Datele Biroului Național de Statistică arată că în 2025 s-au născut cu aproximativ 1 500 de copii mai puțini decât în anul precedent. Statistica mai arată că fiecare al treilea copil s-a născut în afara căsătoriei. Mai mult de jumătate dintre nașteri au fost în mediul rural, unde au venit pe lume 11 300 de copii. De asemenea, datele statistice indică și faptul că familiile cu patru și mai mulți copii sunt mai numeroase în mediul rural: din cei 2 700 de copii născuți anul trecut în astfel de familii, peste 73% sunt din sate.

Cele mai multe nașteri s-au înregistrat la femeile cu vârste între 25 și 34 de ani, iar în mediul rural, femeile nasc primul copil mai devreme decât în cel urban. Vârsta medie la prima naștere a fost de aproape 24 de ani și jumătate la sate și de 28 de ani și jumătate în mediul urban. În municipiul Chișinău, femeile au devenit mame pentru prima dată, în medie, la 29 de ani și jumătate. Totodată, ponderea mamelor cu vârsta sub 20 de ani a scăzut ușor și a ajuns la 5,1% din totalul nașterilor înregistrate anul trecut.

The post Natalitatea, în scădere constantă: 43% mai puțini nou-născuți decât acum 10 ani appeared first on ipn.md.

„Ceea ce se întâmplă în Republica Moldova nu este ceva diferit de alte țări. Este o parte a unei transformări demografice prin care trece întreg continentul european”, a menționat Natalia Plugaru.

Ministra a declarat că populația Europei, inclusiv cea a Moldovei, îmbătrânește treptat, iar numărul persoanelor de peste 65 de ani crește. Potrivit ei, această evoluție este susținută de creșterea speranței de viață, care în Moldova a ajuns la 72 de ani, cu doi ani mai mult decât acum un deceniu. Persoanele peste 65 de ani reprezintă circa 18% din populație, față de 22% la nivel european.

Natalia Plugaru a explicat că politica demografică se bazează pe trei direcții principale: sprijinirea familiilor și părinților care combină munca cu creșterea copiilor; programe pentru copii și tineri, în special vulnerabili, care facilitează accesul la educație și piața muncii; și măsuri pentru persoanele vârstnice, care promovează o îmbătrânire activă și sănătoasă.

Moțiunea simplă împotriva politicilor MMPS, inițiată de Partidul Socialiștilor și susținută de mai mulți deputați din opoziție, vizează politicile în domeniul demografiei, combaterii sărăciei și compensării costurilor la resursele energetice.

The post Evoluțiile demografice din Moldova reflectă tendințele europene, ministra Plugaru appeared first on ipn.md.

În perioada lunilor ianuarie-septembrie, în regiunea transnistreană s-au născut 1 441 de copii – mai puțini decât în anul precedent. Aproape jumătate dintre nou-născuți s-au născut la Tiraspol, unde natalitatea rămâne cea mai ridicată. În raionul Camenca, în aceeași perioadă, au fost înregistrați doar 40 de nou-născuți – cel mai scăzut număr din regiune.

Numărul avorturilor a scăzut în general, însă în rândul fetelor cu vârsta între 15 și 17 ani acesta a crescut. Liderul administrației de la Tiraspol a declarat că situația necesită o muncă preventivă constantă cu tineretul.

În ceea ce privește mortalitatea, persistă diferențe între oraș și raioane: la Tiraspol, indicatorii sunt cei mai scăzuți, iar în raionul Camenca – cei mai ridicați. În rândul persoanelor aflate la vârsta activă, majoritatea celor decedați sunt bărbați. În raport sunt menționate cauzele: boli de inimă, fumat, consum excesiv de alcool și un mod de viață sedentar. Mortalitatea infantilă a scăzut de la 30 la 11 cazuri.

Cele mai frecvente boli sunt cele ale aparatului respirator. Dintre infecții, se remarcă 82 de cazuri noi de HIV, 10 diagnostice de SIDA și 136 de cazuri de tuberculoză, dintre care 64% reprezintă forma deschisă. Cea mai dificilă situație epidemiologică se menține în raionul Slobozia.

Din 2017, peste 5 500 de persoane au beneficiat de tratamente în afara regiunii, cel mai des în clinici din Chișinău, cu care spitalele din Tiraspol au încheiat acorduri. Pacienții cu cazuri grave sunt trimiși și în centre medicale din Rusia. În primele nouă luni ale anului, 645 de persoane, dintre care 115 copii, au fost tratate în străinătate. Pentru aceste scopuri au fost alocate 47,5 milioane de ruble transnistrene – aproximativ 2,95 milioane de dolari.

The post Mai puține nașteri și mai mulți bărbați decedați – raport despre sănătatea în stânga Nistrului appeared first on ipn.md.

Potrivit sociologului Vasile Cantarji, preocupările majore ale moldovenilor nu s-au schimbat semnificativ în ultimii ani. În ciuda schimbărilor politice și a contextului regional, oamenii continuă să se confrunte cu aceleași dificultăți cotidiene: inflație, salarii mici, corupție.

„Problemele majore care-i preocupă pe oameni nu se schimbă. E vorba de prețurile mari, viitorul copiilor, veniturile mici, corupția, sărăcia și șomajul. Aceste subiecte sunt constante în topul problemelor cetățenilor. Dintre acestea, corupția a intrat în top acum zece ani. Imediat după declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, la ultima măsurare, frica de război a fost indicată de 40% dintre respondenți”, a spus Vasile Cantarji.

Sociologul a remarcat o schimbare notabilă în percepția generală a cetățenilor față de direcția în care se îndreaptă țara. Pentru prima dată în ultimii 25 de ani de monitorizare a opiniei publice, numărul celor care cred că Republica Moldova merge într-o direcție pozitivă l-a depășit pe cel al pesimiștilor.

„La întrebarea de apreciere a direcției țării, din cei 25 de ani de măsurare a opiniei publice, în ultimii ani, înregistrăm o creștere a celor care apreciază pozitiv direcția țării. Până acum, încă niciodată n-am avut situația în care aprecierile pozitive să fie mai multe decât aprecierile negative. Diferența nu este mare, dar este sesizabilă. Asta în condițiile în care anterior numărul celor care credeau că țara merge într-o direcție greșită era net mai mare decât numărul celor care credeau că se îndreaptă într-o direcție pozitivă. Cetățenii cu aspirații proeuropene apreciază direcția țării ca fiind pozitivă”, a precizat sociologul.

Potrivit lui, cea mai gravă problemă cu care se confruntă Republica Moldova este cea demografică. Scăderea natalității, îmbătrânirea populației și migrația continuă a tinerilor creează un dezechilibru dificil de corectat.  „Cea mai mare problemă, care umbrește perspectivele dezvoltării țării, este situația demografică. Suntem într-o criză demografică de decenii. Procesele demografice și cele migraționale au loc de mult timp, iar dimensiunea lor de astăzi este determinată de deciziile de acum 20 de ani. Politicile de ameliorare a crizei demografice vor avea impact peste decenii”, a mai spus Vasile Cantarji.

Dezbaterea la tema: „De ce are nevoie societatea? Ce este capabilă să îi ofere noua guvernare?” este ediția a 334-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

The post Vasile Cantarji: Suntem într-o criză demografică de proporții appeared first on ipn.md.

Doar în anul trecut populația țării a scăzut cu aproximativ 42 de mii de persoane. Potrivit expertului, 10 mii reprezintă reducerea naturală, cauzată de numărul tot mai mic de nașteri, iar alte 32 de mii de persoane au emigrat. În ultimii zece ani, populația Republicii Moldova s-a redus cu 463 de mii de persoane, scădere determinată, în principal, de sporul natural negativ și de intensificarea migrației, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii sale săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Expertul evidențiază un proces clar de îmbătrânire demografică, generat de scăderea constantă a numărului de nou-născuți, coroborată cu creșterea speranței de viață. Dacă în 2015 vârsta medie a populației era de 37,7 ani, în prezent aceasta a ajuns la 41,5 ani. În doar un deceniu, vârsta medie a crescut cu aproape patru ani. Pentru prima dată în istoria țării, în anul 2025, numărul persoanelor de peste 65 de ani va fi mai mare decât cel al copiilor cu vârste între 10 și 15 ani.

În 2015, în țară se aflau 467 de mii de copii de vârstă școlară. În 2025, numărul acestora va fi de 461 de mii, estimează Ioniță. Dacă în 2015 erau 76 de mii de copii aflați peste hotare, în 2025 vor fi 108 mii. În termeni absoluți, numărul copiilor nu s-a redus semnificativ, însă problema majoră este că tot mai mulți dintre aceștia nu mai locuiesc în Republica Moldova, atrage atenția expertul.

Și mai gravă este situația în rândul tinerilor cu vârste între 19 și 23 de ani. În 2015, existau 280 de mii de tineri moldoveni de vârstă universitară, iar în 2025 numărul acestora va scădea la 188 de mii. În urmă cu zece ani, 216 mii de tineri din această categorie se aflau în țară, în timp ce în prezent doar 104 mii mai locuiesc în Republica Moldova.

Problema se agravează și din cauza faptului că tot mai multe familii din țară amână decizia de a avea copii. Potrivit expertului, numărul tot mai mic de femei care nasc, creșterea numărului de femei apte să nască dar care emigrează, precum și exodul continuu al tinerilor creează un deficit demografic alarmant, cu efecte directe asupra pieței muncii din Republica Moldova.

Dacă în 2015 ponderea persoanelor de peste 60 de ani reprezenta 18% din populația aflată în țară, în 2025 această rată va ajunge la 26%. Dacă tendințele actuale se mențin – natalitatea în scădere și migrația concentrată în rândul tinerilor – în câțiva ani fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova va fi în vârstă înaintată, a concluzionat expertul.

The post Republica Moldova riscă o îmbătrânire fără precedent a populației în următorii 10-15 ani appeared first on ipn.md.