Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele implementării a 21 de proiecte incluse în Planul de acțiuni. Ministrul Mihai Popșoi a declarat că acest plan a reprezentat mai mult decât un instrument de asistență tehnică, fiind o investiție strategică în consolidarea instituțiilor statului și a guvernării democratice.

„Rezultatele prezentate astăzi confirmă impactul concret al acestui parteneriat și dezideratul de a trece la o nouă etapă de postmonitorizare”, a afirmat ministrul afacerilor externe.

În același timp, secretarul de stat al MAE, Corina Călugăru, a declarat că rezultatele obținute reflectă efortul comun al Consiliului Europei, al autorităților naționale, al societății civile și al partenerilor internaționali.

MAE menționează că, proiectul cu un buget de aproximativ 43,6 milioane de euro, reprezintă principalul cadru de cooperare dintre Republica Moldova și Consiliul Europei pentru susținerea reformelor în domeniile drepturilor omului, democrației și statului de drept, în concordanță cu obiectivele de integrare europeană.

The post Reformele în justiție și combaterea corupției, printre rezultatele Planului de acțiuni al Consiliului Europei appeared first on ipn.md.

Executivul precizează, într-un comunicat de presă, că au fost îndeplinite 18 dintre cele 20 de măsuri evaluate. Potrivit autorităților, acest rezultat indică menținerea unui ritm înalt de implementare a reformelor, după ce, în 2025, au fost realizate 93% dintre măsurile planificate.

„Pentru cele 18 măsuri de reformă realizate, valoarea totală a tranșei este de 191,5 milioane de euro. Din această sumă, aproximativ 157 de milioane de euro ar urma să fie debursate în cazul unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene, întrucât o parte din fonduri a fost deja acordată sub formă de prefinanțare în anul 2025”, se arată în comunicatul Guvernului.

Guvernul menționează că măsurile realizate vizează domenii cu impact direct asupra cetățenilor și economiei. Printre acestea se numără securitatea energetică, digitalizarea serviciilor, gestionarea mai eficientă a investițiilor publice, combaterea corupției, protecția mediului, integritatea academică și sprijinirea mediului de afaceri.

Raportul semestrial privind îndeplinirea condițiilor de plată și cererea Republicii Moldova pentru debursarea tranșei a III-a au fost aprobate vineri, în cadrul ședinței Comitetului Interministerial pentru Planificare Strategică, prezidată de prim-ministrul interimar, Eugeniu Osmochescu.

The post Moldova ar putea primi 157 de milioane de euro din cea de-a treia tranșă a Planului de Creștere appeared first on ipn.md.

Potrivit Președinției, șefa statului a reconfirmat angajamentul Republicii Moldova de a continua cooperarea strânsă cu Consiliul Europei în procesul de realizare a reformelor asumate.

Maia Sandu i-a mulțumit lui Falk Lange pentru contribuția la consolidarea relației dintre Republica Moldova și Consiliul Europei, precum și pentru sprijinul oferit în promovarea reformelor, în special în domeniul justiției, combaterii corupției și prevenirii spălării banilor.

În cadrul întrevederii, președinta a evidențiat rolul expertizei Comisiei de la Veneția și al recomandărilor Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) în susținerea reformei justiției și dezvoltarea politicilor anticorupție.

The post Falk Lange își încheie mandatul la Chișinău. Maia Sandu a evidențiat sprijinul Consiliului Europei pentru reforme appeared first on ipn.md.

În același timp, Mahmud Abbas, în vârstă de 90 de ani, a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc la începutul anului 2027. El nu a menționat dacă va candida pentru un nou mandat. Mandatul său, obținut în urma alegerilor prezidențiale din 2005, a expirat în 2009, însă a fost prelungit de Consiliul central al Organizației pentru Eliberarea Palestinei, în absența altui scrutin. O tentativă de a organiza alegeri în 2021 a fost amânată pe termen nelimitat din lipsa de garanții privind desfășurarea votului în Ierusalimul de Est.

Teritoriile palestiniene cuprind Fâșia Gaza, Ierusalimul de Est și Cisiordania. După ce Autoritatea Palestiniană a primit statut de observator permanent la ONU în 2012, conducerea de la Ramallah a început să utilizeze termenul de Palestina, dar statul e recunoscut oficial doar de 157 de țări din cele 193 de țări membre ONU. Republica Moldova nu recunoaște independența Palestinei, dar a stabilit relații diplomatice cu Autoritatea Palestiniană în 1994.

The post Primele alegeri parlamentare organizate în teritoriile palestiniene după două decenii appeared first on ipn.md.

Una dintre provocările majore rămâne consolidarea instituțiilor și creșterea încrederii cetățenilor în acestea, a remarcat Mariana Iațco, doctor conferențiar la Universitatea de Stat din Moldova. Ea a atras atenția asupra migrației specialiștilor și a elitelor, fenomen care afectează capacitatea statului de a implementa reforme și de a asigura o administrare eficientă. În opinia sa, succesul parcursului european depinde de dezvoltarea unor instituții funcționale, bazate pe meritocrație și autoguvernare.

În cadrul dezbaterii, Raluca Moldovan, doctor conferențiar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a menționat că relația Moldovei cu România trebuie să intre într-o nouă etapă în contextul apropierii de Uniunea Europeană. Dacă până acum accentul a fost pus preponderent pe identitatea comună și legăturile istorice, viitorul ar trebui să aducă mai multe inițiative concrete în domenii precum energia, transporturile și dezvoltarea economică.

„Podurile de flori au avut rolul lor, dar noua etapă are nevoie de poduri energetice și instituționale”, a declarat cercetătoarea, subliniind și importanța consolidării statului de drept.

Despre relația dintre cele două state a vorbit și Tana Foarfă, directoarea Europuls. Ea a apreciat sprijinul constant oferit de România Republicii Moldova, dar a remarcat că au existat perioade în care cooperarea putea produce rezultate mai vizibile la nivel practic.

Conferința „România și Republica Moldova, între memorie comună și destin european”, care se încheie se azi, a reunit reprezentanți ai mediului academic, experți și oficiali din ambele state, care au discutat despre provocările și oportunitățile pe care le aduce procesul de integrare europeană pentru Republica Moldova.

The post Experți: după „podurile de flori”, Moldova și România au nevoie de conectări reale appeared first on ipn.md.

Europarlamentarii au apreciat angajamentul ferm al Republicii Moldova față de parcursul european, menționând că deschiderea negocierilor pentru primul cluster de capitole reprezintă o recunoaștere a progreselor înregistrate de autoritățile de la Chișinău. Totodată, ei au îndemnat Consiliul UE să deschidă fără întârziere toate celelalte clustere de negociere, subliniind că procesul de aderare trebuie să rămână bazat pe merit.

Raportul salută, de asemenea, progresele în integrarea economică a Republicii Moldova în piața unică a UE și eforturile autorităților de a reduce dependența de resursele energetice rusești. Europarlamentarii își reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și solicită din nou Federației Ruse să își retragă trupele din regiunea transnistreană.

În intervenția sa din plenul Parlamentului European, comisara pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Republica Moldova implementează reformele într-un ritm impresionant și a îndemnat Consiliul UE să deschidă cât mai curând toate clusterele de negociere. Ea a subliniat că autoritățile de la Chișinău trebuie să accelereze reformele, în special în domeniul valorilor fundamentale, pentru a putea începe închiderea capitolelor de negociere.

The post Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Moldova appeared first on ipn.md.

Referindu-se la perioada de tranziție politică, reprezentantul Comisiei Europene și-a exprimat încrederea că noul executiv va fi constituit cu respectarea deplină a procedurilor constituționale și democratice și că agenda de reforme nu va fi afectată.

„Avem încredere că un nou guvern va fi format rapid, cu respectarea deplină a proceselor constituționale și democratice ale Republicii Moldova. De asemenea, avem încredere că Republica Moldova își va menține dinamica agendei de reforme și va continua să avanseze pe calea aderării la Uniunea Europeană”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Președinta Maia Sandu urmează să organizeze în această săptămână consultări cu fracțiunile parlamentare, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru, după demisia lui Alexandru Munteanu de săptămâna trecută.

The post Comisia Europeană: Demisia prim-ministrului Munteanu nu va afecta sprijinul acordat de UE Republicii Moldova appeared first on ipn.md.

„Cele 33 de capitole de aderare sunt împărțite în 6 grupuri tematice. Primul care se deschide ține de valori fundamentale și aici foarte importantă este reforma justiției. Cu ea încep negocierile de aderare și cu ea se închid. Fără o justiție dreaptă nu vom intra în Uniunea Europeană, dar nici nu vom avansa în procesul de negocieri”, a declarat Cristina Gherasimov în cadrul emisiunii „Pe față” de la postul public de televiziune.

Potrivit ei, deschiderea următoarelor grupuri de capitole depinde de ritmul în care statele membre UE vor acționa la Bruxelles. „În următoarele săptămâni sau luni, în funcție de cât de rapid se mobilizează statele membre la Bruxelles, vom vedea deschiderea următoarelor grupuri de capitole, fie unul, fie mai multe”, a menționat vicepremierul.

Cristina Gherasimov a precizat că din punct de vedere tehnic, Republica Moldova poate continua negocierile pe toate capitolele de aderare, iar prioritatea autorităților rămâne implementarea reformelor necesare pentru apropierea de standardele europene.

„Pentru noi faptul că nu am deschis următoarele clustere de negocieri nu constituie un impediment, pentru că țara noastră, tehnic, are deschise toate grupurile de negocieri. Acum este important să ne concentrăm pe reforme”, a mai spus vicepremierul.

The post Cristina Gherasimov: Fără o justiție dreaptă nu vom intra în Uniunea Europeană appeared first on ipn.md.

Resursele financiare sunt gestionate prin Facilitatea de Reformă și Creștere și au ca scop accelerarea armonizării economice a Moldovei cu piața internă a Uniunii. Obiectivul principal al acestui sprijin financiar este stimularea investițiilor prioritare și crearea de noi oportunități profesionale la nivel național, oferind totodată suportul necesar pentru reformele instituționale și de reglementare profunde cerute în procesul de aderare.

În același timp, pe segmentul energetic, Uniunea Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru finalizarea și operaționalizarea liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău, un proiect pentru consolidarea securității și independenței energetice a Moldovei. O altă inițiativă strategică pe care UE s-a angajat să o sprijine este Coridorul Vertical de Gaze. Potrivit declarației liderilor, aceasta este menită să consolideze reziliența regională și siguranța aprovizionării cu gaze naturale a țării.

Totodată, liderii europeni și-au reafirmat sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în contextul războiului dus de Rusia împotriva Ucraina și au condamnat încălcările spațiului aerian și interferențele hibride ale Moscovei asupra Chișinăului. De asemenea, liderii au solicitat din nou retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.

The post Uniunea Europeană, pregătită să deburseze Moldovei încă 528 de milioane de euro din Planul de Creștere appeared first on ipn.md.

În cadrul reuniunii, liderii vor trece în revistă progresele Republicii Moldova în procesul de reforme, în special în domeniile statului de drept, drepturilor fundamentale și combaterii criminalității organizate. Potrivit oficialilor europeni, Chișinăul a înregistrat progrese substanțiale și a demonstrat angajament în alinierea la acquisul comunitar, în pofida presiunilor externe.

De asemenea, pe agenda discuțiilor se află consolidarea securității energetice, diversificarea surselor de energie și creșterea eficienței energetice. Liderii vor aborda și cooperarea în contextul riscurilor de securitate din regiune și al efectelor războiului din Ucraina.

În context, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că summitul are loc într-un moment istoric pentru Uniunea Europeană și Republica Moldova, după deschiderea primului cluster de negocieri de aderare. Potrivit lui, extinderea este o alegere geopolitică și strategică pentru o Europă mai puternică și mai sigură, reiterând angajamentul ferm al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova și menționând că parteneriatul bilateral este mai strâns ca niciodată.

La finalul summitului este așteptată adoptarea unei declarații comune, prin care va fi reconfirmat angajamentul pentru aprofundarea relațiilor UE-Republica Moldova și sprijinirea parcursului european al țării.

The post La Bruxelles are loc Summitul UE- Moldova: discuții despre aderare, reforme și energie appeared first on ipn.md.