În cadrul unui briefing, demnitarul a subliniat că situația actuală diferă considerabil de cea din primele luni ale invaziei ruse la scară largă, când Kievul se confrunta cu un blocaj real al exporturilor pe cale maritimă. Ministrul a mai menționat că Ucraina dispune acum de rute logistice alternative, care nu sunt folosite la capacitate maximă, cum ar fi porturile de la Dunăre și infrastructura feroviară către Uniunea Europeană. Taras Vîsoțki a mai spus că Ucraina nu a impus nicio restricție și că proprietarii de nave au ales, din proprie inițiativă, să suspende escalele în porturile ucrainene din motive de siguranță, după atacurile rusești asupra navelor comerciale.

Armata rusă și-a intensificat în ultima perioadă bombardamentele asupra navelor civile care se îndreaptă sau pleacă din porturile ucrainene. Un exemplu recent este nava cisternă Gas Lisbon, sub pavilion liberian, care transporta propan din Egipt spre portul ucrainean Reni. Atacul, produs în noaptea de 21 spre 22 iulie la circa 40 de kilometri de coastele României, a provocat un incendiu la bord și rănirea a trei membri ai echipajului. Unul dintre aceștia a murit ulterior la spital, în urma arsurilor suferite. Un atac rusesc recent asupra unei nave încărcate cu porumb s-a soldat cu 10 morți în rândul membrilor echipajului.

Suspendarea activității din porturile maritime ale Ucrainei afectează și lanțurile logistice ale exportatorilor de cereale din Moldova. Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale”, a declarat pentru IPN, că de aproximativ două săptămâni, toate exporturile maritime ale Moldovei se desfășoară exclusiv prin portul Giurgiulești.

The post Transportatorii internaționali au suspendat temporar escalele navelor comerciale în porturile Ucrainei de la Marea Neagră appeared first on ipn.md.

Casa Albă a precizat că noile taxe vor intra în vigoare peste 30 de zile și se vor aplica tuturor produselor vizate, indiferent dacă acestea erau sau nu incluse în acordul de liber schimb dintre Canada, SUA și Mexic (USMCA). Totuși, câteva importuri critice au fost exceptate de la aplicarea tarifelor, precum potasiul, mineralele critice, peștele și resursele energetice, inclusiv petrolul și gazele naturale.

Premierul canadian, Mark Carney, a declarat ulterior că țara sa este pregătită să accelereze discuțiile comerciale cu SUA în perioada următoare. Într-o postare pe rețele de socializare, Carney a afirmat că această decizie este cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni comerciale unilaterale ale SUA, care au început cu impunerea unor tarife ce încalcă direct acordul USMCA.

Deciziile anunțate luni se adaugă taxelor comerciale deja existente între cele două țări. SUA mențin tarife active, între 15% și 50%, pentru oțelul, aluminiul și cuprul canadian. De asemenea, Washingtonul percepe o taxă de 35% pentru cherestea canadiană și una de 25% pentru piesele auto de proveniență non-americană. La rândul ei, Canada aplică un tarif de 25% pentru anumite importuri din SUA.

Anterior, în cursul acestui an, Statele Unite au decis să nu reînnoiască acordul USMCA, negociat în timpul primului mandat prezidențial al lui Donald Trump. Tratatul reglementează comerțul nord-american pe o perioadă de zece ani, pe bază de reînnoire anuală, cu revizuiri obligatorii.

Anul trecut, liderul american a impus tarife vamale majore mai multor țări, invocând o lege din 1977 rezervată situațiilor de urgență națională. În februarie 2026, Curtea Supremă a SUA a anulat aceste tarife, judecătorii considerând că președintele și-a depășit atribuțiile.

The post SUA impun Canadei noi taxe vamale de 50% appeared first on ipn.md.

Licența emisă de SUA permite producerea, livrarea și vânzarea petrolului, a produselor petroliere și petrochimice iraniene, inclusiv efectuarea de tranzacții bancare, de asigurare și de transport asociate exporturilor. Decizia Washingtonului vine după semnarea, pe 17 iunie, a memorandum de înțelegere între SUA și Iran, care prevede continuarea negocierilor și extinderea armistițiului pentru încă 60 de zile.

SUA susțin că în schimb, Teheranul s-a angajat să permită inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și să asigure libera navigație prin strâmtoarea Ormuz. Totuși, autoritățile iraniene au insistat că nu au acceptat noi angajamente privind programul lor nuclear.

Anunțul privind relaxarea sancțiunilor a avut un impact imediat asupra pieței petroliere. Cotațiile petrolului au scăzut cu peste 3%, investitorii anticipând o creștere a ofertei globale de țiței, în condițiile în care exporturile iraniene ar putea crește în următoarele săptămâni. Prețul barilului oscilează între 73 de dolari pentru țițeiul WTI și 77 de dolari pentru petrolul Brent.

The post SUA au ridicat restricțiile impuse Iranului la vânzarea petrolului. Prețul barilului, în scădere continuă appeared first on ipn.md.

Cifrele arată o schimbare profundă pe piața globală a comerțului cu petrol, cu Statele Unite care au ajuns la o producție zilnică de 22 de milioane de barili de țiței zilnic, din care 10,5 milioane de barili sunt exportați. Exporturile Rusiei ajung la 7 milioane de barili zilnic, iar cele ale Arabiei Saudite nu depășesc 6 milioane. Acum un an, situația era diferită: Arabia Saudita era pe primul loc cu peste 8 milioane de barili exportați zilnic, SUA, pe locul 2 cu 6,6 milioane și Rusia pe 3 cu 5,8 milioane.

Noua dominație a SUA pe piața de profil subminează puterea de negociere a prețurilor pe care au avut-o timp de decenii statele OPEC și aliații lor. Iar conflictele prelungite din zonele tradițional producătoare și exportatoare de petrol consolidează influența și exporturile SUA.

Pe de altă parte, experții contactați de Reuters atrag atenția asupra faptului că aliații SUA, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene, devin și mai dependenți de Washington, de unde importă petrol și gaze petroliere lichefiate, în lipsa surselor tradiționale – Rusia sau țările din Orientul Mijlociu. Chiar și oficialii europeni, care inițial s-au bucurat de alternativa americană la importurile rusești sau din zona Golfului Persic, sunt acum mai sceptici și avertizează asupra riscurilor de creare a unei noi dependențe de companiile americane, notează Reuters. În prezent, 47% din totalul petrolului exportat de SUA ajunge în UE.

Avertismentele din capitalele europene vin în contextul în care UE se contruntă cu SUA pe terenul tarifelor vamale și al legislației de mediu, unde există serioase obstacole. Și țările din Asia, care cumpărau de obicei țiței din Orientul Mijlociu, importă acum 46% din necesar din SUA.

Moscova, de asemenea, nu își ascunde frustrarea. Igor Sechin, patronul companiei rusești Rosneft și unul dintre apropiații lui Vladimir Putin, a declarat că principalii beneficiari ai războiului din Iran sunt companiile petroliere americane. Totuși, cifrele arată că atât Rusia, cât și Arabia Saudită, erau în urma SUA la producția zilnică de petrol, chiar și înainte de începerea conflictului din Orientul Mijlociu.

Iar în condițiile în care cererea globală de petrol este de aproximativ 104 milioane de barili pe zi și statele exportatoare se confruntă cu riscuri de securitate, sancțiuni sau atacuri, exporturile SUA vor avea o piață constantă și sigură. În plus, spre deosebire de țările membre OPEC în care guvernele decid parțial sau total cotele de producție și exporturile, în SUA, decizia aparține doar companiilor private, care urmăresc exclusiv profitul.

The post Războiul din Orientul Mijlociu transformă SUA în cel mai mare exportator de petrol din lume appeared first on ipn.md.

Ministerul Afacerilor Externe menționează, într-un comunicat de presă, că cei doi oficiali au convenit asupra organizării unei noi runde de consultări politice interministeriale, ca mecanism de consolidare a contactelor instituționale și de identificare a noilor oportunități de cooperare sectorială.

Părțile au remarcat, la fel, potențialul de dezvoltare a relațiilor investiționale dintre cele două state, inclusiv prin consolidarea contactelor dintre comunitățile de afaceri și valorificarea platformelor economice existente. Un alt subiect al discuțiilor l-a constituit cooperarea economică și comercială, cu accent pe extinderea exporturilor și facilitarea accesului produselor autohtone, în special al celor agroalimentare și vitivinicole, pe piața chineză.

Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a subliniat deschiderea Chinei de a consolida relațiile de cooperare cu Republica Moldova. Oficialul a evidențiat, totodată, potențialul semnificativ al pieței chineze pentru produsele moldovenești, în special pentru vinuri, China reprezentând una dintre cele mai mari piețe de import de produse agroalimentare la nivel mondial.

Ministrul Mihai Popșoi a subliniat că Republica Moldova rămâne ferm angajată în procesul de integrare europeană, un obiectiv strategic care reflectă aspirația cetățenilor pentru modernizarea țării.

The post Moldova și China discută lansarea unei curse aeriene directe pentru facilitarea călătoriilor appeared first on ipn.md.

Agenția de Investiții a găzduit o delegație a Institutului pentru Afaceri Externe din Atena, în cadrul unei vizite dedicate consolidării relațiilor economice bilaterale. Discuțiile au vizat oportunitățile investiționale din Republica Moldova, contextul macroeconomic actual, evoluțiile din principalele sectoare, precum și instrumentele guvernamentale de sprijin pentru investitorii internaționali.

Potrivit Agenției de Investiții, în cadrul discuțiilor a fost subliniată importanța Planului de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și rolul infrastructurii în atragerea investițiilor. Au fost analizate, de asemenea, perspectivele de implicare în reconstrucția Ucrainei, evoluțiile pieței imobiliare și competitivitatea fiscală a țării, în contextul consolidării interesului investitorilor eleni.

Pe lângă dinamica exporturilor, cooperarea investițională este în creștere. Stocul investițiilor străine directe din Grecia în Republica Moldova a ajuns la 78,6 milioane de dolari, înregistrând o majorare de aproximativ 2,5 ori față de anul 2020.

The post Grecia, în top 10 destinații pentru exporturile din Moldova appeared first on ipn.md.

Reluarea producției va presupune investiții de aproximativ două miliarde de euro, iar exploatarea va continua până în anul 2048. Se estimează că zăcămintele mai conțin echivalentul în gaz a 90-120 de milioane de barili de petrol – adică peste 500 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Producția va fi exportată în special în Germania.

Pe lângă redeschiderea acestor 3 zăcăminte, Guvernul de la Oslo a acordat 70 de licențe noi de explorare a unor noi câmpuri gazifere și petrolifere în Marea Barents, Marea Norvegiei și Marea Nordului.

Norvegia este cel mai mare și mai stabil furnizor de gaze al Europei, cu o producție anuală de 120 – 124 de miliarde de metri cubi și exporturi de peste 115 miliarde de metri cubi – echivalentul a 30% din consumul european. Consumul intern al țării e redus, în jur de 5% din producția anuală.

În contextul războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu, gazul exportat de Norvegia este vital pentru țările europene.

The post Norvegia redeschide trei zăcăminte gazifere pentru a crește exporturile de gaz spre Europa appeared first on ipn.md.

Biroul Național de Statistică precizează că, în primele două luni, exporturile totale de mărfuri au însumat 550 milioane de euro, în creștere cu 11,6% față de aceeași perioadă anului trecut. Exporturile de produse autohtone au ajuns în această perioadă 445 milioane de euro, adică 80,9% din totalul exporturilor.

Exporturile de mărfuri către țările Uniunii Europene, în ianuarie-februarie, au ajuns la 340 de milioane de euro, cu 10,6% mai mult comparativ cu perioada similară din anul trecut. În același timp, livrările către țările Comunității Statelor Independente, în ianuarie-februarie, au totalizat peste 34 de milioane de euro, cu 18,5% mai mult comparativ cu perioada similară din anul 2025.

În ianuarie și februarie, exporturile s-au fost concentrat în principal pe câteva grupe de mărfuri. Pe primul loc s-au aflat semințele oleaginoase – 22,8% din total exporturi, urmate de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (14,0%) și de legume și fructe (11,1%).

Ponderi mai mici au avut grăsimile și uleiurile vegetale, petrolul și produsele petroliere, mobilierul, articolele din minerale nemetalice, precum și minereurile metalifere și deșeurile de metale.

Între timp, importurile au fost marcate de o evoluție mixtă cu majorări lunare semnificative, dar ușoare scăderi comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, importurile de mărfuri s-au majorat cu 17,7% în luna februarie comparativ cu luna ianuarie, dar au scăzut ușor, cu 1,5%, în ritm anual.

În ianuarie-februarie, au fost importate predominant gaz și produse derivate, care au avut cea mai mare pondere – 17,7% din total. Au urmat petrolul și produsele petroliere (câte 7,1%), precum și mașinile și aparatele electrice (6,8%) și energia electrică (5,6%). Alte categorii importate au fost legumele și fructele, produsele farmaceutice și echipamentele de telecomunicații.

The post Exporturile din Moldova, în creștere la început de an appeared first on ipn.md.

Veniturile sunt de peste 3 ori mai mari decât cele obținute în 2024. Expertul a precizat că un factor determinant al creșterii încasărilor a fost cererea puternică din Uniunea Europeană, în special din Polonia și România.

„Dacă anterior exporturile erau orientate în proporție de 98% către spațiul CSI, în prezent 75% din exporturi sunt direcționate către piața UE. Această schimbare structurală a contribuit decisiv la creșterea veniturilor din export”, a menționat expertul.

Economistul afirmă că un moment de cotitură pentru sector a fost depășirea consumului intern de către exporturi. Din producția totală de 8700 de tone, 4700 de tone, adică 55%, au fost exportate, marcând o schimbare importantă în modelul economic al acestui segment agricol.

The post Prețul de export al vișinelor din Moldova, dublu față de media ultimilor trei ani appeared first on ipn.md.

Diplomata a menționat că, în luna martie, în China a fost adoptat cel de-al 15-lea plan cincinal pentru dezvoltare economică și socială, care deschide noi oportunități de creștere, inclusiv pentru Moldova.

Potrivit ambasadoarei, China va accelera construcția unui nou coridor terestru maritim în vestul țării, va aprofunda programul „Vama inteligentă” și va extinde cooperarea în domenii emergente, pentru a aduce beneficii mai largi partenerilor externi.

În contextul geopolitic actual, rețeaua de trenuri de marfă China-Europa contribuie la stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și poate fi valorificată de Moldova pentru extinderea comerțului extern, a subliniat Dong Zhihua.

La rândul său, președintele Camerei de Comerț și Industrie Moldova-China, Boris Foca, a spus că noul plan cincinal al Chinei reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova. Potrivit lui Boris Foca, direcțiile asumate de Beijing – stimularea consumului intern, dezvoltarea tehnologiilor verzi și extinderea cooperării economice – creează premise favorabile pentru exporturi și investiții.

The post China va sprijini modernizarea agriculturii din Moldova, ambasadoarea Dong Zhihua appeared first on ipn.md.