Șefa diplomației letone se va întâlni cu președinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Vasile Tofan, precum și cu vicepremierul Mihai Popșoi, ministru al afacerilor externe, Mihai Popșoi.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, vizita reconfirmă relațiile excelente dintre Republica Moldova și Republica Letonia, precum și dialogul politic intens dintre cele două state. Aceasta reflectă valorile comune și sprijinul constant al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru promovarea reformelor democratice.

The post Ministra afacerilor externe a Letoniei, în vizită de lucru la Chișinău appeared first on ipn.md.

Modificările legislative prevăd introducerea unei interdicții de import la nivel național pentru produsele menționate originare din Rusia și Belarus. Restricția se va aplica atât livrărilor directe din cele două țări, cât și mărfurilor care ar putea ajunge în Letonia prin intermediul unor țări terțe.

Președintele Comisiei parlamentare pentru apărare, afaceri interne și prevenirea corupției, Raimonds Bergmanis, a declarat că măsura urmărește ruperea deliberată a legăturilor economice cu Moscova și Minsk, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Kiev. Potrivit lui, noile restricții reprezintă un pas suplimentar către întreruperea relațiilor economice cu cele două state, iar cadrul legal vizează inclusiv anumite categorii de produse care ar putea fi folosite pentru răspândirea propagandei și a dezinformării.

Interdicția va fi valabilă până la 1 iulie 2027, cu posibilitatea de a fi prelungită. Lista exactă a produselor vizate va fi stabilită de Guvern, care va avea totodată obligația ca, până la 1 martie al fiecărui an, să evalueze impactul interdicției asupra securității publice și a interesului public din Letonia și să prezinte Parlamentului un raport cu rezultatele evaluării.

Conform notei explicative care a însoțit proiectul de lege, Letonia a importat anul trecut din Rusia și Belarus produse din categoriile vizate în valoare de 12,5 milioane de euro, reprezentând 6,5% din totalul importurilor din cele două țări și circa 0,05% din importul total de mărfuri al Letoniei. De la începutul războiului la scară largă din Ucraina, importurile letone din Rusia și Belarus s-au redus cu 91%, de la peste 2,1 miliarde de euro la 193 de milioane de euro în 2025.

The post Letonia interzice importul de cărți, jocuri video, jucării și haine din Rusia și Belarus appeared first on ipn.md.

Sprijinul aprobat de Comisia Europeană poate ajunge la 15 mii de euro pentru renovarea unui apartament, 20 de mii de euro pentru renovarea unei case și 15 mii de euro pentru cumpărarea unui automobil electric. Condițiile concrete de eligibilitate și contribuția solicitanților vor fi stabilite ulterior în cadrul Planului național social pentru climă.

Ajutorul va ajunge în special la locatarii din clădirile ineficiente din punct de vedere energetic și care au dificultăți la plata facturilor. Printre beneficiari se numără și cei care beneficiază deja de compensarea costurilor la energie. Autoritățile letone vor crea centre de consiliere energetică pentru a ajuta gospodăriile să identifice lucrările potrivite, să înțeleagă formele de sprijin disponibile și să reducă facturile prin măsuri adaptate locuințelor lor.

Pe lângă bonificația oferită pentru achiziția de vehicule electrice, autoritățile de la Riga vor investi și în transportul public: vor fi cumpărate trenuri electrice și vor fi oferite servicii de transport la cerere. De asemenea, pentru 97 de școli din zone lipsite de transport public vor fi introduse servicii gratuite de închiriere a bicicletelor.

Letonia este al treilea stat membru al Uniunii Europene al cărui Plan național social pentru climă a fost aprobat, după Suedia și Lituania. Alte cinci state au transmis oficial planurile, iar majoritatea celorlalte guverne au prezentat Comisiei versiuni preliminare.

The post UE aprobă finanțarea de 617 milioane de euro pentru Letonia prin intermediul Fondului Social pentru Climă appeared first on ipn.md.

În urma deciziei executivului rus, nu mai există nicio conexiune activă cu Finlanda, după ce Helsinki a închis punctele de trecere rutieră cu Rusia în decembrie 2023, din cauza fluxului mare de solicitanți de azil.

În prezent, traficul feroviar spre Estonia și Letonia se mai desfășoară doar prin intermediul a două puncte, cel de la Ivangorod, și de la Sebezh. Măsura luată de Guvernul rus se adaugă unei serii de acțiuni de izolare reciprocă între Rusia și vecinii săi europeni, care au inclus anterior interdicții de viză pentru cetățenii ruși în statele baltice și Polonia, precum și liste negre cu cetățeni baltici cărora le este interzisă intrarea în Rusia.

The post Rusia închide șapte puncte feroviare de trecere a frontierei cu Finlanda, Estonia și Letonia appeared first on ipn.md.

Până în prezent, toate unitățile NATO din țările baltice și nordul Poloniei se aflau sub coordonarea unui singur centru de comandă multinațional, situat în orașul polonez Szczecin. Noua reorganizare structurală prevede ca diviziile multinaționale din Estonia și Letonia să treacă sub autoritatea Corpului germano-olandez, cu sediul în Münster, Germania, relatează Reuters.

Noul centru de comandă are rolul de a facilita mobilizarea rapidă a unui număr semnificativ de militari în regiunea baltică. Deși un corp de armată poate coordona între 40 de mii și 60 de mii de soldați când este complet operațional, pe timp de pace, acesta funcționează ca o structură de comandă restrânsă. Centrul menține active funcțiile esențiale, precum artileria, apărarea aeriană și logistica medicală, pentru a asigura coordonarea trupelor aliate în cazul unei crize.

Comandantul forțelor terestre ale NATO în Europa, generalul Chris Donahue, a subliniat că statele europene își asumă în prezent cele mai mari angajamente de apărare din ultimii 35 de ani. El a reafirmat, de asemenea, sprijinul SUA pentru apărarea regiunii baltice alături de aliații europeni. În același timp, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a descris noua reorganizare structurală drept o demonstrație a unității și a hotărârii blocului militar de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat.

The post Un nou centru de comandă NATO pentru consolidarea apărării statelor baltice appeared first on ipn.md.

Potrivit Forțelor Armate Naționale ale Letoniei (NBS), drona a fost interceptată în apropierea localității Rogovka, situată în estul țării. NBS a emis o alertă pentru locuitorii din municipalitățile Ludza, Balvi și Alūksne, avertizând asupra unei posibile amenințări aeriene.

Deși alerta portocalie a fost retrasă ulterior, autoritățile au precizat că în zonă rămân în vigoare alerte de nivel galben. Acestea au caracter informativ și îi îndeamnă pe cetățeni să rămână vigilenți cu privire la eventualele riscuri din spațiul aerian.

Deocamdată, autoritățile nu au oferit informații despre proveniența dronei sau circumstanțele în care aceasta a pătruns în spațiul aerian leton.

The post Alertă aeriană în Letonia: avioane NATO au doborât o dronă care a pătruns în spațiul aerian al țării appeared first on ipn.md.

Noua majoritate parlamentară este formată din patru formațiuni politice: Lista Unită, condusă de Andris Kulbergs, Noua Unitate, Alianța Națională și Uniunea Verzilor și Fermierilor. Este al 43-lea Guvern din istoria țării și al treilea format în actuala legislatură parlamentară.

Noul premier a subliniat necesitatea unui executiv eficient, profesionist și responsabil în contextul tensiunilor regionale. Coaliția sa și-a asumat priorități precum consolidarea securității naționale, sprijinul ferm pentru Ucraina și implementarea măsurilor pentru slăbirea și izolarea Rusiei.

Guvernul precedent, condus de Evika Siliņa, a demisionat după ce pe 7 mai, o dronă ucraineană a lovit un rezervor de petrol pe teritoriul Letoniei. Statele baltice au atribuit aceste incidente interferențelor electronice rusești care deviază dronele de la traiectorie.

The post Parlamentul Letoniei a învestit noul Guvern condus de Andris Kulbergs appeared first on ipn.md.

Drona s-a prăbușit ulterior într-o zonă mlăștinoasă din sud-estul Estoniei. Oficialii estonieni au precizat că dispozitivul a fost detectat de sistemele radar și că locuitorii din zonă au fost avertizați să se adăpostească, înainte ca drona să fie doborâtă. Echipe de intervenție au fost trimise pe teren pentru a localiza resturile și a se asigura că acestea nu prezintă pericol de explozie.

Intervenția reprezintă o premieră, deoarece statele baltice au evitat anterior doborârea dronelor intrate accidental în spațiul aerian pentru a nu provoca pagube colaterale.

The post Un avion F-16 românesc a doborât, în premieră, o dronă ucraineană în Estonia appeared first on ipn.md.

Într-o declarație pe rețelele sociale, Evika Siliņa menționează că decizia a fost una dificilă, dar onestă, precizând că prioritățile sale au fost securitatea Letoniei și interesele cetățenilor. Totodată, aceasta a acuzat existența unor tensiuni politice și interese de partid în interiorul coaliției de guvernare.

Anterior, Siliņa a cerut demisia ministrului apărării, Andris Sprūds, care a părăsit funcția pe 10 mai, pe fondul criticilor privind activarea întârziată a sistemelor antidrone în timpul incidentului din 7 mai. Ulterior, Partidul Progresiștilor, formațiunea din care făcea parte ministrul, și-a retras sprijinul politic pentru Guvern, lăsând cabinetul fără majoritate parlamentară.

Potrivit presei internaționale, demisia premierului a dus la destrămarea de facto a alianței tripartite aflate la guvernare. Aceasta se confrunta de mai multe luni cu tensiuni politice, iar demisia vine, cu doar câteva luni înaintea alegerilor parlamentare programate pentru luna octombrie.

The post Premierul Letoniei demisionează după incidentul cu drone căzute pe teritoriul țării appeared first on ipn.md.

Conceptul central al reuniunii, „NATO 3.0”, vizează promovarea unei Europe mai puternice în cadrul unei Alianțe Nord-Atlantice mai robuste, recunoscând o linie strategică de securitate continuă, de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice. Liderii au subliniat că legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității colective.

În contextul în care Rusia este definită drept cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung, aliații au decis să sporească partajarea sarcinilor. Un punct cheie al declarației îl reprezintă reafirmarea angajamentului de a crește investițiile în apărare spre un obiectiv de 5% din PIB, proces în care unii membri au realizat deja progrese.

Totodată, liderii au reiterat sprijinul pentru Ucraina, ajutor considerat o investiție în propria securitate. În același timp, aceștia s-au angajat să aprofundeze cooperarea NATO-UE și parteneriatele strategice, inclusiv cu Republica Moldova.

Documentul a fost adoptat cu o mențiune: Ungaria a ales o abținere constructivă, precizând că nu poate susține actuala formulare a declarației, iar orice decizie viitoare urmează să fie luată de viitorul Guvern de la Budapesta. Următoarea reuniune a acestui format va avea loc în Polonia.

The post Summit B9 la București: Lansarea „NATO 3.0” și alocări de 5% din PIB pentru apărare appeared first on ipn.md.