Până la desemnarea acestora, rămân interimari foștii miniștri din cabinetul anterior, Mihailo Fedorov, la Apărare și Andrii Sibiha, la Externe. Numirea noului cabinet de miniștri a fost marcată de controverse, după ce președintele ucrainean l-a demis anterior pe ministrul apărării. Decizia liderului de la Kiev a provocat joi proteste la nivel național în Ucraina.

Noul executiv este format atât din miniștri reconfirmați în funcție, cât și din membri numiți pentru prima dată: guvernatorul regiunii Nikolaev, Vitali Kim, este acum ministru al veteranilor, iar Vsevolod Cențov, ambasador al Ucrainei pe lângă UE, a preluat funcția de viceprim-ministru pentru integrare europeană. Printre demnitarii reconfirmați se numără Denis Șmîhal la Energie, Serghei Marcenko la Finanțe și Viktor Leașko la Sănătate.

Candidații pentru ministerele de Externe și al Apărării vor fi propuși ulterior de președintele Volodimir Zelenski și urmează să fie aprobați de Rada Supremă.

The post Ucraina are un nou Guvern, condus de Serghei Korețki appeared first on ipn.md.

Propunerea vine în contextul în care, luni, Parlamentul a aprobat demisia prim-ministrei Iuliei Sviridenko, ceea ce a atras după sine demisia întregului Guvern. În timpul unei conferințe de presă, miercuri, Volodimir Zelenski a subliniat că, după mai multe consultări, îl consideră pe Serghei Korețki drept cea mai pregătită persoană pentru a conduce executivul în această perioadă critică.

Liderul ucrainean a menționat că Ucraina se pregătește pentru o iarnă ce se anunță a fi cea mai dificilă de până acum, pe fondul atacurilor rusești continue asupra infrastructurii energetice și a depozitelor de combustibil. În context, Volodimir Zelenski a subliniat că experiența lui Serghei Korețki în managementul marilor companii energetice îl face cea mai pregătită persoană pentru a prelua șefia Guvernului și a asigura reziliența țării în acest moment critic.

Serghei Korețki și-a construit cariera în sectorul privat, în cadrul unui grup ce deținea o rețea de benzinării. Ulterior, a fondat o afacere, apoi a preluat managementul companiilor naționalizate Ukrnafta și Ukrtatnafta. Din 2025, Korețki conduce compania de stat Naftogaz, cea mai mare companie de petrol și gaze din Ucraina. El a fost apreciat pentru asigurarea resurselor energetice ale Ucrainei în condiții de criză și atacuri rusești constante asupra infrastructurii critice.

The post Președintele Ucrainei l-a desemnat premier pe directorul companiei Naftogaz, Serghei Korețki appeared first on ipn.md.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a declarat că măsura reprezintă o nouă etapă în aplicarea versiunii actualizate a Legii privind cetățenia Ucrainei, prin extinderea unui mecanism disponibil anterior doar etnicilor ucraineni din state precum Uniunea Europeană, SUA, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Elveția și Islanda.

Potrivit oficialului, includerea Republicii Moldova are la bază relațiile bilaterale apropiate, frontiera comună și parcursul european al celor două state, dar și existența unei comunități importante de etnici ucraineni în Republica Moldova.

În același timp, diplomatul a declarat că decizia Ucrainei reprezintă o reacție strategică la încercările Rusiei de a destabiliza Republica Moldova prin simplificarea acordării cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiunea transnistreană. Potrivit lui, prin acest demers, Kievul își reafirmă rolul de actor regional responsabil, care, spre deosebire de statul agresor, promovează pacea și stabilitatea.

Legea privind cetățenia Ucrainei a fost modificată anul trecut de Rada Supremă, permițând cetățenilor ucraineni să dețină două sau mai multe cetățenii simultan.

The post Ucraina simplifică obținerea cetățeniei pentru etnicii ucraineni din Republica Moldova appeared first on ipn.md.

Mark Rutte a subliniat că țările europene, Canada și Statele Unite ale Americii vor oferi garanții de securitate Ucrainei, menționând că s-au făcut progrese în definirea acestor măsuri prin intermediul „Coaliției de Voință”. Potrivit oficialului, după ce va fi semnat un acord de pace, vor fi mobilizate imediat forțe armate, aeronave și sprijin naval din partea statelor NATO care au convenit acest lucru.

În plus, secretarul general al NATO a dat asigurări că, pe fondul intensificării eforturilor Rusiei de a distruge Ucraina, sprijinul pentru armata ucraineană rămâne o prioritate centrală pentru Alianța Nord-Atlantică.

The post NATO va asigura prezență militară în Ucraina după încheierea unui acord de pace, Mark Rutte appeared first on ipn.md.

Mihailo Fedorov a deținut funcția de prim-vicepremier și ministru al transformării digitale.

Fostul ministru al apărării, Denis Șmîhal, a demisionat acum o săptămână, după ce președintele Volodimir Zelenski i-a propus să preia șefia ministerului energiei și funcția de prim-vicepremier. Tot săptămâna trecută, Zelenski i-a propus lui Fedorov să preia portofoliul apărării. Acesta și-a prezentat ulterior demisia din funcția de prim-vicepremier și ministru al transformării digitale.

Demisiile ambilor oficiali au fost aprobate de Rada Supremă de la Kiev marți, 13 ianuarie. Iar miercuri legislativul ucrainean a votat candidatura lui Denis Șmîhal pentru funcția de prim-vicepremier și ministru al energiei, după ce în ședința de marți propunerea nu a acumulat suficiente voturi.

The post Mihailo Fedorov – noul ministru al apărării din Ucraina, aprobat de Rada din Kiev appeared first on ipn.md.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Iulia Timoșenko a respins acuzațiile care i se aduc, susținând că perchezițiile au fost „comandate politic”. Totodată, ea a precizat că în timpul perchezițiilor i-au fost ridicate telefoanele de serviciu, documente parlamentare și resursele financiare personale.

Procuratura Specializată Anticorupție din Ucraina precizează că președinta fracțiunii parlamentare este suspectată că a promis sau oferit un beneficiu ilegal unui funcționar public, faptă care, potrivit Codului Penal, se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.

În același timp, ancheta vizează nu doar oferirea de bani, ci și primirea unor beneficii ilegale. Oamenii legii ucraineni investighează implicarea a aproximativ 20 de deputați din alte facțiuni care ar fi putut primi fonduri ilegale pentru votarea anumitor proiecte de lege.

Iulia Timoșenko a fost prim-ministru al Ucrainei în perioada 2007-2010. În 2011, ea a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru abuz de putere, în legătură cu încheierea, în 2009, a contractelor de furnizare a gazelor cu Rusia. În 2014, politiciana a fost eliberată din detenție, după ce Rada Supremă a votat, pe fondul presiunilor populare, dezincriminarea faptelor pentru care fusese condamnată.

Timoșenko a devenit deputat în Rada Supremă în urma alegerilor din 2014, fiind aleasă pe listele partidului pe care îl conduce, formațiunea reușind să intre în legislativ și după scrutinul din 2019.

The post Fosta prim-ministră a Ucrainei, suspectată de corupție. Ar fi mituit mai mulți deputați appeared first on ipn.md.

Proiectul va fi elaborat de un grup de lucru, format din reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, societății civile și Comisiei Electorale Centrale. Grupul va analiza aspecte-cheie ale alegerilor – votul militarilor de pe front, participarea diasporei, organizarea scrutinului pe teritoriile ocupate de armata rusă și cum va fi asigurată prezența observatorilor internaționali.

Recent, președintele american, Donald Trump – care mediază negocierile de pace între Moscova și Kiev – a insistat ca Ucraina să organizeze alegeri, deși Constituția țării interzice acest lucru pe timp de război. Mandatul lui Volodimir Zelenski a expirat în mai 2024, dar, potrivit legislației, el rămâne în funcție până la organizarea scrutinului, care, totuși, nu poate avea loc atâta timp cât legea marțială rămâne în vigoare.

În context, președintele Zelenski a declarat că este dispus să organizeze alegeri cu condiția ca SUA și partenerii europeni să asigure securitatea procesului electoral.

The post Ucraina pregătește o lege specială pentru alegeri prezidențiale în condiții de război appeared first on ipn.md.

Autorii inițiativei legislative, printre care și președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, au subliniat că decizia are nu doar o semnificație tehnică, ci și simbolică. Aceștia au menționat că denumirea „șag” a fost utilizată pentru monedele care au circulat în statul ucrainean în perioada secolelor XVI-XVII, precum și în perioada revoluției ucrainene din 1917-1921.

După proclamarea independenței față de Uniunea Sovietică, în 1991, Ucraina a introdus moneda națională, hrivna, în 1996, păstrând însă pentru subdiviziunile sale vechea denumire sovietică „copeică”.

Deputații ucraineni au precizat că tranziția la noua monedă nu va implica costuri suplimentare, întrucât actuala unitate de 50 de copeici – echivalentul a puțin peste un cent american – va fi înlocuită treptat cu noul „șag”. Raportul va fi de 1:1.

The post Ucraina trece de la „copeică” la „șag”, renunțând la denumirea sovietică a monedei appeared first on ipn.md.

Potrivit reprezentantului guvernamental în legislativ, Taras Melnîciuk, limba „moldovenească” și cea rusă vor fi eliminate din document. Limba evreiască va fi înlocuită cu ebraica, iar ceha va fi adăugată în lista actualizată. În versiunea revizuită vor fi menținute limbile română, găgăuză, bulgară, belarusă, tătară crimeeană, greacă modernă, germană, poloneză, slovacă, maghiară, cehă și ebraică.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat anterior subiectul limbilor vorbite în Ucraina, afirmând că există o singură limbă de stat, și aceasta este ucraineana.

Comisarul pentru protecția limbii de stat, Olena Ivanovska, consideră necesară interdicția legislativă privind interpretarea cântecelor rusești, ca parte a politicilor de consolidare a identității lingvistice.

Ucraina găzduiește o comunitate românească numeroasă, estimată la peste 400 de mii de persoane, concentrată în regiuni istorice, precum Cernăuți, nordul și sudul Basarabiei și Maramureșul istoric, comunică Ambasada României în Ucraina.

În contextul noilor modificări, limba română rămâne printre limbile protejate, urmând să beneficieze în continuare de sprijin pentru utilizare în administrație și educație.

Decizia de a exclude „limba moldovenească” vine la scurt timp după ce Republica Moldova a înlocuit-o oficial cu „limba română” în Constituție, în martie 2023. Modificarea a consfințit faptul că limba română este singura limbă de stat a Republicii Moldova, vorbită de peste trei sferturi dintre cetățeni.

The post Ucraina exclude rusa și moldoveneasca din lista limbilor protejate appeared first on ipn.md.

Potrivit forțelor de ordine, atacatorul a deschis focul asupra lui Andrei Parubii și a fugit de la fața locului. Parubii a decedat înainte de sosirea ambulanței. Organele de drept stabilesc toate circumstanțele.

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat că în Lvov a fost pornită o operațiune specială pentru a identifica atacatorul.

La scurt timp după tragedie, liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, și premierul Iulia Sviridenko au transmis mesaje de condoleanțe și recunoștință pentru contribuția sa în progresul Ucrainei.

Andrei Parubii a fost deputat în Rada Supremă în trei legislaturi, începând cu anul 2007. Acesta a fost președintele legisaltivului de legislatura a opta, până în 2019.

Parubii a fost un participant activ atât la Revoluția Portocalie din 2004, cât și la Revoluția Demnității din 2014 din Ucraina. Este cunoscut pentru poziția sa fermă pro-ucraineană, anti-rusă și pentru sprijinul constant acordat parcursului de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană și NATO.

The post Andrei Parubii, ex-președinte al Radei Supreme, a fost împușcat la Lvov appeared first on ipn.md.