Potrivit Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, pe Nistru se menține codul galben pe sectorul Naslavcea-Dubăsari, unde scurgerea apei este de 35-40% din media multianuală pentru această perioadă. Între Dubăsari și Tudora este valabil codul portocaliu, cu valori de 25-30% din media obișnuită.

Pe Prut, codul galben vizează sectorul Criva-Ungheni, unde scurgerea apei este de 30-40% din valorile medii lunare multianuale, iar pe segmentul Ungheni-Brânza este instituit cod portocaliu, cu debite de 25-30% din medie.

Debite reduse se înregistrează și pe râurile mici. Răutul și Bâcul se află sub cod galben, cu o scurgere de aproximativ 35% din media multianuală, iar Ciulucul Mic și Ichel – sub cod portocaliu, cu valori de cel mult 30%. Sub cod roșu rămân râurile Vilia, Draghiște, Cubolta, Căinar și Botna, unde scurgerea apei constituie doar 10% din valorile medii lunare multianuale.

Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic pentru o perioadă de 30 de zile, pe fondul reducerii accentuate a debitului Nistrului. În această perioadă, autoritățile pot interveni pentru gestionarea consumului de apă, inclusiv prin modificarea temporară a condițiilor din autorizațiile de folosință specială a apei, pentru a asigura cu prioritate necesarul populației.

The post Avertizarea hidrologică privind scurgerea redusă a apei în râuri, prelungită până pe 31 iulie appeared first on ipn.md.

Poliția a fost sesizată marți după ce băiatul a plecat de acasă cu trotineta și nu a mai revenit. În urma verificărilor, s-a stabilit că acesta mersese împreună cu alți copii la râul Prut. Într-un moment dat, minorul ar fi fost luat de curenții puternici ai apei și a dispărut din vizorul celor aflați în apropiere.

La operațiunea de căutare au participat polițiști și salvatori, coordonați prin celula de criză activată la Inspectoratul de Poliție Ungheni.

The post Copilul de 9 ani dispărut la Ungheni a fost găsit înecat în râul Prut appeared first on ipn.md.

Potrivit Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, codul galben este instituit pe sectorul Naslavcea-Dubăsari al râului Nistru, unde debitul e de 35-40% din media lunară multianuală. Pe sectorul Dubăsari-Tudora este în vigoare codul portocaliu, debitul fiind estimat la doar 25-30% din valorile obișnuite pentru această perioadă.

Codul galben este valabil pe sectorul Criva-Ungheni al râului Prut, unde scurgerea apei reprezintă 30-40% din media lunară multianuală. Pe sectorul Ungheni-Brânza este instituit cod portocaliu, cu valori de 25-30% din media lunară multianuală.

Situația este similară și pe râurile mici. Pe Răut și Bâc este valabil codul galben, în condițiile în care debitul e de aproximativ 35% din valorile normale. Pe Ciulucul Mic și Ichel este instituit cod portocaliu, deoarece debitele sunt de maximum 30% din media multianuală.

De asemenea, este în vigoare și un cod roșu pentru râurile Vilia, Draghiște, Cubolta, Căinar și Botna, unde debitele au scăzut până la aproximativ 10% din valorile medii lunare multianuale.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Coduri galben și portocaliu pe Nistru și Prut, din cauza debitului redus appeared first on ipn.md.

Noul acord îl înlocuiește pe cel semnat în 2022. Potrivit Ministerului Infrastructurii, documentul include noi elemente precum organizarea controlului coordonat la frontieră, extinderea finanțării europene și integrarea în proiect a ultimului tronson al Autostrăzii A8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni, a primului sector al viitoarei autostrăzi Ungheni-Chișinău-Odesa și a terminalului logistic multimodal Berești.

Conform acordului, România va finanța construcția podului peste Prut, a infrastructurii conexe, a punctului de trecere a frontierei de pe teritoriul său, precum și realizarea a aproximativ 4,7 kilometri de autostradă, a unui drum de legătură și a terminalului logistic Berești, investiții estimate la circa 56 de milioane de euro. Republica Moldova va finanța construcția unui sector de aproximativ 500 de metri de autostradă dintre pod și drumul național R16, investiție estimată la 5 milioane de euro.

Tot joi, la București, a fost semnat și contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului de autostradă Târgu Neamț-Iași-Ungheni, care va ajunge până la noul pod peste Prut.

Potrivit autorităților, semnarea documentelor reprezintă un nou pas în conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport și în consolidarea cooperării cu România în domeniul infrastructurii.

The post Moldova și România au semnat un nou acord pentru construcția podului Ungheni-Ungheni appeared first on ipn.md.

Potrivit specialistului, râul Prut găzduiește numeroase specii endemice în bazinul Dunării, însă multe dintre acestea înregistrează un declin al populațiilor. În același timp, ecosistemul este ocupat treptat de specii invazive. Printre acestea se numără crevetele japonez de apă dulce, sângerul și molusca Corbicula.

„Chiar acum două săptămâni am fost pe teren și am instalat uneltele noastre de pescuit, iar acestea s-au umplut cu crevete. Sunt specii destul de agresive, consumă icrele de pești și alți hidrobionți, adică vorbim despre zooplancton, care servește drept bază trofică pentru pești”, a explicat Dumitru Bulat.

Cercetătorul spune că încălzirea climei favorizează migrarea spre nord a speciilor de origine sudică, care ocupă noi habitate și modifică echilibrul natural al ecosistemului.

Pentru a limita degradarea biodiversității, specialistul consideră necesare extinderea ariilor protejate, consolidarea legislației de mediu și o cooperare mai eficientă între Republica Moldova și România în administrarea râului Prut.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Speciile invazive se răspândesc în râul Prut, iar peștii rari sunt din ce în ce mai puțini, Dumitru Bulat appeared first on ipn.md.

„În aceste situații există un stres pentru hidrobionți, deoarece, odată cu creșterea temperaturilor, concentrația de oxigen din apă scade. Au loc și procese de descompunere anaerobă, cu degajare de gaze toxice, iar toate aceste fenomene duc, în cele din urmă, la pieirea viețuitoarelor”, a explicat Dumitru Bulat.

Cercetătorul a adăugat că temperaturile ridicate accelerează evaporarea apei și favorizează secarea lacurilor și iazurilor. Fenomenul este tot mai frecvent în ultimii ani, iar multe ecosisteme acvatice seacă aproape complet.

Potrivit specialistului, efectele schimbărilor climatice nu se rezumă la creșterea temperaturilor, ci includ fenomene extreme, precum secetele prelungite, urmate uneori de ploi torențiale și inundații.

Expertul a vorbit și despre braconaj, pe care îl consideră o problemă importantă, întrucât sunt capturați în special peștii de talie mare, cei mai valoroși reproducători. În opinia sa, sancțiunile pentru astfel de fapte ar trebui înăsprite, deoarece prejudiciul adus naturii este mult mai mare decât cel reflectat în calculele actuale.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Seceta și canicula pun presiune pe ecosistemul râului Prut, expert appeared first on ipn.md.

Acțiunile au fost desfășurate în cadrul operațiunii „TRITON 2026”, care are scop protejarea resurselor acvatice și asigurarea respectării legislației de mediu și a regimului de pescuit în apele de frontieră. Potrivit autorităților, controalele au vizat sectorul râului Prut aflat în responsabilitatea raionului Ungheni.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului îndeamnă cetățenii să respecte regulile de pescuit și să contribuie la conservarea biodiversității din ecosistemele acvatice.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Cazuri de pescuit ilegal depistate în timpul controalelor pe râul Prut appeared first on ipn.md.

Potrivit Poliției de Frontieră, măsura este necesară pentru menținerea condițiilor de traversare în siguranță. În acest interval, la punctul de trecere vor fi efectuate lucrări de extindere a podului, în cooperare cu autoritățile din România.

Pentru a evita eventualele întârzieri, autoritățile recomandă participanților la traficul transfrontalier să utilizeze alte puncte de trecere a frontierei cu România, precum Cahul-Oancea, Giurgiulești-Galați, Sculeni-Sculeni sau Leușeni-Albița.

The post Activitatea PTF Leova-Bumbăta, suspendată din cauza creșterii nivelului apei în Prut appeared first on ipn.md.

Ina Coșeru a subliniat necesitatea dezvoltării unei rețele eficiente de stații de epurare în toate localitățile din bazinul râului Prut. Potrivit ei, problema nu vizează doar gospodăriile casnice, ci și întreprinderile economice, multe dintre acestea neavând sisteme performante pentru tratarea apelor uzate.

„Pe tot teritoriul țării avem nevoie de stații de epurare funcționale care să activeze atât pentru sectorul rezidențial, cât și pentru cel economic. Trebuie să asigurăm cu stații de epurare toate localitățile din bazinul râului Prut, toate raioanele care se întind de-a lungul râului. Problema lipsei stațiilor de epurare există și în sectorul economic, extrem de puține întreprinderi având sisteme de epurare a apei uzate”, a spus președinta Academiei „AI-Viziune pentru Democrație și Integrare Europeană”.

Mai mult, potrivit Inei Coșeru, lipsa unor sisteme eficiente de colectare a deșeurilor determină apariția numeroaselor gunoiști neautorizate, unde sunt depozitate inclusiv substanțe periculoase pentru ecosisteme.

„O altă sursă de poluare masivă sunt gunoiștile, locurile unde oamenii aruncă gunoiul menajer. În localități nu există sistem de colectare și sortare a deșeurilor, de aceea oamenii aruncă gunoiul peste tot. În gunoiștile neautorizate există diferite categorii cu gunoi. Pe lângă gunoiul menajer, există surse de poluare extrem de dăunătoare mediului înconjurător și apei”, a precizat experta.

Dezbaterea publică la tema: „Râul Prut astăzi: Situația mediului și factorii de influență”, este organizată de Agenția de Presă IPN în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei.

The post Ina Coșeru: Lipsa stațiilor de epurare se reflectă în calitatea proastă a apei râurilor appeared first on ipn.md.

Radu Cazacu a declarat că diminuarea cantității de precipitații din zona Munților Carpați influențează direct debitul râului Prut, întrucât această regiune reprezintă una dintre principalele surse de alimentare cu apă a râului. Totodată, oficialul a atras atenția asupra poluării accentuate cu deșeuri plastice în Republica Moldova, România și Ucraina, fenomen care afectează inclusiv organismele vii din apă.

„Scăderea cantității apei în râul Prut este influențată de diminuarea considerabilă a volumului de precipitații în Munții Carpați. În plus, în România, Ucraina și Republica Moldova are loc poluarea masivă a râului. Plasticul care ajunge în apă, în procesul de degradare, se transformă în microplastic. Microplasticul influențează negativ calitatea apei pentru că acest microplastic ajunge și în microorganisme”, a explicat vicedirectorul Agenției „Apele Moldovei”.

Radu Cazacu a menționat că, deși râul Prut este afectat de poluare, situația este mai puțin gravă comparativ cu cea a râului Nistru. În acest context, el a evidențiat importanța împăduririi pentru protejarea resurselor de apă și menținerea biodiversității.

„Râul Prut nu este totuși atât de puternic afectat de poluare cum este râul Nistru și prin acest punct de vedere suntem privilegiați. Pentru menținerea biodiversității râului împădurirea joacă un rol foarte important. Împădurirea este un proces foarte important care protejează resursele de apă de secare și de poluare”, a precizat Radu Cazacu.

Dezbaterea publică la tema: „Râul Prut astăzi: Situația mediului și factorii de influență”, este organizată de Agenția de Presă IPN în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei.

The post Radu Cazacu: Lipsa precipitațiilor în Carpați duce la scăderea debitului râului Prut appeared first on ipn.md.