Atacul cibernetic a fost desfășurat de noul GPT-5.6 Sol și un alt model, mult mai avansat. OpenAI a explicat că modelele erau testate în mediu controlat, însă au găsit o modalitate de a accesa internetul pentru a-și atinge obiectivele de testare. Compania atacată, Hugging Face, este o platformă de date open-source folosită de cercetători și companii din domeniul inteligenței artiificiale.

Informații despre atacul cibernetic se știau încă de săptămâna trecută, când cei de la Hugging Face anunțaseră că au fost ținta unei operațiuni foarte sofisticate, lansată, cel mai probabil, de un laborator de cercetare avansată din domeniul inteligenței artificiale. Incidentul stârnește și mai multe îngrijorări privind efectele negative ale evoluțiilor tehnologice în domeniul inteligenței artificiale.

The post Compania OpenAI confirmă producerea primului atac cibernetic efectuat autonom de inteligența artificială appeared first on ipn.md.

Potrivit MEC, cursul explică modul de funcționare a inteligenței artificiale, posibilitățile și limitele acesteia. Totodată, programul urmărește dezvoltarea abilităților de utilizare responsabilă a instrumentelor IA și stimularea gândirii critice în rândul elevilor.

Participanții la curs vor învăța cum să utilizeze inteligența artificială pentru exerciții, întrebări de verificare și exemple care îi vor ajuta să înțeleagă mai bine materia și să identifice domeniile ce necesită aprofundare.

De asemenea, cursul prezintă modalități de utilizare a instrumentelor IA pentru organizarea informației, inclusiv prin crearea de infografice, prezentări, fișe de recapitulare sau teste interactive.

Lecțiile sunt disponibile gratuit pe canalul de YouTube al Ministerului Educației și Cercetării.

The post Curs gratuit pentru elevi despre siguranța online și utilizarea inteligenței artificiale appeared first on ipn.md.

Cele două companii vor investi aproximativ 518 miliarde de dolari pentru a construi patru noi platforme industriale pentru producția de cipuri. Suplimentar, sunt prevăzute investiții de circa 52,7 miliarde de dolari pentru hub de ambalare a producției de cipuri.

Strategia mai vizează și echilibrarea creșterii economice prin redirecționarea investițiilor în zona de sud a țării, unde există resurse energetice neexploatate. Pe lângă producția de hardware, Coreea de Sud planifică investiții masive în centre de date, cu investiții estimate la peste 650 de miliarde de dolari până în anul 2035. O ultimă componentă a strategiei implică dezvoltarea unui hub de robotică pentru a asigura competitivitatea țării în domeniul roboților umanoizi.

The post Coreea de Sud investește peste 576 de miliarde de dolari în producția de cipuri și în inteligența artificială appeared first on ipn.md.

Efectele au fost spectaculoase. Localități modeste s-au transformat în centre urbane dinamice, iar orașe precum San Francisco au cunoscut o dezvoltare explozivă. Creșterea populației și a activității economice a fost atât de rapidă încât California a fost admisă ca stat al Statelor Unite încă din anul 1850, la numai doi ani după descoperirea aurului.

Dincolo de impactul imediat, Febra aurului a avut consecințe de durată asupra evoluției Statelor Unite. Ea a transformat California dintr-o provincie periferică și slab populată într-unul dintre principalele motoare economice ale țării, accelerând expansiunea americană spre vest și consolidând poziția Statelor Unite ca putere continentală. Nu întâmplător, numeroși istorici consideră că acest episod a contribuit decisiv la modelarea Americii moderne.

În timp, expresia „febra aurului” a depășit sensul său istoric și a devenit o metaforă pentru perioadele în care mase mari de oameni se îndreaptă spre un domeniu nou, convinși că acesta oferă oportunități excepționale de câștig și ascensiune socială. Astăzi, tot mai mulți observatori folosesc aceeași analogie pentru a descrie explozia investițiilor și interesului pentru inteligența artificială. Așa cum aurul a atras aventurieri, antreprenori și investitori în California secolului al XIX-lea, inteligența artificială atrage în prezent capital, talente și ambiții din întreaga lume, generând sentimentul că ne aflăm în fața unei transformări economice și tehnologice comparabile ca amploare cu marile revoluții ale trecutului.

O nouă goană după aur

În zona golfului San Francisco se conturează astăzi centrul unei transformări economice comparabile, prin amploare și impact, cu marile febre ale aurului din trecut. De această dată însă, sursa noii prosperități nu se află în zăcămintele subterane, ci în tehnologiile bazate pe inteligența artificială, în capacitatea de procesare a datelor și în dezvoltarea algoritmilor avansați. Marile companii tehnologice poartă o competiție acerbă pentru atragerea celor mai talentați specialiști, oferindu-le remunerații și pachete de stimulente financiare care ating niveluri fără precedent Pentru numeroși tineri ingineri care au reușit să se alăture încă din primele etape celor mai promițătoare companii din domeniul inteligenței artificiale, ritmul acumulării de capital este atât de rapid încât independența financiară timpurie a devenit o perspectivă cât se poate de realistă. În multe cazuri, succesul unor astfel de start-up-uri transformă în doar câțiva ani specialiști obișnuiți în posesori ai unor averi considerabile, confirmând amploarea oportunităților create de noua revoluție tehnologică.

În spatele entuziasmului se ascunde însă și o teamă profundă. Chiar oamenii care construiesc această nouă lume sunt convinși că inteligența artificială va elimina milioane de locuri de muncă și va schimba radical structura economiilor moderne. În Silicon Valley se vorbește tot mai des despre un viitor în care doar câteva companii și câteva state vor controla principalele surse de bogăție ale planetei.

Aceasta este adevărata miză a revoluției tehnologice aflate în desfășurare.

Nu toate statele vor beneficia de noua revoluție

În mod tradițional, marile revoluții economice au produs atât câștigători, cât și învinși. Revoluția industrială a transformat Marea Britanie într-o putere globală și a împins alte regiuni ale lumii în dependență economică. Revoluția digitală a consolidat dominația Statelor Unite și a creat giganți tehnologici fără precedent.

Revoluția inteligenței artificiale pare să urmeze aceeași logică.

Statele Unite și China se află deja în fruntea cursei. Coreea de Sud, Japonia și Taiwan ocupă poziții importante datorită industriei semiconductorilor. Europa are foarte puține exemple comparabile. Cazul companiei olandeze ASML reprezintă una dintre rarele excepții.

În schimb, numeroase state din Africa, America Latină și din fostul spațiu sovietic riscă să rămână în afara nucleului noii revoluții tehnologice, fiind menținute în rolul de furnizori de materii prime și piețe de desfacere pentru produsele și serviciile dezvoltate în marile centre de inovație. Chiar și în cazul unor țări care dispun de resurse energetice considerabile, precum Rusia, lipsa unui ecosistem tehnologic competitiv, dependența excesivă de exportul de resurse naturale și dificultățile de integrare în lanțurile globale ale inovației limitează capacitatea de a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de noua economie. În era inteligenței artificiale, avantajul strategic nu mai este determinat exclusiv de controlul asupra resurselor energetice sau minerale, ci de capacitatea de a genera tehnologii, de a atrage talente, de a procesa volume uriașe de date și de a dispune de infrastructura financiară și digitală necesară transformării cunoașterii în putere economică și geopolitică.

Problema nu este doar una economică. Ea devine rapid una geopolitică.

Țările care nu vor avea acces la tehnologiile de vârf vor depinde tot mai mult de cele care le controlează. Așa cum în secolul XX petrolul a determinat ierarhiile globale, în secolul XXI datele, algoritmii și capacitatea de procesare pot deveni noile instrumente ale puterii.

Lecția pentru România: securitatea începe cu tehnologia

Pentru România, revoluția inteligenței artificiale reprezintă probabil cea mai importantă provocare strategică după aderarea la Uniunea Europeană și NATO.

Timp de decenii, avantajul competitiv al României a fost reprezentat de forța de muncă bine pregătită și relativ ieftină. Industria IT s-a dezvoltat spectaculos tocmai datorită acestui model. Însă inteligența artificială amenință să automatizeze exact acele activități care au făcut posibil succesul economic al multor companii software.

În următorii ani nu va mai fi suficient să existe programatori buni. Va conta cine deține platformele, centrele de date, infrastructura de calcul și capacitatea de a dezvolta modele proprii de inteligență artificială.

România dispune de câteva avantaje importante: apartenența la Uniunea Europeană, accesul la fondurile europene, integrarea în piața comună și existența unui sector IT competitiv. Totuși, aceste avantaje trebuie transformate într-o strategie națională coerentă.

Investițiile în centre de date, cercetare, educație tehnologică și securitate cibernetică nu mai reprezintă simple politici economice. Ele devin componente ale securității naționale.

În noua lume care se conturează, statele care nu produc tehnologie vor ajunge să consume tehnologia produsă de alții și să plătească pentru aceasta o formă permanentă de tribut economic.

Lecția pentru Republica Moldova: neutralitatea nu produce dezvoltare

Pentru Republica Moldova, provocarea este și mai mare. Statul moldovean intră în această nouă eră tehnologică cu resurse limitate, o piață redusă, infrastructură insuficient dezvoltată și un exod continuu al forței de muncă calificate.

Dacă în urmă cu două decenii decalajele tehnologice puteau fi recuperate relativ ușor, revoluția inteligenței artificiale riscă să creeze diferențe structurale aproape imposibil de recuperat.

Problema fundamentală este că dezvoltarea inteligenței artificiale necesită investiții uriașe în energie, infrastructură digitală, cercetare și educație. Niciuna dintre acestea nu poate fi susținută pe termen lung de un stat mic și vulnerabil.

De aici rezultă o concluzie strategică esențială: pentru Republica Moldova, integrarea în spațiul economic și tehnologic românesc și european nu mai reprezintă doar o opțiune politică, ci o necesitate de dezvoltare.

În condițiile în care Uniunea Europeană mobilizează sute de miliarde de euro pentru tehnologiile viitorului, apărare, digitalizare și inteligență artificială, capacitatea Republicii Moldova de a participa la aceste procese depinde direct de gradul său de integrare în structurile occidentale.

Riscul este evident. În timp ce marile puteri investesc masiv în tehnologiile viitorului, Republica Moldova poate rămâne captivă disputelor identitare, conflictului transnistrean și crizelor politice permanente.

Istoria arată că statele mici care ratează revoluțiile tehnologice ajung să plătească prețul timp de generații.

O nouă lume a inegalităților

Poate cea mai importantă concluzie este că revoluția inteligenței artificiale nu va crea doar noi bogății. Ea poate genera și noi forme de inegalitate.

Diferența dintre statele care dezvoltă tehnologie și cele care doar o utilizează riscă să devină mai mare decât diferența existentă astăzi între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.

În această ecuație, România are încă șansa de a intra în categoria câștigătorilor. Republica Moldova riscă însă să rămână în afara jocului dacă nu accelerează procesul de integrare europeană prin conectarea la spațiul economic și tehnologic românesc.

Aceasta este, probabil, cea mai importantă lecție pentru România și Republica Moldova: viitorul nu va aparține celor care se limitează să consume tehnologia creată de alții, ci celor care participă la dezvoltarea și controlul ei. În noua eră a inteligenței artificiale, dimensiunea pieței, capacitatea de inovare și accesul la resurse umane, financiare și instituționale devin factori decisivi ai competitivității.

Pentru Republica Moldova, un stat cu resurse limitate și cu o piață internă redusă, șansa de a participa cu adevărat la această competiție istorică nu poate fi separată de obiectivul integrării cât mai rapide și mai profunde în spațiul românesc și european. Într-o lume în care marile transformări tehnologice favorizează entitățile economice și politice de mari dimensiuni, Unirea cu România nu mai apare doar ca un ideal istoric și național, ci și ca o opțiune strategică de dezvoltare și modernizare.

Prin reunificarea spațiului românesc, Republica Moldova ar avea acces direct la o piață mai mare, la resurse financiare și instituționale incomparabil mai consistente, la ecosistemul tehnologic românesc aflat în plină dezvoltare și, prin acesta, la oportunitățile oferite de Uniunea Europeană. În condițiile în care noua revoluție tehnologică riscă să adâncească decalajele dintre statele care produc inovație și cele care doar o importă, Unirea devine nu doar o chestiune de identitate și solidaritate națională, ci și cea mai sigură garanție că cetățenii dintre Prut și Nistru nu vor rămâne la periferia lumii care se conturează astăzi.

The post Inteligența artificială și geopolitica secolului XXI: implicații pentru spațiul românesc. Op-Ed de Anatol Țăranu appeared first on ipn.md.

Documentul introduce pentru prima dată reguli unitare privind utilizarea inteligenței artificiale în universități. Potrivit acestuia, instrumentele AI pot fi folosite doar în condițiile stabilite de fiecare instituție și trebuie declarate atunci când influențează evaluarea lucrării. Studenții le pot utiliza ca suport, dar nu pentru a genera integral lucrări prezentate ca fiind proprii.

Regulamentul califică abatere academică utilizarea neautorizată a inteligenței artificiale, inclusiv lipsa declarării sau folosirea ei cu impact semnificativ asupra rezultatului. Abaterile vor fi clasificate în minore, medii și grave. Sancțiunile pentru studenți pot include refacerea lucrării, anularea evaluării, neadmiterea la susținerea tezei sau exmatricularea. Cadrele didactice și conducătorii de teze pot fi sancționați disciplinar sau pot pierde temporar dreptul de a coordona sau evalua lucrări.

Universitățile vor fi obligate să își stabilească propriile reguli privind utilizarea inteligenței artificiale, să informeze studenții și profesorii și să creeze comisii de etică pentru investigarea încălcărilor. Regulamentul se aplică tuturor programelor și activităților academice din instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova.

„Noile reguli oferă universităților instrumente clare pentru prevenirea și sancționarea fraudelor academice și contribuie la creșterea prestigiului și credibilității sistemului de învățământ superior din Republica Moldova”, a declarat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun.

The post Studenții vor trebui să declare dacă au folosit inteligența artificială la redactarea lucrărilor universitare appeared first on ipn.md.

Instrumentele de inteligență artificială sunt folosite în special pentru a ajuta funcționarii să citească și să compare mai rapid volume mari de documente legislative din țările care vor să adere la Uniunea Europeană. Practic, sistemul poate identifica mai ușor diferențele dintre legile naționale și regulile europene și poate semnala unde există neconcordanțe.

Oficialii spun că tehnologia nu ia decizii, ci funcționează ca un sprijin pentru experți. Ea organizează informația, o structurează și ajută la filtrarea materialelor, astfel încât specialiștii să se poată concentra pe analiza propriu-zisă, care rămâne în responsabilitatea funcționarilor.

Pentru a gestiona mai eficient acest flux, Comisia Europeană a dezvoltat intern și un instrument propriu de inteligență artificială, după ce în 2024 a fost lansat GPT@EC, un sistem dedicat angajaților instituției. Scopul a fost și evitarea utilizării platformelor externe, din motive de securitate și protecție a datelor.

Deși inteligența artificială este văzută ca un sprijin pentru Comisia Europeană, unii oficiali din statele candidate își exprimă rezerve. Aceștia consideră că AI ar trebui utilizată cu prudență, mai ales pentru sarcini simple, precum traducerea sau organizarea documentelor, și nu pentru analize juridice complexe. Ei subliniază că deciziile finale trebuie să rămână în responsabilitatea experților, pentru a evita erori în evaluare.

The post UE introduce inteligența artificială în analiza legislației țărilor candidate appeared first on ipn.md.

Doamnelor și domnilor, bună ziua! Festivalul Industriilor Creative a adus la Chișinău profesioniști care explorează felul în care tehnologia, arta și inovația schimbă lumea în care trăim. Printre invitații speciali ai acestui festival se numără și Adrian Posteucă, specialist în noile tehnologii digitale, care a vorbit despre impactul inteligenței artificiale și al noilor tehnologii asupra creativității. Continuăm discuția care a avut loc la festival și în studioul IPN. Domnule Posteucă, bine ați venit și vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră. 

Mulțumesc de invitație în primul rând, e pentru prima oară când sunt la Chișinău, așa că îmi place foarte mult atmosfera și partea aceasta creativă. 

Haideți să vedem ce s-a întâmplat la Festivalul Industriilor Creative. Veniți chiar de acolo, ați fost prezent într-un panel de discuții și ați avut și o prezentare. Aș vrea să vă întreb care este preocuparea sau întrebarea care a revenit cel mai des printre participanții?

Una dintre întrebări și cred că cuvântul este pe buzele tuturor. Cred că nu există conferință mondială care să n-aibă cuvântul AI în discuție. Cu siguranță AI-ul și impactul AI-ului asupra industriilor creative până la urmă, că vorbim de media, că vorbim de artă, că vorbim de cultură, până la urmă, este foarte mare și atunci discuțiile sunt: ne va lua AI-ul joburile, ce se întâmplă cu creativitatea, ce se întâmplă cu media, ce se întâmplă cu noile formate și unde-și găsește omul locul în această lume din ce în ce mai tehnologizată.

E normal să fie așa și să fie aceste îngrijorări legate de viitor. Aș vrea să vă întreb dacă există o schimbare în lumea în care trăim și pe care oamenii încă nu reușesc să o observe. 

Este o schimbare și lumea se află continuu în schimbare. Este o schimbare pentru că această nouă tehnologie, acest nou tool numit inteligența artificială este complet diferit de toate uneltele pe care le-am avut până acum. Și explicație mai simplă și mai pe înțelesul telespectatorilor este legată de faptul că majoritatea tehnologiilor pe care noi le-am avut până acum au fost și sunt deterministice. 

Adică în momentul în care apeși pe un buton la mașină, știi că motorul va porni. Știi că ai apăsat pe litera T la mașina de scris, cu siguranță pe hârtie îți apare litera T. La fel și pe telefonul mobil. Deci este deterministic. Ai apăsat T, se întâmplă T. Nu te interesează ce se întâmplă în spate. O tehnologie pe care o înțelegi mai mult sau mai puțin. Pe de altă parte, inteligența artificială vine cu o altă abordare, o abordare probabilistică asupra unor tehnologii care până acum erau deterministice. Lumea noastră este deterministică.

Deschizi ușa, ușa se duce în stânga sau în dreapta, dar știi ce acțiune vei face. Pe când, în momentul în care te duci într-o explorare, în pădure, nu te aștepta nimic. Așa se întâmplă, adică doar te îmbraci cu skills-urile necesare de a supraviețui în pădure.

Inteligența artificială vine cu această nouă abordare asupra vieții noastre, o abordare probabilistică. De foarte multe ori, gândirea noastră antrenată pe determinism se transformă deja. Credem că ce este acolo este determinat de o inteligență. Este mai degrabă o probabilistică. Cu siguranță, și noi trăim într-o lume probabilistică în care am învățat pe parcursul milioanelor de ani de evoluție că dacă ne îndreptăm către un leu și leul vine către noi, probabilistic este să fim atacați. Dar este o schimbare de paradigmă la nivelul interacțiunilor umane.

Am vorbit despre toate aceste îngrijorări legate de inteligență artificială. Aș vrea să vă întreb dacă există totuși și entuziasm?

Entuziasm există, pentru că această dezvoltare creează noi direcții. Vorbeam chiar cu unul dintre invitați, dintre paneliști, despre faptul că în momentul de față, fiecare dintre noi poate să fie un creator. Poate să fie un creator de artă, poate să fie un creator de frumos, poate să fie până la urmă un artist. Dacă în trecut ca să devii pictor aveai nevoie de anumite skills-uri și anumite unelte specifice și o anumită educație specifică, nu neapărat vizuală, dar a mâinii și a orelor de antrenament, astăzi poți să te aștepți la o imagine frumoasă doar din câteva cuvinte.

Am zis că poți să te aștepți, nu înseamnă că orice ai scrie inteligenței artificiale, îți va da o imagine frumoasă. Este probabilistic să îți dea o imagine frumoasă pentru tine. Probabilistic. Dar între a fi creator de imagini și artist este o mare diferență.

Tocmai pentru răspunsul acesta al dumneavoastră, am o altă întrebare. Pentru că mulți se tem că inteligența artificială ar putea produce mult mai rapid și mult mai ieftin decât oamenii. Întrebarea legată de această afirmație este: unde rămâne avantajul factorului uman în creație? 

Oamenii vor cumpăra de la oameni. Oamenii cumpără povești, nu cumpără tehnologie. Și este unul dintre lucrurile pe care le-am spus și la festival. Oamenii cumpără povești. Faptul că jurnalismul, poveștile, au supraviețuit sutelor de ani, de la poveștile scrise la radio, la televiziune, acum la internet, ne aduce în fața faptului că poveștile au supraviețuit întotdeauna. Doar modalitatea prin care sunt spuse se schimbă. Și atunci oamenii vor cumpăra de la oameni. Da, vor exista, hai să zic așa, produse fast, rapide, de care ai nevoie: să pui cinci tablouri pe holul unui perete dintr-un hotel. Le vei face cu inteligența artificială.

Numai că, în spatele acestei rapidități vor exista întotdeauna artiști care vor fi mai bine cotați tocmai pentru că munca lor este o muncă manuală. Cum vor exista filme care vor fi făcute cu inteligența artificială, la care te vei uita, dar vei ști că e inteligența artificială, în același timp, și munca umană, când vei vedea o piesă de teatru, când vei vedea un film jucat de oameni, va fi mult mai valoros. Cred că doar trebuie să ne schimbăm un pic privirea asupra a ce înseamnă valoare umană. Că valoare umană nu înseamnă până la urmă să ștampilezi o mie de plicuri, nu? Nu în asta înseamnă munca valoroasă a unui, să zicem, angajat.

Pentru că prin natura specializării dumneavoastră priviți spre viitor, aș vrea să privim spre viitor în câțiva ani și să vă întreb dacă cea mai mare provocare va fi de natură tehnologică sau de mentalitate și de adaptare la progres?

Cred că de mentalitate și de adaptare. În primul rând, cred că încă avem o educație, sau încercăm să educăm copiii într-un mod precar și cred că educația de astăzi se bazează foarte mult pe reținerea de date și de fapte și de lucruri. Mai puțin pe o logică, pe o cauzalitate, pe lucruri care să te facă să fii curios, să te facă să înțelegi anumite fenomene, să te facă să mergi mai departe. Tehnologia îți dă la un clic distanță informațiile. Nu mai ai nevoie să le mai ții minte, ci vei avea nevoie să le pui într-un context al tău.

Cu siguranță, acum sunt job-uri în care teoretic ar fi trebuit să compari lucruri pe care le-ai studiat în facultate cu lucruri reale. Acum, inteligența artificială face asta pentru tine. Ce trebuie tu să faci este să vii cu această multidisciplinaritate pe care orice om o are, pentru că nu ar trebui să știi doar dintr-un singur domeniu, ci ar trebui să știi cât mai mult ca să poți să faci corelație.

Și pentru că la festival v-ați întâlnit mai mult ca sigur cu specialiști din toate domeniile, și din media, și din marketing, din film, din arte vizuale, vreau să vă întreb care este punctul comun al preocupărilor lor? Unde se întâlnesc aceste preocupări în toate aceste domenii?

Cred că orice festival de industrii creative trebuie să aibă în centru omul. Adică ce ne face pe noi să fim oameni, ce este frumosul, indiferent că partea creativă vine cu tehnologie, vine cu craft manual uman, fie că sunt abordări diferite asupra modului în care omul este perceput. Cred că omul, în orice industrie creativă, ar trebui să stea în centru și trebuie să stea în centru.

Ce tehnologii folosim, că folosim imprimare pe frunze, cum era o doamnă cu frunze, cum era o doamnă în curtea Artcor, sau că folosim, nu știu, digital, tot omul și modalitatea prin care facem acest public, acest om să se simtă mai bine, este până la urmă ceea ce încercăm cu toții să ne simțim mai bine, să muncim mai puțin, să avem mai mult timp pentru noi și pentru a explora lumea.

Ce sfaturi aveți pentru un tânăr care își dorește o carieră în domeniul unei industrii creative, astfel încât să nu fie depășit de schimbările care au loc la fiecare oră, practic?

Cred că cel mai bun sfat e să fie curios. Să fie curios, să învețe din cât mai multe domenii, să fie multidisciplinar, pentru că în momentul în care devii axat pe ceva, vei avea neșansa ca să fii blocat în niște bariere. În general, cu cât ești mai multidisciplinar, cu cât înțelegi din cât mai multe domenii creative, de la cinematografie, la cultură vizuală, la muzică, vei avea un avantaj competitiv în prompting, în partea aceasta de interacțiune cu inteligența artificială. Pentru că inteligența artificială, îmi place să spun, este la fel de inteligentă precum cel care o promptează. Nu există un avantaj al inteligenței artificiale decât cel dat de prompter, de cel care creează promptul.

Și pentru că suntem la IPN și suntem o agenție de știri, ați menționat anterior, dar aș vrea să intrăm puțin în detalii, cum vedeți viitorul jurnalismului în era inteligenței artificiale?

Cred că trebuie – am un background de jurnalist – și îmi dau seama că vor exista două tipuri, sau cred că și acum există două tipuri de jurnalism. Un jurnalism utilitar. care va fi din ce în ce mai mult impactat de inteligența artificială, și anume: date legate de vreme, date financiare, scorul la meciuri și tot felul de lucruri care pot fi transformate, adică sunt utilitare. Iar jurnalismul, cel de investigație, cel făcut de oameni pentru oameni, făcut din captarea informației vizuale trecută prin filtrul jurnalistului și dusă mai departe, va exista în continuare, doar că va fi augmentată, va fi crescută de impactul pe care îl va avea inteligența artificială, de la subtitrări automate, de la căutare în date complexe, de la vizualizare de date, pentru că e ușor să povestești 25% din 3 milioane pe care nu poți să îl vizualizezi, dar dacă vezi vizualizat aceste numere, aceste date, dacă le vezi vizualizate în 3D, în 2D, dar le vezi pe ecran sau le vezi cumva în fața ochilor, poți să îți dai seama de un impact al unor cifre economice.

Și atunci, cred că tehnologia, fie că este ea – astăzi toată lumea vorbește de inteligență artificială – dar în timp s-a vorbit despre augmented reality, despre metaverse, toate sunt tehnologii care vor impacta viitorul chiar și al jurnalismului.

Domnule Adrian Posteucă, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu. Sunt teme care ne privesc pe toți, indiferent dacă lucrăm sau nu în domeniul unei industrie creative, iar viitorul despre care vorbim se întâmplă deja, chiar acum.

The post Adrian Posteucă: Între a fi creator de imagini și artist este o mare diferență appeared first on ipn.md.

Adrian Posteucă a subliniat că esența jurnalismului rămâne aceeași, indiferent de tehnologiile folosite: prezentarea corectă a informației și construirea de povești relevante pentru public. În opinia sa, schimbările majore țin mai degrabă de modul în care oamenii consumă informația decât de conținutul în sine. El a atras atenția că media traversează o schimbare de structură, în care consumul de informație s-a mutat de la televiziune către platforme digitale și rețele sociale. Astăzi, publicul nu mai funcționează în jurul audiențelor tradiționale, ci în jurul comunităților online, iar acest lucru schimbă modul în care este produs și livrat conținutul.

„Trebuie să înțelegem că nu mai vorbim doar despre audiențe, ci despre comunități. Contează foarte mult cum reușim să ajungem la oameni și să le captăm atenția din primele secunde”, a declarat Adrian Posteucă. El a mai menționat că jurnalismul actual trebuie adaptat pentru mai multe platforme, deoarece fiecare canal de distribuție are propriile reguli și propriul public. Astfel, aceeași informație trebuie prezentată diferit pe rețele precum TikTok sau Instagram, comparativ cu un site de știri sau un buletin informativ clasic.

În acest context, expertul a spus că rolul jurnalistului se transformă, acesta ajungând să gestioneze conținutul mai mult ca un „regizor”, care adaptează materialele în funcție de format și de public. „AI nu ne ia locul. Este un instrument care ne ajută să lucrăm mai rapid și mai eficient, dar deciziile editoriale rămân în continuare la oameni”, a precizat el.

Un alt subiect abordat a fost încrederea publicului în presă. Adrian Posteucă a subliniat că, într-un spațiu informațional tot mai aglomerat, verificarea informațiilor și transparența editorială devin esențiale. El a menționat că este important ca publicul să știe când și cum sunt folosite instrumentele de inteligență artificială în procesul de producție media.

În cadrul prezentării, au fost menționate și exemple de instrumente de inteligență artificială utilizate în producția de conținut, care pot simplifica munca redacțională.

The post Adrian Posteucă: inteligența artificială nu va înlocui jurnalismul appeared first on ipn.md.

În discursul său, guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a menționat că sectorul bancar din Moldova este stabil, bine capitalizat și bine guvernat, în linie cu standardele internaționale recente de supraveghere. Potrivit ei, organizarea conferinței BSCEE la Chișinău evidențiază rolul activ al BNM în cooperarea regională și apropierea de practicile europene.

„Responsabilitatea noastră este de a proteja stabilitatea financiară astăzi și de a pregăti sectorul bancar pentru provocările de mâine – mai complexe, mai digitale și mai interconectate ca niciodată”, a mai spus guvernatoarea BNM.

Viceguvernatorul BNM și președintele în exercițiu al BSCEE, Constantin Șchendra, a subliniat importanța cooperării între autoritățile de reglementare. Or într-un sistem financiar interconectat, stabilitatea nu poate fi asigurată în mod izolat. Potrivit lui, organizarea forumului la Chișinău reconfirmă angajamentul țării de a se alinia la standardele europene și internaționale în supravegherea bancară.

Banca Națională precizează că în cadrul conferinței s-a discutat și despre adaptarea supravegherii bancare la transformările digitale din sectorul financiar. Participanții au abordat reglementarea proceselor automatizate din bănci, consolidarea măsurilor de prevenire a spălării banilor, respectarea sancțiunilor internaționale și intensificarea schimbului de informații între autoritățile de supraveghere din regiune.

The post Digitalizarea supravegherii bancare, discutată la Chișinău în cadrul Conferinței BSCEE appeared first on ipn.md.

Antreprenorii Grégoire Vigroux și Jasseem Allybokus promit o schimbare de paradigmă față de alte platforme globale și propun un model axat pe combaterea dezinformării și reducerea bulelor informaționale care domină rețelele actuale, potrivit Economedia.

Potrivit fondatorilor, sistemul de fact-checking integrat în fiecare postare utilizează patru modele diferite de inteligență artificială care sunt puse în competiție pentru a genera un răspuns cât mai obiectiv. Sistemul explică dacă o informație este adevărată, parțial adevărată sau falsă, având și un rol educativ pentru utilizatori.

Datele utilizatorilor eYou sunt stocate în Belgia și sunt protejate prin legislația europeană GDPR, ceea ce le face inaccesibile autorităților americane. Și deși nu își propune să concureze cu giganții americani sau chinezi din domeniul social media, fondatorii spun că există loc suficient pe piață pentru o platformă europeană care promovează valorile europene.

The post eYou, alternativa europeană la marile rețele de socializare appeared first on ipn.md.