Declarațiile recente ale ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, privind existența unor percepții diferite asupra limbii și identității în Republica Moldova, ar fi putut trece drept un incident diplomatic minor, ușor de corectat printr-o clarificare protocolară. Faptul că nu s-a întâmplat astfel — că declarația a generat o dezbatere publică amplă, comentată de istorici, politicieni și societate civilă deopotrivă — spune ceva esențial despre natura statului moldovean: aici, identitatea nu este un subiect de anticariat istoric, ci o infrastructură critică a securității naționale.

Într-un stat „normal”, disputele privind autoidentificarea etnică sau culturală a cetățenilor rămân, de regulă, în sfera academică sau, cel mult, electorală. În Republica Moldova, ele sunt terenul pe care se joacă, de fapt, apartenența geopolitică a țării. Nu este o exagerare retorică: modul în care un cetățean al Republicii Moldova își definește identitatea — român sau „moldovean” în sens etnic distinct — influențează direct atitudinea sa față de integrarea europeană, față de relația cu România și, în ultimă instanță, față de proiectul revizionist al Federației Ruse în regiune. De aceea, orice discuție serioasă despre securitatea Republicii Moldova care ignoră dimensiunea identitară este, structural, incompletă.

Această realitate obligă la o schimbare de perspectivă: politicile identitare nu mai pot fi tratate ca un lux cultural sau ca o chestiune secundară, subordonată reformelor economice și instituționale cerute de parcursul european. Ele trebuie recunoscute ca o componentă activă a arhitecturii de apărare a statului — la fel de relevantă ca securitatea energetică, reziliența informațională sau capacitatea instituțională de a rezista ingerințelor externe.

Moștenirea sovietică: o armă concepută, nu un accident istoric

Pentru a înțelege de ce identitatea a devenit un front de securitate, trebuie recuperată memoria modului în care a fost construită separarea dintre identitatea moldovenească și cea românească. Nu vorbim despre o evoluție organică, de tipul diferențierilor regionale care există în orice cultură europeană — bavarezi, catalani, sicilieni, ardeleni. Vorbim despre o inginerie politică deliberată, inițiată în 1924 odată cu crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, și extinsă după 1940 asupra Basarabiei ocupate.

Instrumentele acestui proiect sunt bine documentate: un alfabet distinct, manuale rescrise, o istorie oficială fabricată, deportări, foamete organizată și lichidarea elitelor capabile să transmită memoria colectivă autentică. Scopul nu era protejarea unei particularități regionale, ci ruperea unei populații de matricea sa națională, pentru a face ca orice legătură ulterioară cu România să pară artificială, „importată”, suspectă.

Această distincție este crucială pentru politicile publice de astăzi: dacă identitatea moldovenească separată ar fi un fenomen cultural autentic, orice intervenție a statului ar fi ilegitimă — o formă de inginerie inversă. Dar dacă, așa cum arată istoria, ea este însăși produsul unei ingineriei anterioare, atunci restabilirea unei educații istorice corecte nu este o manipulare, ci o reparație. Statul moldovean nu ar „crea” o identitate; ar corecta una fabricată artificial, cu instrumente ale aceluiași tip — educație, memorie instituțională, discurs public — dar puse, de această dată, în slujba adevărului istoric, nu al negării lui.

 „Națiunea civică” — reambalarea unui proiect vechi

Ultimul deceniu a adus o mutație terminologică semnificativă: vechiul moldovenism sovietic, compromis prin asocierea sa evidentă cu propaganda de la Moscova, a fost înlocuit, în discursul unor actori politici și civici, cu conceptul aparent modern și inofensiv de „națiune civică moldovenească”.

Distincția pe care o asemenea formulă trebuie să o facă, dar de multe ori nu o face, este esențială. Cetățenia Republicii Moldova este, evident, o realitate legitimă și necesară — toți cetățenii statului, indiferent de etnie, formează comunitatea sa politică, iar acest lucru nu este pus sub semnul întrebării de nimeni. Problema apare atunci când comunitatea civică, definită prin cetățenie și instituții comune, este transformată subtil într-o identitate etno-culturală de sine stătătoare, ruptă deliberat de apartenența românească a majorității populației. În acel moment, „națiunea civică” încetează să mai fie un concept incluziv de tip occidental și devine, funcțional, un nou ambalaj pentru același obiectiv urmărit de Moscova începând cu 1924: tăierea legăturii dintre populația de la est de Prut și națiunea română.

De aceea, orice politică identitară responsabilă trebuie să facă o distincție clară, în legislație și în discursul public, între două planuri care nu ar trebui niciodată confundate: planul civic-politic (cetățenia, instituțiile comune, statul de drept) și planul etno-cultural (limba, istoria, apartenența națională). Confuzia deliberată între cele două planuri este exact mecanismul prin care moldovenismul sovietic supraviețuiește sub o formă aparent modernizată.

De ce interesează Kremlinul: identitatea ca instrument geopolitic

Investiția constantă a Federației Ruse în promovarea unei identități moldovenești distincte de cea românească nu este întâmplătoare și nu ține de nostalgie istorică. Este un calcul geopolitic rece. Dacă majoritatea populației Republicii Moldova se percepe ca parte a națiunii române, apropierea de România și integrarea europeană devin procese firești, greu de contestat politic. Dacă, dimpotrivă, cetățenii sunt convinși că formează o națiune separată, fără legături identitare organice cu România și prin extensie cu Occidentul, ei devin o resursă politică mult mai ușor de mobilizat pentru un proiect geopolitic alternativ, orientat spre Est.

Din această perspectivă, moldovenismul antiromânesc funcționează ca o platformă ideologică de întreținere a unei „zone gri” — un spațiu care, deși formal orientat spre Europa, rămâne vulnerabil influenței ruse tocmai pentru că o parte a populației sale nu se recunoaște pe deplin în proiectul occidental al țării. Orice ambiguitate venită din partea unor actori occidentali cu privire la identitatea moldovenilor — fie ea o formulare stângace de diplomat, fie o poziție politică internă — este imediat capitalizată de propaganda rusă drept „dovadă” a legitimității unei identități separate.

Concluzia strategică este limpede: în Republica Moldova, câmpul identitar nu este un teren neutru, pe care statul poate opta să nu intervină. Vidul lăsat de absența unei politici identitare coerente este ocupat, sistematic, de narațiunea alternativă promovată de Moscova. Neutralitatea aparentă a statului în această privință nu este, de fapt, neutralitate — este o formă de dezarmare unilaterală.

 Rolul diplomației occidentale și limitele bunei-credințe

Un element adesea neglijat în această ecuație este responsabilitatea partenerilor occidentali. Diplomați acreditați la Chișinău, oricât de bine intenționați, riscă să opereze cu date statistice brute — rezultatele unui recensământ, de exemplu — fără a le plasa în contextul istoric care le explică. O lectură pur sociologică a autoidentificării etnice, ruptă de mecanismele istorice care au produs-o, riscă să transforme efectul unei propagande de decenii într-un argument de legitimitate științifică.

Aceasta nu este o chestiune de rea-credință, ci de responsabilitate profesională. Diplomația occidentală are datoria de a opera cu realitatea istorică și științifică — confirmată de instituții precum Academia Română, Academia de Științe a Moldovei sau Curtea Constituțională a Republicii Moldova — nu cu efectele reziduale ale ingineriei identitare sovietice. Instituțiile de la Chișinău și București au, la rândul lor, obligația de a sprijini partenerii occidentali să înțeleagă complexitatea acestui dosar, nu prin reacții emoționale sau scandal diplomatic, ci prin dialog instituțional susținut de argumente istorice solide.

Ce ar presupune, concret, o politică identitară de securitate națională

O politică identitară gândită ca instrument de securitate națională nu înseamnă impunerea coercitivă a unei identități, ci construirea condițiilor instituționale în care adevărul istoric nu mai poate fi ușor deturnat. Câteva direcții se desprind logic din analiza de mai sus:

Educația istorică trebuie tratată drept infrastructură strategică, nu doar curriculă culturală – manualele de istorie și limbă fiind, de altfel, chiar instrumentele prin care a fost construită separarea identitară inițială, ele pot și trebuie să fie instrumentul reparației.

Comunicarea publică a statului trebuie să mențină distincția fermă între cetățenie (planul civic, incluziv, pentru toți) și identitate etno-culturală (planul istoric, real, majoritar românesc), evitând ambiguitățile care permit recuperarea „națiunii civice” de către narațiuni antiromânești.

Corpul diplomatic de la Chișinău și cel de la București trebuie să dezvolte o capacitate instituționalizată de a informa constant partenerii occidentali, astfel încât episoade precum cel al ambasadorului german să devină ocazii de clarificare, nu erori repetate.

Reziliența informațională a statului trebuie să includă explicit monitorizarea și contracararea narațiunilor care exploatează ambiguitatea identitară în scop geopolitic, alături de componentele deja recunoscute (dezinformare electorală, securitate cibernetică, securitate energetică).

Concluzie: o miză de securitate, nu de identitate culturală

Afirmațiile ambasadorului Germaniei care au declanșat o dezbatere aprinsă în spațiul românesc pornește de la o observație corectă: viitorul Republicii Moldova, inclusiv orice decizie privind relația cu România, aparține exclusiv cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Dar exercitarea autentică a acestei suveranități presupune o populație care alege în cunoștință de cauză istorică, nu una ale cărei percepții rămân, un secol mai târziu, prizonierele unei inginerii identitare concepute la Moscova.

De aceea, politicile identitare nu sunt un moft cultural al unor istorici nostalgici, ci o componentă structurală a securității naționale moldovenești. Națiunea civică este o formulă legitimă și necesară atunci când unește cetățenii în jurul valorilor democratice comune. Ea devine însă un pericol structural atunci când este folosită pentru a relativiza adevărul istoric și pentru a perpetua, sub o formă modernizată, moștenirea moldovenismului sovietic. În acest punct, diferența dintre o integrare europeană autentică și succesul strategiei revizioniste a Kremlinului nu mai este una de nuanță semantică — este o linie de front a securității naționale.

The post Națiunea civică moldovenească – reîncarnarea moldovenismului sovietic antiromânesc. Op-ed de Anatol Țăranu appeared first on ipn.md.

Tânărul a fost rănit în zona abdomenului, în timpul unor intruiri militare, după ce un alt soldat angajat prin contract ar fi tras accidental cu pistolul din dotare, de tip Glock 19. Victima a primit primul ajutor la fața locului și a fost transportat de urgență la spital.

La scurt timp după incident, ministrul sănătății, Emil Ceban, a declarat că militarul se află în stare gravă, dar stabilă, după o intervenție chirurgicală complexă. Potrivit autorităților, glonțul i-a provocat leziuni la mai multe organe interne.

Totodată, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a menționat că militarul care a tras focul de armă riscă sancțiuni disciplinare, inclusiv eliberarea din serviciu, iar toate persoanele care se vor face vinovate de încălcarea regulilor de securitate vor răspunde conform legii.

The post Militarul rănit în timpul instruirilor de la Bălți este în proces de reabilitare appeared first on ipn.md.

Ministrul a declarat pentru presă că militarul care a efectuat împușcătura riscă sancțiuni disciplinare, inclusiv eliberarea din serviciu. Totodată, toate persoanele găsite vinovate de încălcarea regulilor de securitate sau a procedurilor de executare a serviciului militar vor fi trase la răspundere conform legii. Potrivit lui, incidentul este investigat de Procuratură și Poliție, iar instituția oferă tot sprijinul necesar pentru stabilirea circumstanțelor.

Referindu-se la arma folosită, Anatolie Nosatîi a precizat că pistolul Glock 19 este un model modern, utilizat în mai multe armate occidentale, subliniind că problema nu ține de armament, ci de nerespectarea regulilor de securitate. Potrivit acestuia, nu există indicii privind un conflict între militari, incidentul fiind calificat drept o imprudență în manipularea armelor.

Ministrul a mai spus că, în urma incidentelor anterioare, instituția a intensificat instruirile privind utilizarea armamentului și a introdus verificări suplimentare pentru admiterea militarilor la mânuirea acestuia. De asemenea, sunt implicați specialiști din alte instituții pentru a informa personalul militar despre responsabilitățile și consecințele încălcării regulilor de securitate.

Incidentul s-a produs marți după-amiază, în timpul unor activități de instruire la Centrul de instruire al Brigăzii de infanterie motorizată „Moldova” din Bălți. Acesta a fost transportat la spital și supus unei intervenții chirurgicale complexe, iar în prezent se află stare gravă, dar stabilă.

The post Militarul care și-a rănit un coleg la Bălți, angajat prin contract. Ministru: Riscă eliberarea din serviciu appeared first on ipn.md.

Emil Ceban a declarat că pacientul este internat în secția de terapie intensivă a Spitalului Clinic Bălți și că, miercuri dimineață, tânărul a început să respire fără ajutorul aparatelor. Acesta a precizat că pacientul a suferit leziuni grave în zona abdomenului, glonțul afectând mai multe organe interne.

Incidentul s-a produs marți după-amiază, în timpul unor activități de instruire la Centrul de instruire al Brigăzii de infanterie motorizată „Moldova” din Bălți. Potrivit Ministerului Apărării, un alt militar ar fi tras accidental cu arma din dotare, de tip Glock 19. Instituția a inițiat o anchetă de serviciu pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

The post Ministrul sănătății: Militarul rănit în timpul instruirilor este în stare gravă, dar stabilă appeared first on ipn.md.

Ministerul Apărării precizează că militarul a fost rănit în regiunea abdomenului cu o armă de tip Glock 19. Acesta a primit primul ajutor medical la fața locului, iar ulterior a fost transportat de urgență la spital, unde se află sub supravegherea medicilor.

Pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii incidentului, ministerul a inițiat o anchetă de serviciu. Instituția precizează că cooperează cu structurile abilitate în investigarea cazului.

Un incident similar, însă soldat cu deces, a avut loc la mijlocul lunii mai, într-o unitate militară din Cahul. Atunci, potrivit oamenilor legii, un militar prin contract ar fi manipulat necorespunzător un pistol de tip Glock, care s-ar fi descărcat accidental. În urma incidentului, un adolescent de 16 ani a decedat, iar un militar în termen, de 18 ani, a fost rănit și transportat la spital. Inițial, autoritățile au anunțat că minorul ar fi murit în urma unui stop cardiac, însă ulterior au precizat că acesta a fost împușcat.

The post Un militar în termen, rănit în urma unei împușcături în timpul instruirilor appeared first on ipn.md.

Solicitat de IPN, președintele comisiei de profil, Lilian Carp, a precizat că militarul prin contract care a tras accidental cu arma de tip Glock nu avea voie să se afle înarmat în acel spațiu și nici să fie acolo în acel moment, întrucât primise ordin să meargă să înlocuiască temporar un coleg.

„Militarul care a tras era unul cu experiență, a mers și în misiuni de pacificare. Nu este un militar novice, ci este prezentat ca un militar sârguincios și corect”, a adăugat Lilian Carp, care a menționat că tragedia s-a produs din cauza faptului că acesta nu a respectat normele de securitate.

Preliminar, glonțul ar fi pătruns prin mâneca hainei adolescentului și s-a oprit în corp. Detaliile vor fi prezentate de Procuratura Generală, după expertizarea probelor ridicate în cadrul anchetei, a mai precizat Lilian Carp.

În urma audierilor, membrii comisiei au propus ca în spațiile destinate vizitelor să fie introduse controale atât pentru militari cât și pentru vizitatori, pentru a depista dacă aceștia au asupra lor arme sau muniții. Totodată, autoritățile propun revizuirea regulamentului privind amenajarea zonelor pentru vizitatori din unitățile militare.

Pe 10 mai, pe teritoriul unei unități militare din Cahul, un minor de 16 ani a murit, iar un militar în termen de 18 ani a fost rănit într-un incident cu armă de foc. Pistolul de tip Glock, manipulat necorespunzător de un militar prin contract, s-ar fi descărcat accidental.

Preliminar, s-a anunțat că minorul a decedat în urma unui stop cardiac. Ulterior, oamenii legii au precizat că băiatul a fost lovit de glonțul care l-a rănit și pe celălalt militar.

The post Autoritățile propun controale în spațiile de vizită din unitățile militare appeared first on ipn.md.

Administrația Națională a Penitenciarelor a precizat că incidentul s-a produs luni, în jurul orei 05:30. Preliminar, s-a stabilit că persoana aflată la volan este un fost condamnat, eliberat acum câteva luni. Potrivit ANP, șoferul prezenta semne vizibile de ebrietate.

Totodată, în timpul reținerii, conducătorul auto a încercat să părăsească locul incidentului, tamponând mai multe automobile ale angajaților penitenciarului, parcate în apropierea instituției.

La fața locului a fost solicitat un echipaj de poliție pentru documentarea cazului. Oamenii legii vor stabili toate circumstanțele producerii incidentului.

The post Incident la Penitenciarul din Brănești: Un fost deținut a încercat să intre cu mașina în porți appeared first on ipn.md.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, incidentul s-a produs duminică în jurul orei 13:30. Minorul se afla în vizită la soldatul în termen, în momentul în care arma celuilalt cadru militar s-ar fi descărcat accidental.

În urma împușcăturii, militarul de 18 ani a fost rănit și transportat la spital. Medicii spun că viața acestuia este în afara oricărui pericol.

Băiatul de 16 ani a intrat în stare de șoc imediat după incident și și-a pierdut cunoștința. Medicii au încercat să-l resusciteze, însă acesta a murit la scurt timp după internare. Potrivit datelor preliminare, minorul ar fi suferit un stop cardiac.

Arma a fost ridicată pentru expertiză, iar oamenii legii continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele cazului.

The post Un minor a murit și un militar a fost rănit într-un incident produs într-o unitate din Cahul appeared first on ipn.md.

Potrivit sursei, mama fetei gătea în bucătărie și a auzit un zgomot puternic, iar când a intrat în cameră, a văzut că o parte din tavan s-a prăbușit peste locul unde dormea fiica sa. Femeia a scos-o de sub dărâmături și a chemat ambulanța.

Medicii au diagnosticat o fractură craniană. Acum viața și sănătatea fetei nu sunt în pericol, copilul fiind sub supraveghere medicală.

The post O bucată de tavan a căzut peste un copil, la Slobozia appeared first on ipn.md.

„Alo, am o problemă”

În perioada 2018-2025, în Sistemul Informațional Automatizat al Serviciului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 au fost înregistrate aproximativ 22,6 milioane de apeluri.

Serviciul 112 informează că sunt înregistrate apeluri privind deconectări de energie electrică, gaze, apă sau internet, defecțiuni casnice, precum spargeri de țevi, scurgeri de apă ori lipsa încălzirii, care nu justifică caracterul de urgență.

Tot printre apelurile care nu constituie urgențe se regăsesc solicitările privind numărul de telefon al unor instituții, efectuarea de comenzi, solicitarea deblocării telefonului, glumele, farsele, folosirea de injurii, întrebări de tipul „cât este ora” sau apelurile efectuate doar din dorința de a comunica cu cineva.

Serviciul 112 precizează că principalele categorii de urgențe semnalate prin apelurile reale sunt cazuri de cefalee, pacienți slăbiți cu simptome neclare, dureri intense abdominale sau de spate, copii slăbiți. La fel, sunt recepționate frecvent apeluri despre persoane agresive, accidente rutiere etc.

Cum funcționează

Durata medie de preluare a unui apel la numărul de urgență 112 din momentul inițierii apelului până la transmiterea informației către serviciile de intervenție este de 122 de secunde.

Operatorul Serviciului 112 recepționează, în regim non-stop, apelurile de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Fiecare apel este înregistrat automat, fiind identificat numărul de telefon de la care s-a apelat. Operatorul determină natura și tipul cazului, stabilește locul incidentului, circumstanțele și categoria situației de urgență.

În procesul de colectare a informațiilor, acesta poate accesa bazele de date ale furnizorilor de rețele și servicii publice de comunicații electronice pentru a verifica informațiile despre apelant și a confirma localizarea geografică a echipamentului terminal mobil.

După stabilirea naturii incidentului și a serviciilor specializate care urmează să intervină, operatorul procesează apelul de urgență și întocmește fișa apelului, asociind datele relevante din resursele și sistemele informaționale de stat.

Ulterior, operatorul transmite imediat fișa apelului, care conține numărul de identificare atribuit de Sistemul informațional automatizat, către dispeceratele serviciilor specializate de urgență din raza de acțiune corespunzătoare.

Lupta cu apelurile abuzive

Apelurile abuzive reprezintă apelarea repetată, cu rea intenție, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare ce necesită intervenția serviciilor specializate de urgență. Serviciul subliniază că astfel de apeluri pot afecta viața, integritatea ori sănătatea cetățeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată, precum și mediul.

În situațiile în care sunt identificate asemenea cazuri, Serviciul 112 transmite un SMS la numărul de telefon de la care au fost efectuate mai multe apelări abuzive. Prin acest mesaj, apelantul este avertizat că a sunat abuziv la 112, fiind informat că asemenea acțiuni sunt interzise.

În prezent, se sancționează apelarea falsă intenționată – care reprezintă înștiințarea sau solicitarea de ajutor intenționată falsă sau eronată, realizată prin apelarea numărului 112 cu scopul de a determina alarmarea Serviciului 112 sau intervenția serviciilor specializate de urgență în mod nejustificat.

Potrivit legislației, această faptă se pedepsește cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore.

The post „Alo, am o problemă”: Mii de moldoveni sună la 112 pentru motive banale appeared first on ipn.md.