Primarul a precizat că, în weekend, Comisia pentru situații excepționale a municipiului Chișinău a aprobat versiunea actualizată a planului de protecție civilă privind aprovizionarea cu apă a capitalei. Totodată, specialiștii de la Apă-Canal Chișinău au fost delegați să monitorizeze permanent debitul și nivelul apei din Nistru, atât în zona centrală, cât și în nordul țării. Potrivit lui Ion Ceban, în ultimele patru zile nu au fost înregistrate abateri ale indicatorilor monitorizați.

Edilul a criticat declarațiile reprezentanților Ministerului Mediului și a menționat că gestionarea bazinului hidrografic al Nistrului și a debitelor de apă este responsabilitatea Guvernului, nu a autorităților locale. El a mai anunțat că a solicitat sesizarea Procuraturii în legătură cu afirmațiile făcute de reprezentanții autorităților centrale, pe care le consideră de natură să provoace panică în rândul populației.

Reacția primarului vine după ce ministrul mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că nivelul apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk este în scădere din cauza secetei și a lipsei precipitațiilor în Carpați. Potrivit ministrului, dacă nivelul Nistrului va continua să scadă după 31 iulie, pompele principale ale stației de captare care alimentează cu apă Chișinăul s-ar putea opri, deoarece instalația poate funcționa doar de la un anumit nivel al apei. Ministrul a mai afirmat că sistemul de rezervă gestionat de Apă-Canal Chișinău este abandonat și nu este clar dacă mai poate fi utilizat.

Anterior, Ministerul Mediului a anunțat că Republica Moldova și Ucraina se confruntă cu o secetă hidrologică accentuată în bazinul Nistrului. Autoritățile ucrainene au propus reducerea debitului deversat din lacul de acumulare Novodnestrovsk de la 100 la 70 de metri cubi pe secundă, însă, la solicitarea Chișinăului, au acceptat menținerea debitului actual până pe 31 iulie. La sfârșitul lunii, cele două părți urmează să reanalizeze situația în funcție de evoluția condițiilor hidrologice.

The post Ion Ceban dă asigurări că alimentarea cu apă a Chișinăului nu este în pericol appeared first on ipn.md.

Potrivit ministrului, inspectorii au depistat poluarea cu mercur într-un spațiu gestionat necorespunzător de un agent economic, situație calificată drept deosebit de gravă. „Analizele de laborator efectuate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică au confirmat prezența vaporilor de mercur, demonstrând contaminarea aerului din incinta unui depozit din satul Goian, comuna Ciorescu. Pentru o evaluare completă a situației, vom contracta serviciile unui laborator independent acreditat la nivelul Uniunii Europene, care va preleva probe suplimentare”, a precizat ministrul.

Gheorghe Hajder a declarat că, după obținerea rezultatelor finale, va fi calculat prejudiciul adus mediului, iar dosarul va fi transmis la Procuratura. El a adăugat că, dacă se va confirma poluarea solului cu mercur, poluatorul va fi obligat să suporte costurile, să elaboreze și să implementeze un plan de curățare și refacere a mediului, aprobat de autorități.

Ministrul a menționat că, în cadrul verificărilor efectuate într-o altă locație, inspectorii au descoperit peste 20 de metri cubi de deșeuri medicale periculoase, depozitate ilegal în 21 de saci. Potrivit acestuia, sacii conțineau metale grele, medicamente solide și lichide, seringi, perfuzii utilizate și alte deșeuri care prezintă un risc major pentru sănătatea populației și pentru mediu.„În acest moment, se întreprind măsuri pentru sigilarea și securizarea spațiilor contaminate și se desfășoară acțiuni de investigare pentru stabilirea tuturor persoanelor responsabile și aplicarea măsurilor prevăzute de lege”, se arată în mesajul ministrului.

Serviciul de Informații și Securitate precizează că mercurul este inclus în topul celor mai toxice 10 substanțe pentru om, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cu recomandarea de evitare a contactelor directe și expunerii prelungite.

The post Poluare cu mercur în satul Goian, depistată în urma unui control inopinat al Inspectoratului pentru Protecția Mediului appeared first on ipn.md.

Potrivit lui Gheorghe Hajder, inspectorii au constatat că doar 40% dintre terenurile destinate împăduririi sunt într-o stare satisfăcătoare. De asemenea, pe teren nu sunt peste 81 de mii de puieți care figurau în acte, iar în apropierea satului Chetriș, raionul Fălești, au fost găsiți aproape 42 de mii de puieți abandonați pe sol și compromiși în totalitate.

Raportul mai arată că rezervația înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani, iar datoriile au depășit 4,3 milioane de lei. Totodată, angajații instituției nu și-au primit salariile în ultimele cinci luni. În aceste condiții, ministrul a solicitat eliberarea din funcție a directorului și inițierea unor măsuri urgente pentru redresarea situației.

Directorul Rezervației naturale „Pădurea Domnească”, Serghei Bucătari, a declarat pentru IPN că ancheta de serviciu este în desfășurare și că instituția a primit recent raportul de control, pe care intenționează să îl conteste. El a precizat că are nevoie de timp pentru a analiza constatările și pentru a înțelege cum s-a ajuns la situația descrisă în document. Totodată, Serghei Bucătari a spus că nu știe nimic despre solicitarea ministrului privind demiterea sa.

Ministrul Gheorghe Hajder a declarat că verificările vor continua și în alte întreprinderi din domeniul silvic. El a subliniat că recent, în urma unui control la Întreprinderea pentru silvicultură Glodeni, directorul a fost demis după depistarea unor nereguli privind administrarea fondului forestier și gestionarea masei lemnoase.

The post Ministrul mediului cere demisia directorului Rezervației „Pădurea Domnească” appeared first on ipn.md.

Ministerul Mediului precizează că fondul reprezintă depozitul special în care sunt păstrate datele geologice privind cercetarea, utilizarea și protecția subsolului. Acesta include informații despre structura geologică a țării, resursele minerale, apele subterane, lucrările de cercetare, precum și registre, cadastre și alte materiale tehnice.

Documentul aprobat stabilește și condițiile de furnizare a datelor geologice. Serviciile vor fi oferite contra cost, însă accesul gratuit va fi menținut pentru lucrările finanțate din bugetul de stat, pentru cei care au finanțat obținerea informațiilor, pentru agenții economici care solicită date despre sectoarele de subsol atribuite lor, precum și pentru studenți și cercetători, în scop de studiu și cercetare.

Datele care constituie secret de stat sau secret comercial vor fi furnizate doar cu respectarea legislației, iar persoanele cu acces la acestea vor răspunde pentru divulgarea sau utilizarea neautorizată.

Ministerul Mediului susține că noile reguli urmăresc modernizarea administrării informațiilor geologice, uniformizarea procedurilor de evidență și arhivare, reducerea riscului de pierdere a documentelor și facilitarea utilizării acestora în procesul decizional și de cercetare. Implementarea regulamentului nu va necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Noi reguli pentru gestionarea informațiilor despre subsol appeared first on ipn.md.

Oficiala europeană a precizat că UE este pregătită să sprijine proiectele de mediu din Republica Moldova prin Planul de creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro. Ea a menționat că fondurile din Planul de creștere vor sprijini investițiile în infrastructura de apă, stațiile de epurare și alte proiecte de dezvoltare durabilă. „Cunoaștem că tot ce ține de epurarea apelor contribuie, de fapt, la sănătatea publică. De asemenea, încercăm să reabilităm stațiile de epurare și, împreună cu Banca Europeană, să ajutăm Republica Moldova să avanseze spre un viitor sustenabil”, a mai spus comisara europeană.

La rândul său, ministrul mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că tranziția verde nu mai înseamnă doar protecția mediului, ci și dezvoltare economică, investiții și apropierea de Uniunea Europeană. „Vrem ca viitorul economiei Republicii Moldova să fie verde, modern și european. Vrem ca investițiile verzi să ajungă în orașe și sate, în întreprinderi, ferme, infrastructură publică și în proiecte care aduc beneficii directe oamenilor, dar și care protejează mediul în același timp”, a declarat ministrul.

Potrivit ministrului, autoritățile continuă pregătirile pentru deschiderea negocierilor pe Capitolul 27 – Mediu și schimbări climatice, unul dintre cele mai complexe din procesul de aderare. El a precizat că legislația europeană va fi transpusă treptat, astfel încât cetățenii și mediul de afaceri să se poată adapta. Printre prioritățile autorităților se numără Programul național de împădurire, modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor, dezvoltarea economiei circulare, protecția apelor și investițiile în infrastructura verde.

Cei doi oficiali au discutat și despre necesitatea investițiilor în infrastructura de apă și despre consolidarea capacităților administrative necesare implementării legislației europene de mediu. Totodată, a fost apreciată intervenția Mecanismului de protecție civilă al UE în timpul recentei crize ecologice de pe râul Nistru, autoritățile de la Chișinău menționând că sprijinul european a contribuit la gestionarea mai eficientă a situației.

Oficialii au reiterat că Republica Moldova este pregătită să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană pe componenta de mediu, iar investițiile în apă, gestionarea deșeurilor, calitatea aerului și adaptarea la schimbările climatice sunt considerate esențiale atât pentru apropierea de standardele europene, cât și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

The post Comisară europeană: O Moldovă verde este un candidat mai puternic pentru aderarea la UE appeared first on ipn.md.

Victoria Gratii, secretară de stat la Ministerul Mediului, a declarat că au fost inventariate circa 7 mii de iazuri și lacuri, iar evaluarea tehnică a vizat peste 3 500 de baraje. Dintre lacurile de acumulare, doar 42 sunt în proprietatea statului și administrate de Agenția „Apele Moldovei”, în timp ce aproximativ 200 de obiective se află încă în proces de delimitare a proprietății.

Autoritățile atrag atenția că numai 971 de iazuri și lacuri dispun de regulamente de exploatare, deși acestea sunt obligatorii. Totodată, aproximativ 30% dintre obiectivele acvatice sunt afectate de secare, pe fondul colmatării, evaporării accentuate și reducerii debitelor naturale, fenomene amplificate de schimbările climatice. Printre problemele identificate se numără și degradarea construcțiilor hidrotehnice, lipsa documentației tehnice și existența unui număr mare de acumulări de apă construite fără autorizație.

Potrivit Ministerul Mediului, anul trecut au fost înăsprite regulile privind exploatarea iazurilor și lacurilor. Noile prevederi stabilesc obligativitatea coordonării golirii bazinelor acvatice cu „Apele Moldovei” și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, precum și instruirea proprietarilor privind aplicarea regulamentelor de exploatare. De asemenea, a fost aprobată o metodologie pentru identificarea barajelor care urmează să fie lichidate, în funcție de starea lor tehnică și impactul asupra mediului.

În același timp, reprezentanții Inspectoratului pentru Protecția Mediului au precizat că, pe parcursul anului trecut, au fost efectuate 78 de controale planificate și 23 inopinate. În urma verificărilor au fost întocmite 75 de procese-verbale și aplicate sancțiuni în valoare de circa 290 de mii de lei. Cele mai frecvente încălcări au vizat lipsa regulamentelor de exploatare, utilizarea apei fără autorizație și bararea ilegală a cursurilor de apă.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Aproape 950 de baraje din țară sunt degradate, iar sute de lacuri și iazuri seacă appeared first on ipn.md.

Ministrul mediului a declarat că, până la luarea unei noi decizii, va fi efectuată o nouă evaluare a efectivelor de căprioare, iar la consultări vor fi invitați specialiști, administrațiile ariilor naturale protejate, organizațiile de mediu și reprezentanții societății civile. Potrivit lui Gheorghe Hajder, în cadrul consultărilor vor fi analizate și măsuri privind gestionarea altor specii de cervide, inclusiv a cerbului pătat și a hibrizilor introduși în perioada sovietică, care afectează populațiile speciilor autohtone.

Gheorghe Hajder a explicat că gestionarea efectivelor de animale sălbatice este o practică și în alte state europene și a afirmat că, în unele zone din Republica Moldova, numărul căprioarelor depășește capacitatea habitatelor de a le susține. Potrivit acestuia, în Austria este aprobată recoltarea a aproximativ 35% din efectivul de căprioare, în Ungaria peste 25%, iar în Germania aproximativ 50%. El a precizat că ordinul suspendat prevedea recoltarea a aproximativ 3% din efectivul estimat la nivel național care constituie circa 28 de mii de cervide.

Ordinul Ministerului Mediului aprobat la începutul lunii iunie prevedea includerea în cota de recoltare a 913 căprioare și 534 de cerbi. Decizia a generat critici în spațiul public, inclusiv din partea fostului șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, care a contestat măsura și a cerut renunțarea la vânătoare ca metodă de reglare a efectivelor.

În context, vicedirectorul Parcului Național Orhei, Dionisie Boaghie, susține că reglarea efectivelor este necesară atunci când numărul animalelor depășește capacitatea habitatului de a le susține. Potrivit acestuia, în unele fonduri cinegetice, populațiile de căprioare și cerbi depășesc de peste cinci ori nivelul considerat optim, ceea ce afectează regenerarea pădurilor.

The post Decizia privind vânarea căprioarelor a fost suspendată. Ministerul Mediului anunță consultări appeared first on ipn.md.

Documentul prevede crearea unei liste naționale a speciilor alogene invazive, adică plante, animale sau alte organisme care nu sunt originare din Moldova, dar au fost aduse intenționat sau accidental și au început să se răspândească necontrolat. Odată incluse în această listă, speciile respective vor fi supuse unui regim strict de restricții. Excepții vor fi admise doar pentru activități de cercetare științifică desfășurate în spații izolate și în baza unei autorizații eliberate de Agenția de Mediu.

Potrivit Ministerului Mediului, va fi instituit și un sistem național de supraveghere pentru depistarea timpurie a speciilor invazive. Acesta va permite monitorizarea apariției și răspândirii lor pe teritoriul țării și intervenția înainte ca efectele asupra mediului să devină dificil de controlat.

Totodată, proiectul prevede introducerea controalelor la frontieră și la importul anumitor categorii de bunuri care ar putea facilita pătrunderea speciilor invazive în țară. În cazul identificării unor astfel de specii, autoritățile vor putea dispune măsuri de eliminare, izolare sau limitare a răspândirii lor.

Ministerul subliniază că prin această lege, Moldova își consolidează capacitatea de a proteja biodiversitatea, ecosistemele naturale și sănătatea populației.

The post Speciile invazive nu vor mai putea fi introduse în Republica Moldova appeared first on ipn.md.

Potrivit rezultatelor obținute în raioanele Cahul, Cantemir și Căușeni, utilizarea apelor epurate ar putea duce la o creștere de aproximativ 40% a suprafețelor irigate. Studiul arată că această resursă ar putea fi integrată în sistemele existente de irigare, oferind volume suplimentare de apă în perioadele critice pentru agricultură. În același timp, autorii subliniază că valorificarea apelor epurate ar putea contribui la menținerea producției agricole și la reducerea pierderilor provocate de secetă.

Pentru implementarea acestor soluții sunt analizate mai multe intervenții, inclusiv modernizarea stațiilor de epurare, construirea unor bazine de stocare, extinderea rețelelor de transport și consolidarea sistemelor de monitorizare a calității apei.

Potrivit autorităților, reutilizarea apelor epurate se înscrie în principiile economiei circulare și ar putea transforma această resursă într-o alternativă viabilă pentru agricultură, contribuind la adaptarea Republicii Moldova la efectele schimbărilor climatice.

The post Apele uzate epurate ar putea deveni o soluție pentru irigarea terenurilor agricole în perioade de secetă, studiu appeared first on ipn.md.

Potrivit Ministerului Mediului, lucrările vor reduce riscul de inundații și vor contribui la protejarea terenurilor și gospodăriilor din apropiere. Totodată, intervențiile urmăresc refacerea ecosistemului acvatic.

În perioada următoare, lucrările vor fi extinse pe un nou tronson de aproximativ 42 de kilometri, de la lacul Răzeni până în orașul Căușeni. Autoritățile precizează că reabilitarea va fi realizată în etape pe întreg cursul de 100 de kilometri al Botnei.

Ministerul Mediului menționează că inundațiile produse în ultima perioadă au evidențiat necesitatea intervențiilor asupra râurilor și a altor resurse de apă. În prezent, lucrări de decolmatare și reabilitare sunt desfășurate și pe alte cursuri de apă din Republica Moldova.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Râul Botna este curățat după inundațiile din ultima perioadă appeared first on ipn.md.