Prin simularea unor scenarii de atac, „Iris” poate depista punctele slabe din platformele digitale și oferă recomandări pentru remedierea acestora.

Inițiatorii proiectului afirmă că platforma vine ca răspuns la creșterea numărului de atacuri cibernetice și a tentativelor de dezinformare. Potrivit dezvoltatorilor, anul trecut au fost înregistrate aproximativ 14 milioane de tentative de atac asupra infrastructurii digitale, iar autoritățile au fost nevoite să blocheze în jur de 4 mii de site-uri pentru a proteja serviciile statului, inclusiv cele utilizate în procese electorale. De asemenea, au fost raportate și acțiuni de dezinformare în mediul online, care au dus la eliminarea de pe rețelele sociale a peste 300 de mii de conturi false utilizate în campanii de manipulare și destabilizare.

Reprezentanții proiectului susțin că „Iris” va contribui la consolidarea rezilienței digitale și la alinierea la standardele europene din domeniul securității cibernetice, inclusiv în contextul implementării noilor cerințe privind protecția rețelelor și sistemelor informatice.

The post Instituțiile își pot testa rezistența la atacuri cibernetice prin intermediul platformei naționale „Iris” appeared first on ipn.md.

În cadrul discuțiilor cu Audrone Perkauskiene, director general adjunct pentru Europa de Est și Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, au fost analizate progresele Republicii Moldova în avansarea agendei europene și în implementarea reformelor-cheie.

Prim-ministrul a apreciat sprijinul constant al Uniunii Europene, subliniind că acesta contribuie la consolidarea rezilienței statului, la întărirea securității și la creșterea capacității instituționale de a răspunde provocărilor actuale.

La rândul său, oficialul european a reconfirmat angajamentul UE de a continua sprijinul pentru Republica Moldova și de a mobiliza asistență direcționată în domenii prioritare, inclusiv reziliență, securitate cibernetică și contracararea riscurilor hibride.

Părțile au discutat și despre securitatea regională și au făcut un schimb de opinii privind procesul de reglementare transnistreană, subliniind necesitatea continuării dialogului și a coordonării în vederea avansării procesului de reglementare definitivă.

The post Sprijinul UE pentru Moldova și reglementarea transnistreană, discutate la Guvern appeared first on ipn.md.

Cum îți dai seama că dispozitivul e compromis

Compromiterea unui dispozitiv poate duce la furtul datelor personale și financiare, acces neautorizat la conturi sau chiar controlul dispozitivului de la distanță.

Printre cele mai frecvente semne se numără:

– Dispozitivul funcționează mai lent decât de obicei, se blochează frecvent sau se supraîncălzește fără motiv.

– Bateria se descarcă prea repede.

– Apar aplicații pe care nu le-ai instalat sau nu le recunoști.

– Utilizatorul primește reclame și ferestre pop-up excesive.

– Se observă consum neobișnuit de date mobile, apeluri sau mesaje pe care nu le-ai efectuat.

– Browserul își schimbă singur pagina de start, motorul de căutare sau extensiile instalate.

– Utilizatorul primește notificări despre conectări din locații sau dispozitive necunoscute.

– Antivirusul sau alte funcții de securitate sunt dezactivate fără intervenția ta.

– Camera, microfonul sau alte permisiuni sunt activate fără să le fi activat tu.

– Utilizatorul nu mai poate accesa conturi importante (Google, Apple ID, aplicații bancare), deși parolele sunt corecte.

Ce faci imediat în caz de incident

În cazul în care observă unul sau mai multe dintre aceste semne, utilizatorii sunt sfătuiți să acționeze cât mai rapid. Aceștia ar trebui să deconecteze dispozitivul de la internet, atât de la rețeaua wi-fi, cât și de la datele mobile, pentru a reduce riscurile. Specialiștii recomandă verificarea conturilor bancare și a celor online, precum și raportarea imediată a oricăror tranzacții suspecte. De asemenea, utilizatorii sunt îndemnați să își schimbe parolele conturilor importante și să activeze autentificarea în doi pași (2FA).

Experții recomandă efectuarea unei scanări complete a dispozitivului cu ajutorul unui antivirus actualizat și eliminarea eventualelor amenințări identificate. Totodată, aceștia atrag atenția asupra verificării aplicațiilor instalate și ștergerii celor necunoscute sau suspecte. În cazul producerii unui incident, utilizatorii sunt sfătuiți să îl raporteze autorităților competente și să solicite asistență de specialitate, dacă este necesar.

Cum îți protejezi dispozitivul

Pentru a preveni compromiterea dispozitivului, specialiștii recomandă instalarea aplicațiilor doar din surse oficiale, precum Google Play sau App Store, și actualizarea periodică a sistemului de operare și a aplicațiilor utilizate. De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să folosească antivirus și să efectueze scanări regulate pentru identificarea eventualelor amenințări. Este important ca fiecare cont să aibă o parolă unică.

Experții atrag atenția că link-urile și atașamentele primite prin e-mail, SMS sau rețele sociale trebuie verificate cu atenție înainte de accesare, deoarece acestea pot ascunde tentative de fraudă sau infectare cu programe malițioase.

Totodată, se recomandă evitarea utilizării rețelelor wi-fi publice pentru operațiuni sensibile, precum accesarea conturilor bancare, dar și conectarea dispozitivelor de stocare, cum ar fi stickurile USB, doar atunci când provin din surse de încredere. Pentru protejarea informațiilor importante, specialiștii recomandă realizarea periodică a copiilor de rezervă ale datelor, astfel încât acestea să poată fi recuperate în cazul unui incident de securitate.

De ce reacția rapidă contează

Agenția pentru Securitate Cibernetică recomandă utilizatorilor să acorde o atenție sporită securității dispozitivelor și conturilor online. ASC subliniază că o reacție promptă poate limita semnificativ impactul incidentului și poate preveni pierderea datelor sau a resurselor financiare.

Potrivit agenției, securitatea cibernetică este o responsabilitate comună, iar adoptarea unor practici digitale sigure contribuie la protejarea informațiilor personale și la reducerea riscurilor asociate amenințărilor din mediul online

Notă: Acest material reprezintă o inițiativă de informare a Agenției de presă IPN privind mediul online și infrastructura digitală, realizată cu sprijinul Agenției pentru Securitate Cibernetică.

The post Explainer | Semnele unei tentative de compromitere a dispozitivelor și măsurile de protecție appeared first on ipn.md.

Doamnelor și domnilor, bună ziua! Cooperarea dintre Republica Moldova și Regatul Țărilor de Jos s-a intensificat considerabil în ultimii ani, odată cu deschiderea Ambasadei la Chișinău și în condițiile susținerii constante oferite Republicii Moldova în procesul de reforme și integrare europeană. În aceste condiții, discutăm cu excelența sa, domnul Fred Duijn, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, despre parcursul european al țării noastre, provocările regionale de securitate, cooperarea bilaterală și modul în care Moldova este privită din perspectiva unui stat fondator al Uniunii Europene. Excelență, vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația Agenției de Presă IPN.

Mulțumesc pentru invitație.

Țările de Jos și-au exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova. În opinia dumneavoastră, care sunt cele mai importante reforme pe care Moldova trebuie încă să le implementeze pentru a avansa cu încredere către aderarea la Uniunea Europeană?

Vă mulțumesc pentru invitație. Și vă mulțumesc pentru această întrebare. În primul rând, aș dori să subliniez ceea ce ați spus despre sprijinul Țărilor de Jos pentru parcursul european al Republicii Moldova. Pe 20 mai, președinta Maia Sandu a efectuat o vizită în Țările de Jos, la Haga, unde s-a întâlnit cu noul prim-ministru, Rob Jetten, precum și cu membri ai guvernului, ministrul afacerilor externe și ministrul apărării. A avut ocazia să audă personal despre sprijinul ferm pe care Țările de Jos îl oferă Republicii Moldova și pe care îl vor continua și în viitor.

Mă bucur foarte mult să subliniez că Țările de Jos sunt pregătite să susțină și deschiderea oficială a clusterelor atât de importante pentru avansarea procesului de aderare. Desigur, Moldova are provocări, iar dumneavoastră m-ați întrebat despre cele mai importante reforme care urmează. Cred că, în această etapă, cel mai important aspect este implementarea.

Există deja multe fonduri disponibile prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, iar aceste fonduri trebuie utilizate eficient. Acest lucru necesită un management adecvat al proiectelor. Este nevoie de oameni care să poată planifica, uneori la nivel tehnic, dar și de persoane care să gestioneze proiectele și să își asume responsabilitatea pentru acestea.

Cred că acest lucru ar accelera reformele dacă implementarea va avansa și va ajuta Moldova să își construiască un istoric credibil. Reformele pot exista din punct de vedere juridic și pe hârtie, însă pentru aderarea la Uniunea Europeană este important ca ele să funcționeze în practică și ca Moldova să demonstreze că funcționează efectiv. De aceea, un istoric concret este foarte important.

De la deschiderea Ambasadei Olandei la Chișinău, relațiile dintre țările noastre au devenit mai dinamice. În ce domenii ale cooperării s-au înregistrat cele mai mari progrese până acum?

Într-adevăr, Țările de Jos și-au intensificat relațiile cu Moldova în multe domenii. Aș dori să evidențiez cooperarea noastră în domeniul securității cibernetice. De ce? Pentru că securitatea cibernetică a fost esențială pentru integritatea și securitatea alegerilor. Țările de Jos au reușit, împreună cu parteneri precum misiunea de parteneriat a Uniunii Europene și biroul de legătură NATO, să contribuie la protejarea calculatoarelor Consiliului Electoral împotriva atacurilor cibernetice masive care au avut loc înaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Aceste atacuri au fost un indiciu clar că democrația Moldovei era sub amenințare.

Totuși, Moldova a rezistat. Aceste atacuri au fost respinse, iar acesta este un rezultat important. Nu doar atât. Am menționat securitatea cibernetică și pentru că este un domeniu reciproc avantajos. Cine atacă în spațiul cibernetic își dezvăluie, într-un fel, metodele. Poți învăța din atac și îți poți pregăti mai bine propria apărare. Astfel, Țările de Jos și Moldova au avut consultări bilaterale în domeniul cibernetic, iar cooperarea a fost foarte fructuoasă pentru ambele părți.

Țările de Jos sunt cunoscute pentru accentul puternic pus pe statul de drept și integritatea instituțională. Cum apreciază țara dumneavoastră eforturile Republicii Moldova în reforma justiției și în lupta împotriva corupției?

Sunt de părere că ceea ce observă oamenii atunci când privesc reformele Moldovei în acest domeniu este faptul că inițiativa de a începe aceste reforme a venit din interior. În 2021, moldovenii și-au dorit cu adevărat o schimbare și combaterea corupției. Acest lucru s-a întâmplat înainte ca Moldova să obțină statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și înainte de începerea negocierilor de aderare. Desigur, acum aceasta este și o condiție, deoarece pentru un stat membru al Uniunii Europene este important să existe stat de drept, un sistem de justiție funcțional, independent, echitabil și accesibil.

Consider că ceea ce se vede în Țările de Jos este faptul că Moldova își asumă aceste reforme din propriile motive. Desigur, este un proces care necesită timp și trebuie realizat cu foarte mare atenție. Guvernul Republicii Moldova ține cont și de recomandările unor instituții precum Comisia de la Veneția. Este un proces continuu, dar merge în direcția corectă și produce deja rezultate. Oamenii au observat, desigur, că anumite persoane au fost condamnate. Acest lucru demonstrează că sistemul funcționează. Per ansamblu, acestea sunt aspectele care ies în evidență în reformele Moldovei privind combaterea corupției.

Republica Moldova se confruntă cu provocări tot mai mari legate de dezinformare și securitatea regională din cauza războiului din Ucraina vecină. Cum pot partenerii europeni, inclusiv Țările de Jos, să ajute Moldova să-și consolideze reziliența?

Consider că o Moldovă puternică înseamnă instituții puternice și cetățeni implicați și capabili. Sistemele, instituțiile și oamenii sunt importanți. Totuși, aș dori să mă concentrez asupra rolului mass-mediei. Cred că presa independentă, inclusiv în limba rusă, astfel încât să fie accesibilă vorbitorilor de rusă, este extrem de importantă. Acesta este un domeniu pe care deja îl susținem. Nu doar Țările de Jos, ci și alte state și instituții. Și cred că acest lucru este esențial și pentru viitor.

Am văzut exemple impresionante de jurnalism de investigație în Moldova. De exemplu, infiltrarea unui jurnalist în rețeaua lui Șor a arătat foarte clar ceea ce se întâmplă acolo. Acest tip de jurnalism este cu adevărat impresionant și are rolul de a dezvălui adevărul. Exact acesta este rolul jurnaliștilor: să dezvăluie adevărul și să contribuie la o societate transparentă.

Oficialii din Țările de Jos au evidențiat adesea progresul democratic al Republicii Moldova în ultimii ani. Ce schimbări din societatea sau guvernarea moldovenească v-au impresionat personal în timpul mandatului dumneavoastră aici?

Cel mai mult m-au impresionat oamenii. Desigur, vorbim mult despre instituții, însă, ca ambasadă, avem un program dedicat susținerii și împuternicirii tinerilor. Programul se numește Tulip Youth Academy. Tinerii învață, pe parcursul a zece zile — sau zece sâmbete — despre provocările societății, dar și despre cum să implementeze un proiect: cum să îl scrie, să îl gestioneze, să îl finanțeze și să își asume responsabilitatea pentru el.

Am văzut foarte mulți oameni diferiți care au obținut rezultate ca apărători ai drepturilor omului în domenii unde poate nu te-ai fi așteptat. De exemplu, doamna Diana Mazniuc a fost implicată în sprijinirea tinerilor delincvenți din sistemul penitenciar pentru a-i ajuta să se reintegreze în societate. Este o muncă foarte importantă, foarte specifică, și ai nevoie de cineva cu pasiune pentru a o face.

De aceea spun că îmi place ceea ce văd la moldoveni: tineri care vor să schimbe lucrurile și care cred în Moldova. Același lucru îl observ și în domeniul economic. Avem un alt program numit Tulip Business Incubator, care se concentrează pe tinerii antreprenori. Sunt tineri care doresc să își deschidă o afacere aici. Este un program similar, dar axat pe economie și pe modul în care se administrează o afacere. Acest lucru m-a impresionat foarte mult.

Cooperarea economică dintre Republica Moldova și Țările de Jos este, de asemenea, în expansiune. Ce sectoare ale economiei moldovenești considerați că au cel mai mare potențial pentru a atrage investiții și expertiză olandeză?

Când am venit aici pentru prima dată, am simțit că trebuie mai întâi să explorez pentru a putea răspunde la această întrebare. În ultimii trei ani, împreună cu echipa ambasadei, am organizat mai multe forumuri de afaceri și am invitat oameni de afaceri din Moldova și din Țările de Jos pentru a vedea în ce domenii există interes. Le-aș împărți în trei categorii: digital, agricultură și alte domenii diverse, precum logistică și construcții.

În acest context, am observat că oamenii de afaceri din domeniul digital își găseau deja singuri oportunitățile, în timp ce în agricultură, și în special în horticultură, cred că putem continua să facem diferența. Ca agricultor, trebuie să înveți despre inovații și tehnici moderne, dar trebuie să gestionezi și reglementările guvernamentale, de exemplu cele privind siguranța alimentară.

Cred că aici există foarte mult spațiu de dezvoltare, deoarece Moldova are deja un ecosistem foarte activ în domeniul horticulturii. Vinurile dumneavoastră sunt, desigur, celebre, dar aici se produc și mere, cireșe și prune. Țările de Jos pot oferi tehnici mai moderne. Astfel, pe 11 iunie, la Maastricht, în Țările de Jos, împreună cu Belgia și Luxemburg, Moldova Invest organizează un eveniment comercial. Aproximativ 20 de companii moldovenești vor călători mai întâi la Amsterdam, la GreenTech, pentru a învăța despre inovație, iar apoi vor avea întâlniri bilaterale la Maastricht.

Sunt foarte entuziasmat de acest lucru, pentru că văd mult potențial. De exemplu, văd oportunități pentru construirea serelor în Moldova. Pentru a transforma acest lucru în realitate, vrem să oferim un exemplu concret și să lansăm un proiect-pilot aici. Colaborăm foarte strâns cu o universitate tehnică și văd oportunități de a conecta acest proiect cu eficiența energetică, în special prin utilizarea energiei geotermale.

În Țările de Jos, aceasta se găsește poate la 2 000 de metri adâncime, iar aici ar putea fi la doar 200 de metri. Dacă acest lucru este posibil, atunci se poate obține și energie mai ieftină, ceea ce este foarte important pentru sere. Desigur, suntem încă la început, dar acesta este genul de domeniu în care văd foarte mult spațiu pentru cooperarea moldo-olandeză.

Și, în final, excelență, mulți cetățeni ai Republicii Moldova văd integrarea europeană nu doar ca pe un obiectiv politic, ci și ca pe o speranță pentru un viitor mai bun. Pe baza experienței dumneavoastră, ce mesaj ați dori să transmiteți moldovenilor despre aspirațiile lor europene?

Aici mă bazez pe experiența olandeză. Țările de Jos și olandezii sunt înconjurați de țări mari, la fel cum este și Moldova. În Olanda învățăm că este important să vorbim limbile vecinilor noștri — în cazul nostru franceza, germana și engleza. Dar este la fel de important să existe frontiere deschise. Cred că și Moldova se poate inspira din acest model. Moldova este înconjurată de două țări mari: România și Ucraina. Din păcate, războiul încă nu s-a încheiat, dar Odesa rămâne aproape.

Consider că prin aderarea la Uniunea Europeană, Moldova și moldovenii se vor regăsi pe deplin acasă, într-un spațiu cu frontiere deschise, unde oamenii pot circula, călători și face comerț liber în regiune. Aceasta este speranța mea pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Excelență, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu!

A fost plăcerea mea, mulțumesc!

Octavian Bratosin, IPN

The post Țările de Jos susțin deschiderea clusterelor pentru aderarea Moldovei la UE. Interviu IPN cu ambasadorul Duijn appeared first on ipn.md.

Ministrul a subliniat că securitatea cibernetică nu mai este doar un concept tehnic, ci reprezintă fundamentul pe care se sprijină democrația și prosperitatea economică a Republicii Moldova. „Am ales calea unei reziliențe practice. Nu doar răspundem amenințărilor, ci construim o adevărată fortăreață a inovației”, a adăugat Eugeniu Osmochescu.

Potrivit lui, autoritățile își propun să asigure o transformare digitală sigură, incluzivă și rezilientă a Moldovei. Oficialul a subliniat că investițiile sunt orientate spre dezvoltarea competențelor în domeniul securității cibernetice și promovarea unei culturi a igienei digitale.

Cea de-a treia ediție a Moldova Cybersecurity Forum se desfășoară în perioada 12-13 mai, cu genericul „Apărarea cibernetică regională: de la angajament la acțiune”. Evenimentul este organizat de Agenția pentru Securitate Cibernetică și MDED, în parteneriat cu Cybercor și cu sprijinul mai multor parteneri internaționali, inclusiv European Union Partnership Mission in Moldova, DCAF și UNDP Moldova.

The post Securitatea cibernetică este fundamentul pe care se sprijină democrația, vicepremier appeared first on ipn.md.

Potrivit diplomatului american, sprijinul financiar este oferit în cadrul parteneriatului „America First” și va contribui la detectarea și contracararea amenințărilor cibernetice care afectează stabilitatea regională și globală. Programul prevede instruiri, evaluări ale amenințărilor cibernetice, precum și oferirea de echipamente și instrumente necesare pentru protejarea infrastructurii critice.

„Pericolele din spațiul cibernetic sunt sofisticate și persistente, iar răspunsul nostru trebuie să fie la fel de hotărât, practic și orientat spre rezultate. Să trecem de la declarații la implementare și la acțiuni care protejează cetățenii noștri și contribuie la prosperitatea comună”, a declarat Nick Pietrowicz.

Cea de-a treia ediție a Moldova Cybersecurity Forum se desfășoară în perioada 12-13 mai, cu genericul „Apărarea cibernetică regională: de la angajament la acțiune”. Evenimentul reunește experți naționali și internaționali, reprezentanți ai autorităților și specialiști în domeniul securității cibernetice. În cadrul forumului sunt organizate discuții și sesiuni practice dedicate protecției infrastructurii critice, dezvoltării abilităților tehnice și alinierii la strategiile europene în domeniu.

The post SUA vor aloca 8 milioane de dolari pentru securitatea cibernetică a Moldovei appeared first on ipn.md.

Ce reprezintă adware?

În formele mai intruzive, adware poate modifica setările browserului, poate redirecționa căutările și poate fi dificil de eliminat. Agenția pentru Securitate Cibernetică menționează că nu orice aplicație care conține reclame este periculoasă. Programele care afișează reclame în mod transparent, în interiorul propriei interfețe, pot fi legitime.

Cele mai frecvente forme

● Adware pentru browser – modifică pagina de start, motorul de căutare sau fila nouă și afișează reclame sau redirecționează traficul.

● Adware independent – rulează în fundal și afișează reclame fără a oferi o funcționalitate utilă.

● Deturnători de browser – preiau controlul asupra setărilor browserului fără consimțământ clar.

● Adware mobil – generează notificări false, reclame pe tot ecranul sau alte forme de publicitate intruzivă pe dispozitive mobile.

Riscuri

Prezența adware-ului poate afecta modul de utilizare a dispozitivului. În primul rând, acesta duce la afișarea frecventă a unor reclame intruzive, care pot perturba activitățile obișnuite și pot reduce confortul utilizatorului. Totodată, sistemul poate deveni mai lent, din cauza consumului suplimentar de resurse.

Un alt risc îl reprezintă redirecționarea către site-uri nesigure, ceea ce poate expune utilizatorul la conținut periculos sau înșelător. În același timp, anumite tipuri de adware pot colecta informații despre comportamentul de navigare, în scopul afișării de publicitate țintită, ceea ce ridică probleme de confidențialitate.

În unele situații, adware-ul este distribuit împreună cu alte tipuri de programe malițioase, precum troieni sau ransomware, crescând astfel nivelul general de risc. De asemenea, unele variante pot limita controlul utilizatorului asupra dispozitivului, îngreunând închiderea aplicațiilor sau procesul de dezinstalare.

Metode de eliminare

Eliminarea adware-ului presupune câțiva pași, precum dezinstalarea programelor suspecte din sistem și eliminarea extensiilor necunoscute din browser. Ulterior, rulează o scanare completă cu un program anti-malware actualizat.

Pentru a preveni instalarea adware-ului, se recomandă:

● Instalarea aplicațiilor doar din surse oficiale sau de încredere;

● Citirea cu atenție a opțiunilor din timpul instalării și debifarea componentelor suplimentare nedorite;

● Evitarea accesării linkurilor nesolicitate;

● Menținerea sistemului de operare și a aplicațiilor actualizate;

● Folosirea soluțiilor antivirus sau anti-malware;

● Verificarea periodică a extensiilor browserului și eliminarea celor necunoscute;

Agenția pentru Securitate Cibernetică recomandă utilizatorilor să acorde o atenție sporită surselor din care instalează aplicații, să verifice cu atenție opțiunile de instalare și să utilizeze soluții de securitate actualizate.

Notă: Acest material reprezintă o inițiativă de informare a Agenției de presă IPN privind mediul online și infrastructura digitală, realizată cu sprijinul Agenției pentru Securitate Cibernetică.

The post Explainer | Ce este adware și cum utilizatorii se pot proteja de acesta? appeared first on ipn.md.

Prezent la cea de-a doua rundă de consultări, Mija a accentuat necesitatea dezvoltării parteneriatelor multilaterale pentru securizarea spațiilor cibernetice.

Ambasadorul cu misiuni speciale în domeniul diplomației cibernetice, Ernst Noorman, a reafirmat angajamentul Regatului Țărilor de Jos de a continua sprijinul pentru consolidarea capacităților Republicii Moldova în domeniul digitalizării, diplomației și securității cibernetice. Diplomatul a apreciat progresele țării noastre în sporirea rezilienței naționale.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, agenda discuțiilor a vizat, în mod prioritar, alinierea cadrului normativ al Uniunii Europene în domeniul cibernetic, în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la UE.

The post Consultări moldo-neerlandeze dedicate diplomației cibernetice la Haga appeared first on ipn.md.

Planul, prezentat de președintele companiei Microsoft, Brad Smith, în timpul unei vizite la Tokyo, include un obiectiv de formare a unui milion de ingineri și dezvoltatori până în 2030. Această inițiativă este aliniată cu obiectivele prim-ministrei Sanae Takaichi de a stimula creșterea economică prin tehnologii strategice avansate, protejând în același timp securitatea națională.

Totodată, Microsoft va extinde capacitatea de calcul în inteligența artificială și va permite utilizarea serviciilor Azure cu stocarea datelor sensibile în interiorul Japoniei. În paralel, gigantul tech va intensifica colaborarea cu autoritățile nipone pentru combaterea criminalității cibernetice prin schimbul de informații.

Investiția are loc într-un moment în care implementarea inteligenței artificiale în Japonia s-a accelerat semnificativ: aproximativ unul din cinci cetățeni activi utilizează astfel de instrumente.

The post Microsoft investește în Japonia pentru securitate cibernetică și inteligența artificială appeared first on ipn.md.

Ce reprezintă încălcarea securității datelor?

Potrivit ASC, o încălcare a securității datelor cu caracter personal este orice acțiune care duce la distrugerea, pierderea, modificarea, divulgarea neautorizată sau accesul ilegal ori accidental la datele gestionate de un operator.

O astfel de breșă compromite confidențialitatea, integritatea sau disponibilitatea datelor și poate genera riscuri pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate. Institutul Național de Standarde și Tehnologie al SUA (NIST) definește breșa de securitate ca un incident care afectează confidențialitatea sistemelor informatice sau încalcă politicile de securitate stabilite.

Cum se produce o breșă de date?

Agenția pentru Securitate Cibernetică precizează că breșele de securitate pot apărea din mai multe cauze. Printre cele mai frecvente se numără atacurile cibernetice intenționate (hacking, phishing, malware), erorile umane (accesarea unor linkuri malițioase, trimiterea accidentală a datelor către destinatari greșiți) sau furtul fizic al dispozitivelor (laptopuri, telefoane sau stick-uri USB).

De exemplu, un angajat poate fi păcălit printr-un atac de tip phishing și, fără să-și dea seama, oferă acces la date sensibile. În alte cazuri, dispozitivele nesecurizate pot fi furate și exploatate.

Măsuri preventive

Reducerea riscului de breșe de date presupune implementarea unor măsuri tehnice și organizatorice adecvate:

– Criptarea datelor;

– Control strict al accesului (principiul „need-to-know”);

– Actualizări regulate de software și soluții antivirus;

– Audituri periodice de securitate;

– Instruirea angajaților, în special privind atacurile de tip phishing;

– Politici de ștergere sigură a datelor (fizic și digital).

De asemenea, organizațiile ar trebui să desemneze un responsabil cu protecția datelor (DPO) și să mențină un Registru al Activităților de Prelucrare (ROPA). ASC subliniază că aceste măsuri contribuie la prevenirea incidentelor și la o reacție rapidă în cazul apariției acestora.

Acțiuni în caz de incident

În situația unei breșe de securitate, este importantă o reacție rapidă și bine organizată. În primul rând se face identificarea și limitarea incidentului, mai exact oprirea accesului neautorizat. După aceea, se evaluează impactul, se determină riscurile pentru persoanele afectate. Totodată, sunt notificate autoritățile competente, în termen de 72 de ore, dacă există risc, cum ar fi Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova. În cazul în care riscul este ridicat, sunt informate inclusiv persoanele vizate.

Notificarea trebuie să includă detalii despre natura incidentului, categoriile de date afectate și măsurile luate. Ulterior, organizația trebuie să implementeze măsuri corective și să documenteze complet incidentul. Întârzierea notificării sau gestionarea necorespunzătoare a unei breșe poate atrage sancțiuni semnificative prevăzute de Regulamentul general al UE privind protecția datelor (GDPR), de până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri anuală globală. În Republica Moldova se aplică un cadru legal național. Amenzile sunt, în general, mai reduse, dar pot ajunge până la 1-2% din cifra de afaceri anuală, în funcție de gravitatea încălcării.

Agenția pentru Securitate Cibernetică îndeamnă organizații și utilizatori să trateze securitatea datelor ca pe o prioritate reală, nu doar ca pe o obligație legală. „Prevenția începe cu fiecare dintre noi, iar un comportament responsabil poate face diferența între siguranță și un incident costisitor”, menționează agenția.

Notă: Acest material reprezintă o inițiativă de informare a Agenției de presă IPN privind mediul online și infrastructura digitală, realizată cu sprijinul Agenției pentru Securitate Cibernetică.

The post Explainer | Încălcarea securității datelor: ce este și cum poate fi prevenită? appeared first on ipn.md.