În plan politic, Daniel Vodă afirmă că summitul confirmă faptul că Republica Moldova rămâne o prioritate în procesul de extindere al Uniunii Europene. În opinia sa, acest mesaj este important în actualul context regional, unde parcursul european al țării are nevoie de continuitate, sprijin politic clar și credibilitate.

Pe dimensiunea economică, expertul subliniază că discuțiile vizează Planul de Creștere și modul în care reformele asumate de Republica Moldova pot fi transformate în investiții și rezultate concrete pentru cetățeni. Miza principală, potrivit lui Vodă, este trecerea de la angajamente la implementare efectivă.

În ceea ce privește dimensiunea strategică, acesta arată că Republica Moldova este tot mai des percepută ca parte a securității europene, iar mesajul Uniunii Europene subliniază legătura directă dintre viitorul Republicii Moldova și viitorul Europei, inclusiv în domeniul securității comune.

The post Summitul Moldova-UE confirmă sprijinul politic și economic al Bruxellesului, expert appeared first on ipn.md.

„Considerăm că intervenția legislativă a fost neinspirată și ridică serioase probleme de constituționalitate”, a declarat Angela Popil. Potrivit ei, adoptarea în lectura a doua a unor amendamente fără legătură directă cu proiectul de lege contravine principiilor de adoptare a legilor organice.

Experta a subliniat că schimbarea mecanismului de vot, de la majoritate calificată la majoritate simplă în anumite cazuri, poate afecta consensul politic necesar pentru numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor. În opinia sa, acest lucru crește riscul ca respectivele numiri să fie influențate de o singură majoritate parlamentară.

Totodată, potrivit ei, după patru ani de reformă a justiției, Republica Moldova se confruntă cu un deficit critic de personal în instanțe, în special la Curtea Supremă de Justiție, unde activează doar nouă judecători, dintre care doi detașați, în timp ce 11 funcții rămân vacante. „Curtea Supremă este supraîncărcată și, efectiv, nu mai face față volumului de dosare”, a avertizat experta, subliniind că justițiabilii sunt afectați direct de întârzieri.

Angela Popil a mai declarat că, în total, 170 de judecători au fost sau sunt supuși procedurii de vetting: 51 au demisionat pe parcurs, 55 au promovat evaluarea, 29 nu au trecut, iar 21 se află încă în proces. Totodată, 14 judecători s-au retras din concurs.

În paralel, sistemul procuraturii înregistrează întârzieri și mai mari: din 130 de procurori evaluați, doar 22 au promovat, 7 au picat, iar aproximativ 100 sunt încă în examinare.

The post Schimbările la numirea membrilor în comisiile vetting pot afecta reforma justiției, expert IPRE appeared first on ipn.md.

Potrivit expertului, pe termen lung pericolul este și mai mare. Substanțele toxice se pot acumula în organismele viețuitoarelor din râu, inclusiv în pești și nevertebrate, ceea ce generează efecte persistente asupra întregului ecosistem. Acest fenomen de bioacumulare poate perturba lanțul trofic și, implicit, poate afecta sănătatea umană.

În acest context, Ilia Trombițki recomandă evitarea consumului de pește din râul Nistru, deoarece toxinele se pot acumula în țesuturile acestuia. Deși, deocamdată, nu a fost emisă o interdicție oficială privind pescuitul de primăvară, expertul consideră că o astfel de măsură ar fi justificată, cel puțin temporar.

Totodată, expertul a subliniat că, deși scăldatul în Nistru este permis, apa nu trebuie înghițită, recomandare valabilă atât pentru adulți, dar mai ales pentru copii. El a precizat că fiecare părinte trebuie să țină cont de acest lucru și că măsura este importantă nu doar după episoadele de poluare, ci și în condiții obișnuite, având în vedere nivelul ridicat de contaminare cu organisme potențial periculoase pentru sănătatea umană.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Poluarea pe Nistru generează riscuri pentru ecosistem și populație, expert appeared first on ipn.md.

Criza de pe Nistru pare să aibă efecte de durată, chiar dacă autoritățile intervin. În opinia dumneavoastră, este aceasta o problemă temporară sau ne putem confrunta cu consecințe pe termen lung?

În acest caz putem vorbi despre două aspecte. În primul rând, poluarea recentă. În al doilea rând, situația hidrologică a râului. Prima se referă la câțiva ani, iar a doua la o perioadă mult mai îndelungată – nu cunosc exact durata, dar probabil vorbim despre decenii.

Practic, de la an la an, situația devine tot mai gravă. În acest an, în special, ne confruntăm cu un deficit de apă în Nistru. Un nivel atât de scăzut în rezervorul de la Dnestrovsk nu a mai fost niciodată. În prezent, volumul de apă acumulat pentru perioada de vară și toamnă este foarte mic.

Această criză provocată de petrolul ajuns în Nistru, ea cum ar putea să ne afecteze?

În primul rând, oficialii spun că este vorba despre petrol. Dar, din punctul meu de vedere, acolo pot exista și alte substanțe nocive, despre care nimeni nu vorbește. Petrolul nu reprezintă cea mai mare problemă, iar autoritățile au luat măsuri pentru a opri această poluare – măsuri destul de eficiente.

Totodată, nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat până acum. În cinci zile se va împlini, practic, o lună de la apariția situației, dar, până în prezent, nu avem informații clare.

Deoarece laboratoarele noastre au degradat încă din perioada sovietică, nu putem determina cu exactitate situația. Iată de ce cred că autoritățile se concentrează asupra poluării evidente, și anume asupra petrolului. Însă despre celelalte substanțe care ar putea fi nocive nu vorbește nimeni.

Autoritățile au anunțat că au trimis mostre inclusiv către laboratoarele din România

Până acum nu au venit rezultatele. Și nu sunt sigur că laboratoarele din România pot determina întregul spectru de substanțe. Iată de ce, inclusiv în cadrul comisii, împreună cu partea ucraineană, s-a discutat ca probele să fie trimise și în laboratoare din Europa de Vest. Totuși, nu știu dacă acestea au fost trimise. Spre regret, această informație nu este publică până în prezent.

Regiunea de nord a rămas câteva zile fără apă potabilă, ceea ce a evidențiat vulnerabilitatea sistemului. Ce măsuri ar trebui luate pentru a preveni astfel de situații în viitor?

În primul rând, avem Acordul cu Ucraina din anul 1998 privind prevenirea accidentelor tehnologice pe apele transfrontaliere. Acolo sunt prevăzute și documente, precum și regulamente referitoare la modul în care trebuie să fie schimbate informațiile în astfel de cazuri.

Totodată, acest acord nu a fost aplicat în mod eficient – iată de ce Moldova nu a fost informată la timp. Ca urmare, măsurile nu au fost coordonate eficient între cele două țări. De aceea, este dificil de spus cum va fi în viitor. Cred că acest eveniment va fi luat în considerare de ambele țări, iar acestea vor îmbunătăți coordonarea pentru cazuri similare.

Deci, înțelegem că acest acord și prevederile lui ar putea, cumva, în astfel de situații să ne ajute?

Acordul este bun. Altceva este că trebuie respectat. În acea perioadă am avut și sărbători. Lumea a fost informată abia la începutul săptămânii următoare. Iată de ce am pierdut trei zile de la început. Din punctul meu de vedere, a existat o tăinuire a informației, deoarece, în opinia mea, dacă s-a întâmplat ceva în urma acestor rachete rusești, consecințele ar fi trebuit să fie evidente imediat.

În mod corespunzător, dacă a fost distrus unul sau mai mulți transformatori, este evident că ar putea exista și imagini ale acestui eveniment, iar consecințele ar trebui luate în considerare.

Care sunt efectele imediate și pe termen lung asupra ecosistemului acvatic din Nistru?

De la început, revenim la problema naturii poluării. Dacă vom cunoaște substanțele care au ajuns în Nistru, va fi mult mai simplu să discutăm și să determinăm consecințele pe termen scurt și pe termen lung. Este această mortalitate a păsărilor de pe Nistru legată de eveniment sau nu?

Dacă luăm în considerare cea mai probabilă variantă a poluării, și anume distrugerea transformatoarelor, este vorba despre substanțe organice foarte nocive, care pot duce la moartea păsărilor, a peștilor și a altor organisme din Nistru. De asemenea, pot exista efecte pe termen lung, atunci când aceste substanțe se acumulează în organismele animalelor acvatice, ale peștilor și ale nevertebratelor.

Aceste consecințe pot fi de durată îndelungată. De aceea, am recomandat să nu fie consumat pește pentru alimentație, deoarece aceste substanțe se pot concentra în el.

Apropo de pescuit, înțelegem că este un mare risc atunci când se consumă peștele din Nistru?

Aveți dreptate și eu nu am văzut încă interdicția pescuitului de primăvară. Dacă nu a apărut acest ordin, înseamnă că, în prezent, pescuitul este permis. Totuși, consider că, în lipsa unui ordin clar, ar trebui instituită o interdicție pentru aceste zile.

Având în vedere că se apropie sezonul cald, iar mulți oameni aleg să se relaxeze pe malurile Nistrului, cât de sigură este frecventarea plajelor în aceste condiții și ce riscuri există?

Da, scăldatul este permis, dar este important să ținem cont că apa nu trebuie să ajungă în gură. Acest lucru este valabil și pentru adulți și este, probabil, evident, însă pentru copii reprezintă o problemă. Iată de ce fiecare părinte trebuie să decidă. În general, această recomandare este importantă atât după astfel de episoade de poluare, cât și în situații obișnuite.

Deoarece avem un nivel ridicat de poluare a Nistrului cu organisme potențial periculoase pentru sănătatea omului, aceasta rămâne o recomandare generală: dacă vă scăldați, nu permiteți apei să ajungă în gură. Este foarte important.

În ceea ce privește apele subterane, se pune întrebarea dacă această situație le-ar putea afecta. Eu nu cred. Există, desigur, interacțiuni între apele de suprafață și cele subterane, însă nu consider că apele subterane vor fi poluate semnificativ de acest eveniment.

Am văzut tehnologiile aplicate pentru depoluare. Aceste soluții sunt ele eficiente pentru a salva apele unui râu contaminat cu petrol?

Depinde de natura contaminării. Dacă este vorba despre petrol, măsurile sunt eficiente. Dacă este vorba despre alte substanțe, situația devine problematică. Totul depinde de natura substanțelor.

Considerați că Republica Moldova este suficient de pregătită pentru a face față unor dezastre ecologice de acest tip? Ce lacune există în prezent?

Vedem că nu. Evident că nu, deoarece acest lucru necesită bani și o atenție permanentă din partea Guvernului. Dacă comparăm cu alte state – cu cât un stat este mai bogat și mai democratic – cu atât mai ample sunt măsurile pentru a proteja populația. Noi nu suntem protejați nici de cutremure, nici de astfel de evenimente.

Pe viitor, sper că Guvernul va adopta anumite măsuri pentru a fi mai bine pregătit. Însă, în general, investițiile trebuie să fie foarte serioase. De la o zi la alta, Nistrul este poluat din diferite surse. Marea majoritate a apelor de suprafață nu pot fi utilizate pentru băut în lipsa altor surse. Iată de ce avem foarte multe de făcut pentru a implementa legislația europeană.

În primul rând, Directiva-cadru privind apa. Vorbim despre costuri de miliarde de euro. Dar și țările din Vest au probleme cu implementarea acestei directive. Din câte înțeleg, peste doi ani vor fi aplicate amenzi pentru nerespectare. Cauza este simplă: aceste măsuri sunt costisitoare, iar voința politică este, de asemenea, necesară.

Partea bună este că Moldova, în general, respectă aceste priorități. Am semnat și ratificat Protocolul privind apa și sănătatea, care aparține Comisiei Economice pentru Europa. Au fost deja implementate unele programe. Iată de ce există progrese în domeniul accesului la apă de calitate, precum și la canalizare. Procentul populației care are acces este în creștere. Totuși, mai sunt încă foarte multe de realizat, în special în zonele rurale.

Situațiile de acest gen ne demonstrează că nu suntem pregătiți pentru crize?

Evident că nu am fost pregătiți pentru acest lucru. O sursă alternativă pe termen scurt ar fi apele subterane. Totuși, puțurile au fost, practic, nefuncționale timp de 30-35 de ani, iar nimeni nu a luat acest lucru în considerare și nu s-a pregătit pentru astfel de situații. Acesta este un exemplu și reprezintă primul pas care trebuie făcut pentru a rezolva problema.

Nistrul s-a confruntat de-a lungul timpului cu mai multe probleme. Care au fost cele mai semnificative dintre acestea și cât de vulnerabil rămâne râul în prezent? pentru sănătate?

Dintre problemele cronice ale râului, pot spune că cea mai serioasă este hidroenergia. Încă din perioada sovietică, această problemă persistă și afectează funcționarea naturală a ecosistemului. În special, este afectată calitatea apei din sursele comunale, prin substanțe organice și microorganisme dăunătoare sănătății omului. Schimbările produse în ecosistemul Nistrului, inclusiv din cauza extracției nisipului și prundișului, au avut un impact major asupra mediului.

Începând cu anul 2000 și până în 2015, autoritățile au încercat să limiteze aceste efecte, reușind parțial să oprească problemele. Totuși, din partea regiunii transnistrene, aceste practici continuă, iar nisipul și prundișul reprezintă filtre naturale vitale pentru purificarea apei. În lipsa acestora, apa trebuie tratată mai mult pentru a fi potabilă, ceea ce duce la costuri mai mari și la pierderea biodiversității.

Biodiversitatea poate fi protejată doar prin prevenirea schimbărilor în habitatele râului. Schimbările hidromorfologice afectează atât cantitatea, cât și calitatea apei. Deși există teritorii protejate, impactul activităților antropice asupra biotei râului este semnificativ. Animalele și peștii sunt afectați: unele specii valoroase dispar, în timp ce specii alogene ocupă locul lor.

Un exemplu clar este segmentul Nistrului de la Naslavcea până la Soroca, unde impactul hidrocentralelor din Ucraina este foarte serios. Aici se modifică transparența apei și temperatură, ceea ce schimbă dramatic compoziția speciilor: pierdem specii valoroase și apar specii străine râului.

De asemenea, în acest segment apare fenomenul de poluare secundară, cauzat de transparența crescută a apei. Vegetația se dezvoltă în timpul verii, dar moare toamna și iarna, iar procesul de înnămolire al rezervorului Dubăsari este intens.

Cum putem contracara aceste schimbări? Nu doar autoritățile, ci și oamenii trebuie să înțeleagă că natura trebuie păstrată?

Pot spune că oamenii, în mod corect, trebuie să înțeleagă că natura trebuie protejată, pentru că nu trebuie să facem ceva împotriva ei. Omul, dacă are educație, cultură și autocontrol, face ceea ce trebuie.

În ceea ce privește autoritățile, pentru păstrarea Nistrului a fost adoptat acordul dintre Moldova și Ucraina din anul 2012, în care este practic stabilit tot ce trebuie făcut. A fost creată o comisie bilaterală pentru Nistru, iar în fiecare an are loc o ședință pentru discutarea problemelor râului. Evident, în condițiile războiului este mai greu de insistat asupra aplicării măsurilor, dar, în general, trebuie să ținem cont că sănătatea râului depinde de situația din bazinul hidrografic, adică teritoriul din care râul colectează apele. Măsurile principale pentru îmbunătățirea situației trebuie să fie luate în bazin.

Nu trebuie să uităm de măsuri precum prevenirea eroziunii solului, practicarea unei agriculturi mai sănătoase decât acum și restabilirea pădurilor din Carpați după tăieri. În prezent, există multe zone defrișate, iar măsurile similare trebuie aplicate și în aceste cazuri.

Vă mulțumesc mult pentru discuție

Și eu vă mulțumesc

Irina Boțu, IPN

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Poluarea și nivelul scăzut al apei fac Nistrul mai vulnerabil. Interviu IPN cu Ilia Trombițki appeared first on ipn.md.

Contactat de IPN, Alexandru Bot, expert în domeniul justiției și dreptului din cadrul comunității WatchDog, a declarat că nu există indicii care să sugereze că demisia ar fi fost determinată de factori externi. Mai degrabă, aceasta ar reprezenta o consecință a procesului amplu de evaluare a integrității judecătorilor.

„Nu aș lega neapărat rezonanța dosarului de opțiunea de a demisiona. Era cunoscut faptul că urmează procedura de vetting, iar demisii erau de așteptat. Este un efect imediat al vettingului”, a precizat expertul.

În ceea ce privește impactul demisiei asupra calendarului procesului, Alexandru Bot a menționat că termenul deja stabilit pentru următoarea ședință „cade”, iar programarea unei noi date depinde de momentul redistribuirii dosarului și de programul judecătorului desemnat.

Expertul estimează că, din momentul distribuirii dosarului, prima ședință ar putea fi fixată după chiar și 20 de zile. Astfel, o nouă ședință ar putea fi anunțată până la sfârșitul lunii martie.

Alexandru Bot a precizat că prima ședință în fața noului judecător ar putea fi una pregătitoare, în care se va decide dacă dosarul va fi examinat în procedură generală sau specială. Procedura specială presupune recunoașterea vinovăției și examinarea simplificată a cauzei, în timp ce procedura generală implică citirea învinuirii și analizarea eventualelor cereri sau excepții procesuale.

Expertul a menționat că, deși declarațiile deja date în fața instanței ar putea fi luate în considerare, noul complet ar putea cita din nou martorii și relua audierea acestora.

Judecătoarea Arina Ialanji, care examina dosarul de trădare de patrie, a demisionat din funcție, iar cererea i-a fost aprobată marți de Consiliul Superior al Magistraturii. Magistrata și-a anunțat intenția de a demisiona în contextul evaluării externe a judecătorilor, proces care se încheie în aceste circumstanțe.

The post Dosarul lui Ion Creangă va fi reluat de la zero, după demisia judecătoarei Ialanji appeared first on ipn.md.

Expertul afirmă că decretul emis miercuri vizează oficiali de rang înalt ai structurilor nerecunoscute de la Tiraspol. Printre cei incluși se numără persoane care au participat la conflictul armat din 1992, precum și foști sau actuali responsabili din structurile de forță, din așa-numita comisie electorală și din legislativul regiunii. Unii ar fi ocupat funcții-cheie în așa-numitul minister de interne sau în sistemul de justiție local, contribuind la consolidarea administrației separatiste, a specificat Andrei Curăraru.

Acesta invocă articolul 22 din Legea cetățeniei, care prevede retragerea cetățeniei pentru persoanele care servesc în forțe armate străine sau acționează împotriva integrității statului. În opinia sa, măsura vine cu întârziere și marchează o schimbare de abordare a autorităților.

„Oamenii ăștia nu sunt victime. Și-au construit cariere pe negarea statului moldovenesc, unii cu arma, alții portavoce de regim, toți cu fața spre Moscova. Poate că problema e că decretul vine cu treizeci de ani de întârziere”, a comentat expertul.

Andrei Curăraru consideră că decretul trebuie analizat și în contextul parcursului european al Republicii Moldova. El susține că apropierea de Uniunea Europeană presupune reguli clare cu privire la integrarea economică, transparența financiară și respectarea drepturilor omului pe întreg teritoriul țării.

„Cine subminează suveranitatea moldovenească de acum înainte va plăti un preț concret. Fără pașaport care circulă în Europa. Fără acces la sistemul bancar occidental. Fără posibilitatea de a scoate un ban din regiune sau de a-și mișca proprietățile dincolo de Nistru”, a afirmat expertul.

În același timp, Andrei Curăraru anticipează reacții din partea Tiraspolului și a Moscovei, inclusiv posibile contestații la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și declarații politice critice. În opinia sa ar putea fi exercitate presiuni suplimentare asupra școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

The post Retragerea cetățeniei oficialilor din structurile de la Tiraspol nu este întâmplătoare, expert appeared first on ipn.md.

Declarațiile au fost făcute pentru IPN în contextul cazului anunțat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care a dispus sacrificarea a peste 110 mii de păsări, după ce substanța interzisă a fost identificată, iar produsele au fost retrase din comerț.

Mihai Pîsla explică faptul că metronidazolul este un antibiotic utilizat în medicina umană și veterinară pentru tratarea infecțiilor bacteriene sau parazitare. Problema apare însă atunci când substanța este administrată animalelor destinate consumului alimentar nu în scop terapeutic, ci din alte motive. Potrivit specialistului, unii producători recurg la această practică în ideea că administrarea antibioticului ar putea contribui la îmbunătățirea produsului cărnos.

Potrivit specialistului, efectele asupra sănătății nu pot fi asociate direct cu un consum izolat, deoarece reacțiile pot apărea în timp și sunt dificil de atribuit unei singure surse. „Pot apărea grețuri, dureri de cap sau alte reacții generale, dar nu poți face o legătură cauzală anume că ai consumat astăzi carne de păsări care conține acest antibiotic. Efectul se poate manifesta și diagnostica în timp și e foarte greu să faci legătura”, a precizat doctorul în științe medicale.

În acest context, Mihai Pîsla consideră că Agenția Națională pentru Sănătate Publică trebuia să intervină în primul rând cu explicații clare, pentru a informa și a calma populația. „ANSA și ANSP trebuie să acționeze împreună. Una dintre obligațiile ANSP este informarea populației, mai ales când este vorba despre subiecte care provoacă îngrijorări și pot genera panică, în special când sunt vizați copiii”, a mai spus expertul.

Acum câteva zile, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că peste 110 mii de păsări au fost sacrificate după ce la o fermă avicolă autohtonă au fost depistate reziduuri de metronidazol, un antibiotic puternic. Substanța a fost identificată atât în ouăle destinate consumului uman, cât și în serul păsărilor crescute pentru carne. Ouăle plasate pe piață în perioada 15-24 decembrie au fost retrase din comerț. Autoritatea a dat asigurări că, în prezent, pe rafturile magazinelor se află produse monitorizate riguros și că nu există riscuri pentru consumatori.

The post Efectele antibioticului depistat în ouă și carne sunt greu de evaluat imediat, expert appeared first on ipn.md.

Într-un interviu pentru buletinul din decembrie al Asociației pentru Politică Externă, realizat împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, Cristina Ciubotaru a explicat că dosarele de rezonanță legate de acte de corupție trebuie examinate cu celeritate, însă această viteză nu trebuie să pară rezultatul unei presiuni politice. Declarațiile unor politicieni care se laudă cu viteza procesului, cum este cazul dosarului lui Vlad Plahotniuc, subminează încrederea în independența justiției.

Experta a mai atras atenția asupra unor posibile acțiuni duplicitare, amintind de dosarul fostului președinte Igor Dodon. În acest caz, examinarea dosarului a fost reluată de la zero după aproape trei ani, din cauza înlocuirii unui judecător transferat temporar, iar pe parcursul procesului, completul inițial a fost schimbat. Contextul politic și modificările repetate ridică întrebări cu privire la imparțialitatea și continuitatea procedurilor, mai avertizează experta.

The post Criza judecătorilor afectează dosarele de corupție, afirmă experta Cristina Ciubotaru appeared first on ipn.md.

„Dacă ar fi să sintetizăm într-o frază, aș spune că sistemul de protecție socială a reușit să mențină un echilibru fragil între presiunile externe și angajamentele interne, însă politicile sociale încă nu au livrat cu adevărat schimbările structurale promise populație”, afirmă Mariana Iațco, conferențiară universitară a USM, doctor în științe politice.

Progrese punctuale, reforme fragmentate

Potrivit expertei, autoritățile au făcut pași vizibili în digitalizarea prestațiilor sociale și în direcționarea mai exactă a ajutoarelor către beneficiarii eligibili. Totuși, sistemul rămâne fragmentat, iar ritmul reformelor este sub așteptări. Deși există o deschidere mai mare spre colaborarea cu societatea civilă, multe inițiative au rămas la nivel de intenție.

Unul dintre rezultatele concrete ale anului a fost majorarea ajutorului social minim garantat, de la 1 196 la 1 388 de lei, măsură care a oferit un sprijin temporar pentru familiile vulnerabile, afectate de inflația persistentă. „De asemenea, extinderea programului de sprijin pentru familiile monoparentale, precum și creșterea bugetului total pentru asistența socială cu circa 12%, sunt semnale pozitive care merită subliniate”, a precizat experta.

Copiii, vârstnicii și persoanele cu dizabilități, în continuare vulnerabili

Protecția copilului continuă să fie un domeniu deficitar, în special la nivel local. Accesul inegal la servicii și suprasolicitarea centrelor existente mențin riscuri ridicate pentru copiii aflați în situații de vulnerabilitate. „Doar 60% dintre raioane au acces la servicii de asistență parentală profesionistă, iar multe centre de plasament sunt suprasolicitate”, notează Mariana Iațco.

Potrivit ei, în cazul vârstnicilor și al persoanelor cu dizabilități, politicile sociale nu asigură încă un nivel de trai adecvat. Datele Ministerul Muncii și Protecției Sociale arată că, deși pensiile au fost indexate, valorile minime nu acoperă costurile reale ale unui coș de consum decent. Situația este și mai dificilă pentru persoanele cu dizabilități, ale căror venituri rămân sub pragul minim de existență.

„În 2025, politicile sociale destinate vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități rămân insuficiente pentru a asigura un nivel de trai adecvat. Deși pensiile au fost indexate, impactul asupra reducerii sărăciei în rândul acestor grupuri este încă unul limitat”, subliniază experta.

Sărăcie extinsă și disparități teritoriale

Mariana Iațco precizează că sărăcia rămâne una dintre cele mai grave probleme sociale. Continuarea șocurilor inflaționiste din ultimii ani, însoțite cu o creștere economică precară și vulnerabilități sociale cronice, a produs o situație dramatică pentru majoritatea populației.

„În anul 2025, rata sărăciei absolute a atins 33,6% din populație, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime dintre cetățeni trăiesc cu venituri sub pragul minim necesar pentru acoperirea nevoilor de bază, iar peste un sfert nu are acces la servicii medicale, învățământ, canalizare, apă potabilă, sisteme de încălzire și muncă decentă”, explică experta.

Totodată, în anul 2025 s-au remarcat disparități structurale semnificative între mediul rural și cel urban. În zonele rurale, rata sărăciei absolute se ridică la 42,9%, aproape dublu față de mediul urban, unde este 21,6%, ceea ce reflectă decalaje persistente în accesul la locuri de muncă decente, servicii publice, infrastructură și oportunități economice.

Potrivit expertei, și crizele energetice recente au amplificat aceste vulnerabilități, crescând costurile pentru încălzire și utilități și reducând capacitatea gospodăriilor sărace de a face față cheltuielilor curente.

Presiuni demografice și provocări pentru viitor

În analiză se menționează că o altă provocare în domeniul social continue să fie scăderea demografică și îmbătrânirea populației, care reprezintă un risc social strategic. În ultimele decenii Republica Moldova se confruntă cu un declin persistent al populației, combinat cu rate scăzute de natalitate și emigrarea accelerată a tinerilor.

„În absența unor politici demografice și sociale coerente, aceste tendințe riscă să devină factori structurali de frânare a dezvoltării pe termen lung”, avertizează Mariana Iațco.

Potrivit ei, din perspectivă sistemică, evoluțiile demografice și sociale din 2025 au generat efecte cumulative cu impact major asupra economiei și coeziunii sociale. Presiunea asupra sistemelor de pensii și de asigurări sociale a crescut, pe fondul deteriorării raportului dintre populația activă și cea inactivă, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară pe termen mediu și lung.

Îmbătrânirea accelerată a populației accentuează vulnerabilitățile, mai ales în mediul rural, unde depopularea și accesul limitat la servicii medicale și sociale sporesc riscul de excluziune.

Totodată, reducerea continuă a forței de muncă active diminuează capacitatea economiei de a asigura o creștere sustenabilă și afectează competitivitatea și atractivitatea investițională, în lipsa unor politici demografice și sociale coerente.

Progrese punctuale, restanțe structurale

În privința ritmului reformelor, experta menționează că anul 2025 a adus rezultate vizibile mai ales în zona digitalizării. Aproape 78% dintre cererile pentru prestații sociale au fost depuse online, ceea ce a redus presiunea asupra funcționarilor și a diminuat riscul erorilor administrative.

În schimb, reformele cu impact structural au avansat lent. Evaluarea dizabilității și crearea unei baze de date sociale naționale au fost amânate în repetate rânduri. În paralel, sistemul social continuă să fie afectat de sărăcia ridicată, inegalitățile regionale și demografice, disfuncțiile pieței muncii și impactul crizelor externe, inclusiv cele energetice.

„Problemele date sunt agravate de contextul migrației, corupției instituționale și decalajelor în dezvoltarea rurală. Eforturile de reformă și integrarea europeană oferă o direcție de politică, însă implementarea efectivă și sustenabilă rămâne o provocare centrală în agenda socială a țării”, spune Mariana Iațco.

Recomandări pentru 2026

Privind spre 2026, perspectivele sociale rămân tensionate, pe fondul migrației continue, al scăderii populației active și al riscurilor generate de instabilitatea climatică. În acest context, experta subliniază necesitatea accelerării reformelor și a unei abordări integrate.

„Recomandările-cheie pentru anul următor ar fi consolidarea domeniului social prin răspunderea eficientă la provocările iminente. În continuare este important ca Guvernul să adopte un pachet coerent de măsuri structurale. În primul rând, introducerea mecanismului unic de evaluare a vulnerabilităților ar permite o identificare mai corectă și rapidă a nevoilor reale ale beneficiarilor, reducând decalajele și dublările în acordarea ajutoarelor sociale”, notează Mariana Iațco.

De asemenea, ea menționează că programele de formare profesională trebuie corelate mai strâns cu cerințele pieței muncii, iar serviciile comunitare pentru vârstnici, inclusiv îngrijirea la domiciliu, trebuie extinse.

O altă recomandare vizează consolidarea unui sistem digitalizat și transparent al venitului minim garantat, menit să simplifice accesul la prestații și să asigure o distribuire echitabilă a resurselor publice.

The post Politicile sociale în 2025: un echilibru fragil, fără reforme structurale reale – expertă appeared first on ipn.md.

Potrivit expertului, drona identificată prin seria ЫЫ 31932 este un model rusesc cu costuri reduse, derivat din Shahed și utilizat în atacuri de saturare și recunoaștere. Faptul că astfel de drone ajung în Moldova nu este un fenomen izolat. Aparate similare au fost recuperate în Polonia, Letonia și Lituania.

„În statele NATO, astfel de episoade sunt folosite pentru testarea reacțiilor, iar în cazul Moldovei reprezintă consecința lipsei de interes a Rusiei față de siguranța teritoriului și populației”, a subliniat Andrei Curăraru.

El a atenționat că dronele căzute pot conține capcane cu declanșatoare la deschidere. Chiar și combustibilul rămas în ele poate provoca explozii.

Poliția s-a deplasat la fața locului după imaginile publicate miercuri, 3 decembrie, de primarul comunei Pepeni, Oleg Cernei. În cadrul cercetărilor s-a stabilit că drona fusese descoperită încă de sâmbătă de doi localnici, care i-au scos motorul și alte componente, iar miercuri au adus-o în sat fără a raporta cazul autorităților.

„Toate piesele componente, dezasamblate sâmbătă, au fost depistate la domiciliul unuia dintre bărbați. Acestea nu conțin explozibil, iar obiectul în sine nu a prezentat pericol pentru siguranța publică”, a precizat Inspectoratul General al Poliției.

The post Expert, după incidentul de la Pepeni: O altă dronă căzută în Moldova poate provoca tragedie appeared first on ipn.md.