Anunțul celebrei sportive vine la doar o zi după ce șeful guvernului și-a făcut publică intenția de a o propune la funcția de șef al statului. Judit Polgar i-a mulțumit premierului pentru încredere și a descris nominalizarea drept o mare onoare. Totuși, fosta campioană a precizat că nu are puterea necesară pentru a îndeplini această misiune și a decis să decline candidatura.

Péter Magyar o prezentase pe Judit Polgar drept un simbol al unității naționale și al meritocrației, într-o perioadă în care noul guvern încearcă să marcheze ruptura de cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban. Funcția de președinte al Ungariei este în mare parte una ceremonială, însă are un rol important în reprezentarea statului și în promovarea coeziunii naționale.

După încheierea mandatului fostului președinte Tamas Sulyok, atribuțiile de șef al statului sunt exercitate interimar de președinta Parlamentului, Agnes Forsthoffer. Parlamentul ungar trebuie să aleagă un nou președinte în termen de 30 de zile.

The post Marea șahistă Judit Polgar a refuzat propunerea de a deveni următorul președinte al Ungariei appeared first on ipn.md.

Într-un mesaj video, Sulyok a declarat că a semnat legea deoarece nu avea „niciun mijloc constituțional” pentru a împiedica intrarea ei în vigoare, deși consideră că amendamentul reprezintă o lovitură adusă statului de drept și valorilor democratice. Mandatul lui Tamás Sulyok se va încheia duminică noaptea, iar atribuțiile șefului statului vor fi preluate interimar luni dimineața de președinta Parlamentului, Ágnes Forsthoffer, până la alegerea de către legislativ a unui nou șef al statului.

Premierul Péter Magyar a salutat promulgarea amendamentului, afirmând că astfel a fost eliminat „ultimul obstacol” în calea implementării reformelor promise după victoria categorică în alegerile parlamentare din aprilie. Pe de altă parte, fostul premier, Viktor Orbán, acum în apoziție, a scris pe rețelele sociale că „tirania nu mai e o amenințare, ci a devenit realitate”.

Pe lângă încetarea mandatului prezidențial, amendamentul introduce o serie de schimbări instituționale, inclusiv limitarea la 12 ani a mandatelor parlamentarilor, pensionarea obligatorie de 70 de ani a judecătorilor Curții Constituționale și noi măsuri de reformare a instituțiilor statului. Fostul premier Viktor Orbán și partidul Fidesz au criticat aceste modificări, calificându-le drept un atac la adresa democrației.

The post Președintele Ungariei își încheie mandatul, după ce a promulgat legea care îl revocă din funcție appeared first on ipn.md.

Modificarea legislativă adoptată prevede și demiterea președintelui Curții Constituționale și a tuturor judecătorilor Curții care au peste 70 de ani. În plus, se introduce o limită pentru numărul de mandate ale deputaților: cei care au avut trei mandate nu vor mai putea candida. Potrivit BBC, măsura îi afectează direct pe deputații partidului Fidesz, al fostului premier Viktor Orban, mai mult de jumătate dintre ei fiind deja la al treilea mandat.

După votul deputaților, președintele ungar, Tamás Sulyok, are la dispoziție cinci zile pentru a promulga noul amendament sau pentru a-l trimite spre examinare Curții Constituționale. Premierul Péter Magyar a avertizat însă că, în cazul unei contestații, va declanșa procedura de suspendare.

Potrivit legislației, președintele Ungariei este ales prin vot în Parlament pentru un mandat de cinci ani. Actualul șef al statului, care anterior a deținut funcția de președinte al Curții Constituționale, a fost ales în 2024, ca urmare a demisiei fostei președinte.

The post Parlamentul Ungariei a modificat Constituția pentru a-l demite pe președintele țării appeared first on ipn.md.

Executivul de la Budapesta susține că măsura este necesară pentru a transforma presa publică într-o instituție independentă și credibilă, după 16 ani în care aceasta s-a aflat sub influența fostului premier Viktor Orbán și a partidului său, Fidesz. Mai mulți editori și responsabili din redacții au fost demiși, iar programele informative vor rămâne suspendate până la reorganizarea completă a instituțiilor, anunță Reuters.

În mesajul afișat pe ecran, noua conducere a transmis că „presa publică nu poate minți” și și-a cerut scuze pentru dezinformările din trecut. Programele de divertisment și alte emisiuni au continuat să fie difuzate, însă jurnalele de știri au fost eliminate temporar din grilă.

Reforma mass-mediei publice a fost una dintre principalele promisiuni electorale ale lui Péter Magyar, al cărui partid a câștigat alegerile parlamentare din aprilie. Noul premier a comparat în repetate rânduri presa publică din perioada Orbán cu un aparat de propagandă și a promis restabilirea independenței editoriale și a încrederii publicului.

Fostul premier Viktor Orbán a criticat decizia și a calificat-o drept un act arbitrar, îndemnând publicul să urmărească posturile private apropiate fostei guvernări. Organizațiile internaționale pentru libertatea presei au avertizat în ultimii ani asupra degradării mediului media din Ungaria, țară care a coborât semnificativ în clasamentele privind libertatea presei în perioada guvernării Fidesz, potrivit Reuters.

The post Buletinele de știri ale televiziunii și radioului public din Ungaria au fost suspendate appeared first on ipn.md.

Liderii formatului afirmă că actualul context permite depășirea tensiunilor generate anterior de pozițiile divergente privind invazia Rusiei în Ucraina. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că momentul marchează o revenire la o cooperare bazată pe încredere și solidaritate reciprocă.

În cadrul discuțiilor, cele patru guverne și-au reafirmat opoziția față de noul Pact al UE privind migrația, pledând pentru întărirea controlului la frontierele externe. Totodată, au convenit o coordonare strânsă în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, cu accent pe menținerea fondurilor pentru coeziune și agricultură.

De asemenea, liderii au discutat despre extinderea formatului „V4+”, pentru implicarea unor parteneri precum Irlanda în consultări bugetare, respectiv Austria și Germania în teme de competitivitate industrială.

În contextul în care Slovacia va prelua președinția rotativă a V4 în iulie, premierul slovac Robert Fico a declarat că prioritatea centrală va fi competitivitatea industrială. Acesta a avertizat că prețurile ridicate la energie afectează industria europeană și a propus o poziție comună privind reformarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Totodată, ca simbol al noii etape de cooperare, premierul ungar, Peter Magyar, a propus dezvoltarea unei rețele feroviare de mare viteză care să conecteze Budapesta, Bratislava, Praga și Varșovia.

Grupul de la Vișegrád, cunoscut și ca V4, este o alianță politică înființată în 1991 de patru state din Europa Centrală – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – membre ale Uniunii Europene și NATO. Dialogul în cadrul formatului a intrat într-un blocaj în ultimii ani din cauza divergențelor dintre statele membre privind sprijinul militar acordat Ucrainei, în contextul invaziei ruse la scară largă.

The post Relansarea Grupului de la Vișegrád: Liderii au stabilit o nouă agendă de cooperare appeared first on ipn.md.

Conform noilor prevederi adoptate luni, nicio persoană care a deținut funcția de prim-ministru pentru o perioadă de cel puțin opt ani nu mai poate fi aleasă în această poziție. Restricția se aplică retroactiv pentru toate mandatele exercitate după data de 2 mai 1990. Practic, legea stabilește că un premier trebuie să părăsească definitiv funcția după un total de opt ani sau două mandate.

Această decizie vine după alegerile parlamentare din aprilie, în urma cărora partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a câștigat majoritatea absolută, punând capăt unei perioade de 16 ani de guvernare a formațiunii Fidesz, a lui Viktor Orbán. În contextul în care Tisza dispune de o majoritate de două treimi în legislativ, acesta are autoritatea de a opera modificări constituționale și de a revizui legislația adoptată în timpul guvernărilor anterioare.

Pe lângă limitarea mandatului de premier, amendamentul facilitează, de asemenea, desființarea Biroului pentru Protecția Suveranității, instituție criticată pentru stigmatizarea jurnaliștilor și a figurilor din opoziție. Totodată, noua lege redă statului controlul asupra fundațiilor de administrare a activelor de interes public, vizând recuperarea unor bunuri de sute de miliarde de forinți transferate anterior de Guvernul Orbán.

Prin aceste reforme, Guvernul Magyar urmărește să prevină consolidarea excesivă a puterii în mâinile unui singur lider și să returneze statului resursele financiare externalizate în ultimii ani.

The post Ungaria limitează retroactiv mandatele premierilor la 8 ani pentru a împiedica revenirea lui Viktor Orbán la putere appeared first on ipn.md.

Potrivit deciziei adoptate, reducerile salariale se vor aplica și premierului și președintelui Parlamentului. În plus, vor fi diminuate și sumele alocate birourilor parlamentare, cum ar fi sumele pentru chirie, abonamente de telefonie mobilă sau decontarea combustibilui. De asemenea, vor fi reduse indemnizațiile pentru personalul auxiliar.

Măsura face parte dintr-un program mai amplu de reducere a cheltuielilor publice și de reformare a administrației. Potrivit presei ungare, Guvernul analizează și revizuirea salariilor primarilor și diminuarea altor cheltuieli bugetare. Decizia vine în contextul în care în 2024, Guvernul precedent a corelat salariile primarilor de salariul mediu național, ceea ce a dus la mai mult decât dublarea remunerației acestora. Între timp, inflația a determinat și creșterea salariilor directorilor companiilor municipale și ale conducătorilor instituțiilor publice.

Reforma este promovată într-un context bugetar dificil: în primele cinci luni ale anului, deficitul a depășit 90% din ținta anuală stabilită de Guvern. Premierul Péter Magyar a asociat în repetate rânduri problemele financiare ale țării cu presupuse acte de corupție din perioada guvernării lui Viktor Orbán. Președintele Autorității Naționale pentru Integritate, Ferenc Biro, a estimat chiar că fenomenul corupției ar fi provocat în guvernarea precedentă pierderi de cel puțin 186 de miliarde de euro.

Guvernul de la Budapesta a anunțat că va continua reformele fiscale și măsurile anticorupție, inclusiv pentru a debloca fondurile europene suspendate din cauza nerespectării statului de drept.

The post Deputații ungari au votat în unanimitate să își reducă salariile cu 40% appeared first on ipn.md.

Decizia vine după ce timp de doi ani, Budapesta a blocat plățile din cadrul Instrumentului European pentru Pace. Acest mecanism extrabugetar al UE este utilizat pentru a compensa statele membre cu aproximativ 40% din valoarea echipamentelor militare trimise Ucrainei.

În urma ridicării veto-ului, UE va finaliza protocoalele pentru distribuirea efectivă a fondurilor. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a solicitat deja partenerilor europeni să utilizeze aceste resurse pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană din SUA, prin intermediul programului PURL al NATO.

Pe de altă parte, Péter Magyar a declarat săptămâna trecută că Ungaria își menține refuzul privind furnizarea către Ucraina a armamentului sau echipamentelor militare achiziționate din fonduri bugetare proprii. Premierul ungar a condiționat totodată sprijinul pentru aderarea Kievului la Uniunea Europeană de obținerea unor garanții ferme privind drepturile minorității ungare din Transcarpatia.

The post Ungaria a renunțat la obiecțiile privind finanțarea militară a Ucrainei de către Uniunea Europeană appeared first on ipn.md.

Anunțul a fost făcut luni, după întrevederea dintre cei doi oficiali, în cadrul căreia Péter Magyar i-a solicitat din nou președintelui să demisioneze. Pentru că Tamás Sulyok a refuzat, premierul a declarat că va informa parlamentarii partidului Tisza cu privire la inițiativele legislative necesare pentru a declanșa procesul de înlăturare din funcție, procedură care ar urma să dureze aproximativ o lună.

Péter Magyar îl acuză pe Tamás Sulyok că ar fi un interpus al vechiului regim. Scopul declarat de premier este eliminarea oficialilor care, în viziunea sa, au participat la distrugerea statului de drept în Ungaria.

Președintele ungar este ales de Parlament pentru un mandat de cinci ani. Tamás Sulyok a fost ales în funcție în martie 2024 de fostul partid de guvernământ, Fidesz, condus de Viktor Orbán.

The post Premierul Ungariei avertizează că va lua măsurile necesare pentru demiterea șefului statului appeared first on ipn.md.

Suma totală de 14,2 miliarde de euro constă din 10 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, din fondul de redresare al UE și 4,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune. Aceste resurse financiare au fost anterior înghețate de Bruxelles din cauza problemelor persistente legate de corupție și de statul de drept sub precedentul Guvern, condus de Viktor Orban.

Péter Magyar a declarat că deblocarea acestor fonduri reprezintă un succes comun pentru Ungaria și Uniunea Europeană, subliniind că a negociat cu fermitate pentru fiecare cent. Pentru deblocarea completă a fondurilor europene înghețate de Bruxelles, executivul maghiar mai trebuie să îndeplinească unele condiții în adoptarea reformelor.

The post UE deblochează fonduri de peste 14 miliarde de euro pentru Ungaria appeared first on ipn.md.