție a muncii, ci aplicarea unor cerințe proporționale cu dimensiunea afacerii.

Un alt caz vizează o companie din Criuleni, care a sesizat majorarea taxei locale pentru publicitate de la 5% la 80% din veniturile din vânzări. Antreprenorul susține că o astfel de taxă afectează activitatea economică, deoarece este calculată la venituri și nu la profit.

Vasile Tofan a subliniat că taxele locale trebuie să reprezinte contribuții rezonabile și nu să devină un obstacol pentru dezvoltarea afacerilor. Premierul a cerut echipei guvernamentale să elaboreze până pe 9 septembrie un pachet de măsuri pentru reducerea poverii administrative și simplificarea activității antreprenorilor.

The post Guvernul a primit 55 de sesizări de la antreprenori în câteva zile. Premierul promite măsuri de simplificare appeared first on ipn.md.

Într-un briefing de presă, Domnica Manole a declarat că autoritățile din Găgăuzia nu pot interveni în numirea conducerii instituțiilor de forță și nici în organizarea alegerilor regionale, întrucât aceste atribuții revin exclusiv autorităților centrale. Ea a subliniat că, într-un stat unitar, nu pot exista mai multe centre de exercitare a suveranității, iar competențele autorităților din Găgăuzia nu pot intra în conflict cu cele ale autorităților centrale.

Ea a subliniat că menținerea ordinii publice și asigurarea securității statului sunt funcții fundamentale ale statului și nu intră în competența Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.

Referitor la alegeri, Curtea a reținut că sistemul electoral este reglementat exclusiv prin lege organică adoptată de Parlament, iar această competență nu poate fi delegată autorităților locale. „Parlamentul nu poate delega unei autorități reprezentative locale exercițiul unei competențe pe care Constituția o rezervă în mod expres legiuitorului organic”, a precizat Domnica Manole.

În consecință, Curtea a stabilit că Adunarea Populară a Găgăuziei nu poate aproba componența Consiliului electoral central al Găgăuziei și nici stabili, prin acte normative locale, regulile de organizare și desfășurare a alegerilor regionale.

Curtea Constituțională a admis sesizarea Ministerului Justiției și a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislația cu privire la statutul special al Găgăuziei. Astfel, autoritățile din regiune nu vor mai putea decide asupra componenței propriei comisii electorale și nici participa la numirea șefului poliției din regiune.

The post Domnica Manole, după decizia CC: Găgăuzia nu poate exercita competențe care revin autorităților centrale appeared first on ipn.md.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a menționat că sesizarea nu vizează autonomia Găgăuziei, ci mecanismele prin care autoritățile regionale pot condiționa numirea unor funcționari ai statului. Potrivit lui, consultarea și cooperarea sunt compatibile cu Constituția, însă acordul prealabil sau propunerea obligatorie transformă atribuțiile autorităților centrale în competențe condiționate politic la nivel regional.

Oficialul a mai spus că prevederea constituțională privind votul a trei cincimi pentru modificarea legii statutului Găgăuziei reprezintă o garanție procedurală, dar nu exclude controlul de constituționalitate.

La rândul său, avocatul Adunării Populare a Găgăuziei, Iurie Mărgineanu, a declarat că normele contestate nu transferă competențe decizionale către autonomie, întrucât numirea și revocarea șefilor structurilor vizate rămân în atribuția exclusivă a autorităților centrale. În opinia sa, rolul Adunării Populare și al bașcanului se limitează la propunerea candidaților și nu afectează suveranitatea statului.

Curtea Constituțională a conexat sesizarea Adunării Populare a Găgăuziei privind unele prevederi din Codul Electoral cu cea depusă anterior de Ministerul Justiției. APG contestă normele referitoare la organizarea autorității electorale din autonomie, iar Ministerul Justiției solicită verificarea prevederilor care atribuie Adunării un rol în constituirea organului electoral regional și în procedurile de numire a conducerii structurilor teritoriale ale Poliției, SIS și Direcției justiție din Găgăuzia.

The post Curtea Constituțională se pronunță joi asupra sesizărilor privind statutul Găgăuziei și Codul Electoral appeared first on ipn.md.

Sesizările au fost formulate de Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Republican Inima Moldovei și Partidul Politic Moldova Mare, transmite IPN.

Președinta Curții, Domnica Manole, a declarat după pronunțarea deciziei că prevederile privind limitarea activității partidelor sunt constituționale. Acestea pot fi aplicate în situații precum subminarea proceselor electorale, campaniile de dezinformare, propaganda extremistă, amenințările la adresa securității naționale sau coruperea alegătorilor. Măsura poate fi dispusă pentru cel mult 12 luni și, de regulă, nu se aplică în timpul campaniei electorale, cu excepția cazurilor grave prevăzute de lege.

Alte prevederi contestate vizau regulile privind utilizarea denumirilor și simbolurilor partidelor, finanțarea și raportarea financiară, precum și mecanismele de verificare și blocare a fondurilor suspecte. De asemenea, sesizările vizau interdicțiile privind finanțarea din surse externe sau anonime, confiscarea fondurilor obținute ilegal, precum și obligațiile privind evidența membrilor de partid și transmiterea datelor către Agenția Servicii Publice.

Autorii sesizărilor au susținut că aceste norme oferă autorităților instrumente excesive de control asupra partidelor politice. Însă Curtea a apreciat că ele stabilesc criterii clare pentru identificarea unui eventual partid succesor al unei formațiuni declarate neconstituționale.

Potrivit judecătorilor constituționali, analiza continuității operaționale, ideologice și comportamentale revine instanțelor de judecată, pe baza probelor precum programele politice, declarațiile publice și activitățile desfășurate.

The post CC: Statul poate limita temporar activitatea unui partid în condiții de risc pentru securitate appeared first on ipn.md.

Într-o conferință de presă la IPN, Sergiu Tofilat a declarat că a informat încă din luna ianuarie Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe, solicitând organizarea unor audieri a conducerii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Potrivit lui, scopul era clarificarea motivelor pentru care anumite materiale nu au fost transmise organelor de drept în cazuri ce vizează SRL Chișinău-Gaz.

„În alte cazuri, când ANRE depistează încălcări, materialele sunt transmise la procuratură. Când ține de Chișinău-Gaz, legea nu mai este respectată. Întrebarea este: cine din ANRE protejează aceste scheme?”, a declarat analistul.

În luna ianuarie, Sergiu Tofilat a solicitat organizarea unor audieri, prezentând public informații despre o presupusă schemă de achiziție a contoarelor la Chișinău-Gaz, realizată prin intermediul unor firme intermediare, la prețuri majorate.

Potrivit expertului, ANRE și Serviciul de Informații și Securitate au fost sesizate în legătură cu acest caz încă din 2024. În urma controlului, ANRE a constatat majorarea cheltuielilor cu peste 33 de milioane de lei. Cu toate acestea, niciuna dintre cele două instituții nu a transmis materialele către Procuratură, deși legea prevede această obligație în cazul depistării unor nereguli.

Totodată, Sergiu Tofilat a solicitat organizarea unor audieri privind activitatea SIS, adresându-se Președinției pentru a clarifica cine din conducerea instituției nu a transmis materialele către procuratură. Potrivit lui, sesizarea a fost redirecționată către SIS pentru examinare.

În același timp, el a criticat lipsa de reacție a autorităților. „Dacă în două luni nu pot fi organizate niște audieri simple, cum vor fi combătute schemele complexe din sector?”, a se întreabă analistul.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

The post Sergiu Tofilat acuză lipsa de reacție la suspiciunile de corupție în sectorul gazelor appeared first on ipn.md.

Sesizările au fost depuse de deputații Vlad Batrîncea, Grigore Novac și Petru Burduja. Ei consideră că mecanismele prevăzute în legile contestate ar permite adoptarea unor hotărâri importante în regim netransparent. În special, acestea ar afecta domeniul privatizărilor și gestionarea patrimoniului statului, încălcând principiul separației puterilor și normele de transparență decizională.

În urma examinării cauzei, Curtea Constituțională a constatat că legea supremă nu impune Guvernului o formă juridică rigidă pentru exercitarea dreptului de inițiativă legislativă și că deciziile protocolare pot fi utilizate pentru aprobarea proiectelor de lege și pentru avizarea amendamentelor.

Totodată, Curtea a subliniat că mecanismele contestate au scopul de a eficientiza activitatea executivului și de a asigura principiul bunei guvernări, fără a încălca prevederile constituționale. Prin urmare, normele legale contestate rămân în vigoare.

The post CC respinge sesizările PSRM privind amendamentele la Legea Guvernului și deetatizarea appeared first on ipn.md.