Președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că protestele trebuie extinse pentru a determina guvernarea să renunțe la majorarea tarifului. Deputatul susține că, în lipsa unei reacții publice, ar putea urma noi scumpiri în toamnă și a cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, a criticat modul în care au fost gestionate achizițiile de gaze, afirmând că veniturile populației nu au ținut pasul cu creșterea cheltuielilor. Potrivit deputatului, majorarea tarifelor influențează și prețurile altor produse și servicii.

Președinta fracțiunii Partidului Comuniștilor, Diana Caraman, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă pensionarii, susținând că facturile ridicate îi obligă pe unii oameni să aleagă între plata utilităților, alimente și medicamente. Ea a cerut tarife transparente și accesibile.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a îndemnat la extinderea protestelor în localitățile din țară și a pledat, la rândul său, pentru alegeri anticipate.

Protestul are loc la câteva zile după manifestația organizată în fața ANRE, unde opoziția a contestat cheltuielile incluse în calculul noului tarif. Directorul general al ANRE, Alexei Taran, a respins acuzațiile și a declarat că discuțiile trebuie purtate pe baza datelor și cifrelor.

ANRE a propus un tarif de 18,80 lei pentru un metru cub de gaze, fără TVA, cu aproximativ 60 de bani mai mic decât cel solicitat de Energocom. Pentru consumatorii casnici, prețul ar urma să ajungă la 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus. Decizia finală urmează să fie luată de Consiliul de administrație al ANRE.

The post Protest în fața Parlamentului: opoziția contestă majorarea tarifului la gaze appeared first on ipn.md.

Potrivit deputatului PAS, comisia este formată din 11 membri, dintre care șase reprezintă majoritatea parlamentară și cinci opoziția. După plecarea lui Alexandr Trubca, majoritatea a rămas cu cinci membri activi în comisie, iar în lipsa deputaților din opoziție ședințele nu pot fi convocate.

„Înțeleg că este o strategie politică a opoziției de a decredibiliza intenția acestei comisii. Pentru că opoziția nu vine și există un deputat care și-a depus mandatul, este complicat să convocăm comisia din lipsă de cvorum”, a declarat Dinu Plîngău în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

În opinia președintelui comisiei, absența opoziției face parte dintr-o strategie de boicotare a activității acesteia. Cu toate acestea, documentarea și colectarea informațiilor continuă.

Dinu Plîngău a precizat că, pentru a asigura transparența investigației, la lucrările comisiei sunt invitați jurnaliști de investigație, reprezentanți ai societății civile, auditori și foști procurori.

„Comisia are activitate. Această comisie trebuie să asigure maximă transparență. Au venit reprezentanți ai societății civile, un fost procuror, auditori. Încercăm să compensăm lipsa opoziției prin persoane notorii, care au o reputație foarte bună în societate”, a spus președintele comisiei.

Pentru deblocarea activității comisiei, spune deputatul, la următoarea ședință plenară va fi propus un proiect de hotărâre privind completarea componenței nominale, astfel încât aceasta să își poată relua ședințele.

The post Dinu Plîngău: Opoziția încearcă să decredibilizeze activitatea comisiei de anchetă appeared first on ipn.md.

Înaintea consultărilor, președinta fracțiunii PCRM, Diana Caraman, a anunțat că formațiunea va refuza invitația șefei statului.

„Nu intenționăm să participăm la o imitație politică al cărei scop este menținerea actualei puteri, reprezentate de Maia Sandu, și a cursului promovat de aceasta”, a declarat Diana Caraman. Ea a afirmat că, în opinia comuniștilor, actuala guvernare trebuie să-și asume răspunderea politică și a îndemnat celelalte forțe de opoziție să nu participe la consultări.

La rândul său, liderul fracțiunii PSRM, Igor Dodon, a reiterat că socialiștii pledează pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit acestuia, Republica Moldova are nevoie de „o resetare politică”, iar o nouă guvernare ar trebui să fie constituită în urma unui nou scrutin parlamentar. Totodată, el a declarat că soluția cea mai potrivită ar fi organizarea simultană, anul viitor, a alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale, pentru a încheia actualul ciclu politic și a crea premise pentru un nou sistem de guvernare.

Sâmbătă, Maia Sandu urmează să aibă consultări cu partidul de guvernământ. Reprezentanții PAS au anunțat că vor merge la discuții și vor propune un premier.

The post Opoziția parlamentară a boicotat consultările cu Maia Sandu pentru desemnarea noului premier appeared first on ipn.md.

Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că cel puțin două organizații internaționale și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu transferul dosarelor privind investigarea torturii de la PCCOCS către procuraturile teritoriale, precum și față de procedura de numire a directorului CNA. În acest context, el a întrebat dacă aceste obiecții au fost luate în considerare înainte de adoptarea proiectului în lectura a doua.

Vicepreședintele Comisiei juridice pentru numiri și imunități, deputatul PAS Igor Chiriac, a respins criticile și a afirmat că proiectul a fost consultat cu partenerii europeni. „Acest proiect este discutat, consultat cu partenerii UE. Această formulă este ca urmare a discuțiilor. Ce ține de competența combaterii infracțiunilor de tortură, după discuții s-a renunțat la trecerea acestor competențe, rămân la PCCOCS”, a precizat deputatul PAS.

Potrivit noii legi, Centrul Național Anticorupție va prelua investigarea fraudelor bancare de proporții, precum și cauzele complexe ce vizează fonduri externe sau resurse provenite din bugetul Uniunii Europene. Totodată, instituția va putea investiga independent infracțiunea de spălare a banilor. Documentul prevede și modificări privind organizarea CNA, inclusiv instituirea unei funcții suplimentare de director adjunct și extinderea mandatului directorului instituției la două mandate.

De asemenea, Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în dosarele de corupție la nivel înalt care implică persoane cu funcții de demnitate publică, în timp ce PCCOCS își va concentra activitatea asupra dosarelor de terorism, criminalitate organizată și altor cauze de o complexitate sporită.

În cadrul consultărilor pe marginea proiectului, reprezentanții Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova au criticat numirea directorului CNA fără concurs și au cerut o procedură transparentă de selecție, în contextul extinderii numărului de mandate. Totodată, CRJM a făcut apel la deputați să nu adopte în lectura a doua proiectul privind redistribuirea competențelor dintre CNA și Procuratura Anticorupție fără o analiză completă, invocând riscuri de ineficiență și politizare a luptei anticorupție.

The post Parlamentul a adoptat legea care redistribuie competențele CNA, PA și PCCOCS appeared first on ipn.md.

În reacție, deputata Partidului Comuniștilor, Diana Caraman, a cerut o pauză și a propus convocarea unei reuniuni a tuturor fracțiunilor parlamentare pentru a discuta situația creată în plen.

După reluarea ședinței, mai multe fracțiuni de opoziție, inclusiv socialiștii, reprezentanții fracțiunii Alternativa, deputații din fracțiunea Democrația Acasă și cei ai Partidului Politic Partidul Nostru au blocat tribuna Parlamentului, acuzând guvernarea de cenzură și de restrângerea dreptului la liberă exprimare. Ulterior, aceștia au părăsit plenul în semn de protest.

În replică, după părăsirea sălii de către opoziție, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a condamnat comportamentul manifestat în plen, afirmând că astfel de acțiuni nu vor fi tolerate.

„Stimații reprezentanți din opoziție au toată deschiderea pentru a veni cu idei, să facem o confruntare de idei, propuneri, este loc pentru dezbateri, dar atunci când lucrurile vor degrada în discursuri pe care noi le-am văzut eu mă simt obligat să intervin”, a conchis Igor Grosu.

The post Opoziția a blocat tribuna Parlamentului și a părăsit ședința în semn de protest appeared first on ipn.md.

Ministrul justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că modificările sunt necesare pentru eficientizarea investigațiilor și consolidarea capacităților instituționale.

În cadrul dezbaterilor, deputata fracțiunii Partidului Socialiștilor, Adela Răileanu, a întrebat dacă noile modificări înseamnă renunțarea la proiectul PACCO, care prevedea comasarea a două procuraturi și fusese aprobat în prima lectură în februarie 2025. Ea a mai sugerat că inițiativa anterioară ar fi fost elaborată cu scopul de a determina plecarea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție.

Ministrul justiției a evitat un răspuns direct. „Vă înțeleg interesul și viziunea dumneavoastră, dar rog să revenim la acest proiect”, a răspuns Vladislav Cojuhari.

Un alt subiect criticat de opoziție este modificarea care permite directorului CNA să exercite două mandate, față de unul singur, cum prevede legea în prezent, precum și introducerea unei funcții suplimentare de director adjunct.

Ministrul justiției a argumentat că măsura este necesară pentru consolidarea managementului instituției. „În grupurile de lucru s-a pus întrebarea: cum consolidăm capacitățile manageriale, cum asigurăm ca exercitarea funcției să ducă la implementarea coerentă a politicilor instituționale și la valorificarea experienței manageriale”, a declarat ministrul.

Proiectul a fost aprobat cu votul a 57 de deputați. Acesta prevede extinderea competențelor Centrului Național Anticorupție. CNA va putea investiga fraude financiare de mari proporții, inclusiv cazuri de escrocherie, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani, atunci când prejudiciile depășesc pragurile stabilite de lege sau afectează fondurile Uniunii Europene.

De asemenea, documentul reorganizează modul de formare a grupurilor de urmărire penală. În dosarele complexe sau de amploare vor putea fi create grupuri mixte de investigare, formate din procurori și ofițeri din mai multe instituții.

The post Proiectul care permite două mandate consecutive pentru directorul CNA, votat în primă lectură appeared first on ipn.md.

Potrivit deputatei, în procesul de consultare a noului Cod al Parlamentului, deși a existat deschidere din partea guvernării, nu toate problemele semnalate de opoziție au fost soluționate.

„Trebuie să existe consens nu doar între guvernare și opoziție, ci trebuie să fie luate în considerare și propunerile societății civile. Cred că este unicul document când unele modificări propuse de opoziție au fost acceptate până la aprobarea în prima lectură. Cu toate acestea, există obiecții pe care le considerăm critice, care țin de vocea opoziției”, a explicat Olga Ursu.

Deputata a atras atenția că anumite prevederi din noul Cod ar putea, în practică, să limiteze drepturile opoziției și să ofere mai mult control conducerii Parlamentului.

„Sunt modificări în acest Cod care limitează drepturile opoziției. În noul Cod i se oferă mai multe atribuții președintelui Parlamentului și Biroului Permanent, dar aceste lucruri deja se întâmplă. Președintele Parlamentului decide unilateral când trebuie să fie stopate dezbaterile. Echitatea dintre opoziție și guvernare nu trebuie să existe doar la nivel declarativ. De regulă, inițiativele opoziției au aviz negativ din partea Guvernului, de aceea, dacă ținem cont de prevederile noului Cod, este vădit că ele nu vor ajunge să fie discutate în plenul Parlamentului”, a mai spus Olga Ursu.

Un alt punct criticat de deputată vizează reducerea timpului pentru luările de cuvânt. În noul Cod, timpul este redus de la 7 la 5 minute pentru fracțiuni și de la 5 la 3 minute pentru deputați, fiind oferită alternativa unor declarații care vor putea fi făcute la finalul ședinței.

„În timpul dezbaterii proiectelor este esențial ca fiecare deputat să-și poată exprima pe deplin poziția cu referire la acel subiect, înainte ca proiectul să fie votat. Ce se întâmplă acum cu declarațiile de la finalul ședinței? Mulți deputați de la guvernare, dar și din opoziție, pleacă după examinarea ordinii de zi. Nimeni nu mai ascultă declarațiile de la finalul ședinței. Asta înseamnă că fiecare deputat pierde 2 minute prin limitarea timpului alocat declarațiilor înainte de votarea proiectului”, a mai spus Olga Ursu.

Dezbaterea publică „Tensiuni pe marginea noului Cod de funcționare a Parlamentului” este ediția a 349-a din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

The post Olga Ursu: Noul Cod al Parlamentului limitează vocea opoziției appeared first on ipn.md.

Deputatul PAS a explicat că noul Cod prevede introducerea unor reguli mai stricte pentru disciplina parlamentară, inclusiv sancțiuni pentru absențe sau comportamente considerate abuzive.

„Urmează să fie stabilite și unele limitări, sancțiuni directe sau indirecte pentru cei care nu muncesc. Avem situații din realitatea recentă când deputații o legislatură întreagă nu s-au prezentat la lucru și au ridicat salarii. Avem situații când o fracțiune a venit cu 1/3 din deputați aleși în Parlament și a ieșit cu majoritate și a votat Guvernul. Iată urmează ca asemenea situații să fie reglementate, pentru că ele nu existau anterior”, afirmă Vasile Grădinaru.

Cu referire la reducerea timpului pentru luările de cuvânt, deputatul a explicat faptul că măsura are scopul de a face dezbaterile mai eficiente, nu de a reduce dreptul la exprimare.

„Nu există nicio prevedere care să limiteze vocea opoziției. Exact prevederile care sunt pentru guvernare sunt și pentru opoziție. Obiecțiile opoziției vizează reducerea timpului luărilor de cuvânt de la 7 la 5 minute pentru fracțiuni și de la 5 la 3 minute pentru deputați. Ne dorim ca timpul să fie dedicat exclusiv dezbaterii subiectelor. În același timp, am văzut că opoziția folosea abuziv instrumentul moțiunilor. Invită miniștrii în plen cu pretextul moțiunii, dar nu pentru a-i demite, ci pentru a obține răspuns la unele întrebări. De aceea, am instituit ora Guvernului. În fiecare lună va veni la raport un ministru”, a mai spus Vasile Grădinaru.

Deputatul PAS a precizat că noul Cod include și instrumente menite să întărească rolul opoziției în Parlament, inclusiv prin acordarea unei zile dedicate inițiativelor acesteia.

„În noul document avem și Ziua opoziției. Se vor examina prioritar inițiativele care vin de la opoziție. Preponderent se vor examina proiectele opoziției. Prin aceste instrumente încercăm să aducem un echilibru între opoziție și guvernare. Timpul pentru toți este același”, a punctat Vasile Grădinaru.

Dezbaterea publică „Tensiuni pe marginea noului Cod de funcționare a Parlamentului” este ediția a 349-a din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

The post Vasile Grădinaru: În noul Cod al Parlamentului nu există prevederi care să limiteze opoziția appeared first on ipn.md.

În debutul dezbaterii, expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat importanța Codului Parlamentului pentru activitatea legislativă și rolul eticii în prevenirea derapajelor în exercitarea mandatului de deputat.

„Codul de organizare și funcționare a Parlamentului este un act legislativ complex care reglementează modul de constituire, structura, organizarea internă și procedurile de lucru ale legislativului. Etica legislativă reprezintă setul de norme morale, principii și reguli de conduită pe care parlamentarii trebuie să le respecte în exercitarea mandatului. Aceasta are rolul de a preveni conflictele de interese, corupția, traficul de influență și comportamentele incompatibile cu demnitatea funcției publice”, a menționat Igor Boțan.

Deputatul Vasile Grădinaru din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a declarat că actualul Regulament care reglementează activitatea Parlamentului este depășit și necesită ajustări, pentru a corespunde noilor realități.

„Actualul Regulament de activitate al Parlamentului datează din anul 1996. Despre necesitatea actualizării lui au constatat și deputații din legislaturile anterioare. Realitățile se schimbă și noi trebuie să avem legislația în pas cu această modernizare. Inițial, Codul de organizare și funcționare a Parlamentului și Codul de Etică trebuiau să fie un document unic mare. Dar am zis să le separăm în două documente ca să putem avansa. Codul de funcționare a Parlamentului reglementează două capitole mari. Prima ține de stricta activitate organizatorică a Parlamentului și al doilea capitol vizează relațiile cu alte organe ale statului”, a explicat deputatul.

De cealaltă parte, deputata Fracțiunii parlamentare „Alternativa” spune că noile modificări reduc semnificativ vocea opoziției, iar pentru aprobarea documentului principal de funcționare a legislativului este necesar consensul larg al deputaților și societății civile.

„Noul document include aspecte care afectează, așa crede toată opoziția, vocea opoziției în cadrul procesului legislativ. Nu negăm faptul că acest document trebuie ajustat, dar mai multe dintre modificările introduse, trezesc îngrijorările opoziției. Întreaga opoziție constituie 45% dintre deputați, adică aproape jumătate dintre alegători. Respectiv, trebuia să existe un consens larg în acest sens”, a precizat deputata Olga Ursu.

Dezbaterea publică „Tensiuni pe marginea noului Cod de funcționare a Parlamentului” este ediția a 349-a din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

The post Tensiuni pe marginea noului Cod de funcționare a Parlamentului. Dezbatere IPN appeared first on ipn.md.

Autorii sesizării sunt deputații Diana Caraman, Igor Dodon, Gaik Vartanean și Vasile Costiuc. Aceștia au solicitat Curții să verifice constituționalitatea decretului prin care Nicu Popescu a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice al președintelui și decretul prin care Dorin Recean a fost desemnat emisar special pentru dezvoltare și reziliență.

Potrivit deputaților, funcțiile respective nu sunt prevăzute în Constituție sau în legislația Republicii Moldova și nu pot fi create prin decret prezidențial. Autorii au argumentat că atribuțiile emisarilor speciali, inclusiv reprezentarea statului în relațiile externe și coordonarea unor politici strategice, țin de competența executivului și depășesc atribuțiile constituționale ale șefului statului.

Curtea a constatat însă că decretele contestate au caracter individual și nu vizează funcții constituționale esențiale pentru ordinea juridică a statului. Judecătorii constituționali au reiterat jurisprudența anterioară, potrivit căreia actele administrative individuale nu intră automat în sfera controlului de constituționalitate, iar eventualele probleme de legalitate trebuie examinate de instanțele de contencios administrativ.

Fostul ministru al afacerilor externe, Nicu Popescu, a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice la sfârșitul lunii octombrie, iar fostul premier Dorin Recean a fost numit în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență în decembrie.

The post Curtea Constituțională a respins sesizarea opoziției privind funcțiile de „emisar special” appeared first on ipn.md.