În cadrul audierilor s-a menționat că, în perioada verificată, prin fond au fost gestionate peste 3,1 miliarde de lei. Potrivit raportului de audit, deși fondul era planificat în conformitate cu legislația bugetară, lipsa unui mecanism care să coreleze cererile eligibile cu resursele disponibile a făcut ca statul să acumuleze anual obligații financiare pe care nu le poate acoperi. Curtea de Conturi constată că distribuirea subvențiilor se face fără indicatori de performanță și fără o evaluare a impactului măsurilor de sprijin, ceea ce afectează eficiența utilizării banilor publici.

În replică, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare au declarat că Programul Strategic al Politicii Agricole, aprobat recent de Guvern, nu va mai permite acumularea unor noi restanțe. Potrivit acestora, fiecare apel de depunere a cererilor va fi lansat în limita resurselor financiare disponibile, iar cererile eligibile vor fi finanțate doar în limita bugetului alocat. Reprezentanții ministerului au precizat că obligațiile financiare acumulate în anii precedenți rămân în responsabilitatea statului și vor fi onorate treptat, în funcție de resursele disponibile.

O altă problemă discutată a vizat activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Sistemul informațional utilizat pentru procesarea cererilor este învechit și fragmentat, ceea ce obligă angajații să prelucreze manual o mare parte din date. În plus, instituția se confruntă cu un deficit de personal, iar aceste probleme duc la întârzieri în examinarea dosarelor depuse de agricultori și crește riscul erorilor sau chiar al finanțărilor duble.

Reprezentanții AIPA au declarat că instituția lucrează la dezvoltarea unui nou sistem informațional integrat, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. Potrivit acestora, platforma va automatiza procesarea cererilor, va permite schimbul de date cu registrele de stat și va fi adaptată cerințelor procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

La finalul ședinței, membrii Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice au solicitat autorităților responsabile să prezinte periodic informații privind implementarea recomandărilor formulate în urma auditului, inclusiv despre măsurile întreprinse pentru reducerea restanțelor la subvenții și accelerarea digitalizării proceselor din cadrul AIPA.

The post Acumularea obligațiilor financiare ale statului către agricultori, cauzată de deficiențele mecanismului de subvenționare appeared first on ipn.md.

Raportul arată că, deși au fost întreprinse unele acțiuni pentru recuperarea datoriilor, acestea nu au fost suficiente pentru a opri acumularea restanțelor.

Probleme au fost identificate și în modul în care angajatorii calculează contribuțiile sociale pentru salariații cu program redus sau cu activitate parțială. În anul 2025, în medie, circa 11 mii de persoane lunar au fost afectate de declararea unor salarii sub nivelul salariului minim pe țară, fapt ce a dus la diminuarea contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale.

În acest context, Serviciul Fiscal de Stat a aplicat măsuri de control și prevenire, însă Curtea de Conturi consideră că acestea nu au fost suficiente. Din această cauză, bugetul asigurărilor sociale ar fi pierdut venituri estimate la circa 14,2 milioane lei doar în anul trecut.

Auditul mai arată și o creștere a numărului companiilor aflate în insolvență. În 2025, acestea au ajuns la 1 631 de unități, cu 89 mai multe decât în anul precedent. În același timp, datoriile acestora la bugetul asigurărilor sociale au urcat la aproape 500 de milioane de lei.

The post Datoriile la bugetul asigurărilor sociale au crescut anul trecut la 838 de milioane lei, audit appeared first on ipn.md.

Potrivit GRECO, autoritățile trebuie să consolideze mecanismele de monitorizare a integrității și să asigure aplicarea mai eficientă a normelor legale existente. În raport e menționată și necesitatea unor modificări legislative precum și alocarea resurselor pentru a garanta respectarea standardelor anticorupție.

Totodată, documentul evidențiază unele progrese în sectorul organelor de drept, unde au fost introduse instruiri privind integritatea, mecanisme de consiliere etică și canale interne de raportare a abaterilor. În același timp, a fost îmbunătățit accesul la informații publice prin digitalizarea proceselor și publicarea mai multor date pe paginile oficiale ale instituțiilor.

În context, GRECO încurajează Chișinăul să continue reformele și să accelereze implementarea recomandărilor. Un nou raport de progres va fi emis în următoarea etapă de evaluare.

The post Progrese parțiale în recomandările anticorupție dar și restanțe majore, raport GRECO appeared first on ipn.md.

„Datoriile la salarii pe care le are CFM nu mai sunt din noiembrie. Au fost achitate salariile și pentru luna martie. Colegii noștri depun eforturi ca să ieșim din acest impas financiar, să ne asigurăm că veniturile acoperă cheltuielile. Există angajați CFM care stau în șomaj tehnic, dar acest lucru este o necesitate pentru a răspunde cerințelor operaționale de moment”, a declarat Mircea Păscăluță în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Secretarul de stat a subliniat că activitatea întreprinderii continuă, iar segmentul de transport de marfă înregistrează evoluții pozitive. „Căile Ferate nu s-au oprit, ele transportă marfă, aduc chiar creșteri pe segmentul de mărfuri. În luna martie CFM are peste 52 de milioane de lei, care sunt veniturile întreprinderii. Cheltuielile pentru salarizare sunt de 24 de milioane de lei, comparativ cu anii precedenți când erau 45 de milioane de lei”, a mai spus Mircea Păscăluță.

Oficialul a explicat că reforma sectorului feroviar, vizează reorganizarea structurii companiei după model european și presupune divizarea infrastructurii feroviare de segmentul de transport. „Astfel, infrastructura feroviară va fi operată de stat, iar segmentul operațional, care se ocupă de pasageri sau marfă, va fi separat”, a mai spus secretarul de stat al MIDR.

The post CFM a început achitarea salariilor pentru luna martie, oficial appeared first on ipn.md.

Potrivit vicepreședintelui așa-numitului soviet suprem, Alexandr Korșunov, la începutul anului bugetul „s-a confruntat cu lipsă de venituri”, ceea ce a impus adoptarea unor măsuri operative. Astfel, a fost permisă utilizarea temporară a mijloacelor din fondurile cu destinație specială pentru acoperirea deficitului de lichidități.

Prin amendamentele adoptate în lectura a doua au fost majorate cheltuielile Fondului de investiții capitale, însă resursele vor fi direcționate către proiectele inițiate în anii 2024 și 2025 și pentru achitarea datoriilor aferente lucrărilor deja executate.

Korșunov a recunoscut că în 2026 anumite domenii nu vor fi finanțate, inclusiv Fondul pentru îndeplinirea solicitărilor alegătorilor. De asemenea, Fondul Rutier și Fondul Ecologic nu vor beneficia de finanțare integrală până la onorarea tuturor obligațiilor sociale.

The post Tiraspolul ajustează de urgență bugetul pentru a găsi bani pentru salarii appeared first on ipn.md.

Potrivit CNAS, achitarea restanțelor și efectuarea plăților înainte de termenul limită contribuie la asigurarea achitării pensiilor, indemnizațiilor și altor prestații sociale în strictă conformitate cu termenele stabilite. La fel, achitarea la timp consolidează capacitatea CNAS de a onora la timp drepturile sociale a sute de mii de cetățeni.

Instituția subliniază că principala sursă de acoperire a prestațiilor de asigurări sociale o constituie contribuțiile achitate de plătitorii de contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, fiecare contribuție achitată la timp are un impact direct asupra asigurării continuității și stabilității sistemului.

The post CNAS îi îndeamnă pe contribuabili să își achite restanțele la bugetul asigurărilor sociale appeared first on ipn.md.

Întreprinderea explică „ajustarea statelor de personal” prin reducerea funcțiilor auxiliare și ieșirea la odihna meritată a pensionarilor. „Reorganizarea instituțională a impulsionat optimizarea proceselor tehnologice, reducerea costurilor de operare și îmbunătățirea fiabilității serviciilor”, menționează CFM.

Totodată, întreprinderea precizează că în lunile iulie și august, restanțele salariale au scăzut semnificativ, de la 7-8 luni la 4 luni. În august, angajații au primit două salarii, iar în cele mai mari cinci filiale s-au plătit trei salarii, suma totală transferată fiind de 129 de milioane de lei. Plata restanțelor pentru luna aprilie este în curs de finalizare, iar până la sfârșitul lunii septembrie urmează să fie achitate și salariile restante pentru luna mai.

The post Circa 2 200 de angajați ai CFM, concediați în urma procesului de reorganizare appeared first on ipn.md.