Ministerul subliniază că Republica Moldova continuă să importe energie electrică pentru a-și acoperi consumul. În orele de seară, cererea de energie rămâne ridicată, iar diferența dintre producția din timpul zilei și consumul din orele de vârf evidențiază necesitatea dezvoltării capacităților de stocare. Energia produsă în perioadele cu consum redus poate fi stocată și utilizată ulterior, atunci când cererea și costul de achiziție sunt mai mari.

Instituția subliniază că prețurile foarte mici sau negative se întâlnesc și în state precum Grecia, Spania, Germania sau România, unde dezvoltarea energiei regenerabile a fost urmată de investiții în baterii și alte soluții de flexibilitate.

În prezent, în Republica Moldova sunt instalate capacități de stocare de aproximativ 330 MWh, iar până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la circa 600 MWh, potrivit Ministerului Energiei.

The post Ministerul Energiei: Moldova nu produce mai multă energie decât consumă, iar surplusul este temporar appeared first on ipn.md.

Potrivit expertului, Planul Național Integrat pentru Energie și Climă stabilește pentru anul 2030 o țintă de 976 MW capacități regenerabile instalate și o pondere de 30% a energiei verzi în consumul final. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii aprilie 2026, Republica Moldova înregistra deja 1 044 MW instalați, depășind obiectivul stabilit, în special pe segmentul energiei solare și eoliene.

În ultimii cinci ani, capacitatea instalată de energie solară și eoliană a crescut de peste zece ori, de la 97,5 MW în 2021 la peste 1 015 MW în martie 2026, iar producția de energie regenerabilă din primele trei luni ale anului curent a fost de aproape trei ori mai mare decât în întreg anul 2021, ajungând la 242 000 MWh.

Sergiu Tofilat susține că Republica Moldova se confruntă deja cu surplus de energie în timpul zilei și cu un deficit de până la 600 MW în orele de vârf. Acoperirea deficitului este limitată de existența unei singure interconexiuni directe cu România, linia Vulcănești-Isaccea. O capacitate suplimentară ar urma să fie asigurată prin linia Bălți–Suceava, estimată să devină operațională până în 2030. „Energia produsă ziua trebuie stocată pentru a putea fi utilizată dimineața și seara, atunci când consumul și prețurile sunt cele mai ridicate”, a subliniat expertul în energetică.

Acesta a menționat că dezechilibrele dintre producție și consum se reflectă și în evoluția prețurilor pe piețele regionale de energie.

Analiza prețurilor de pe bursa OPCOM arată că, în timpul zilei, în special primăvara și vara, prețurile pot coborî la niveluri foarte scăzute sau chiar negative, în timp ce în seara cresc semnificativ. În anumite intervale, prețurile au depășit 400-500 euro/MWh, iar în sezonul rece au fost înregistrate valori de peste 800 euro pe MWh.

Potrivit expertului, 44% din capacitățile regenerabile beneficiază de scheme de sprijin, precum tarife fixe și prețuri garantate, iar restul de 56% activează pe piața liberă. În condițiile surplusului de energie din timpul zilei, producătorii fără sprijin sunt expuși riscului de a nu-și recupera investițiile, în timp ce consumatorii suportă costurile mecanismelor de compensare și ale energiei achiziționate la prețuri garantate.

În acest context, expertul consideră că dezvoltarea energiei regenerabile trebuie corelată cu investiții în sisteme de stocare, noi interconexiuni și reguli de piață adaptate noilor realități. În lipsa acestora, surplusurile de energie produse în timpul zilei pot genera dezechilibre în sistem, pierderi pentru producători și costuri suplimentare pentru consumatori.

The post Sergiu Tofilat: Lipsa capacităților de stocare pune presiune pe sistemul energetic național appeared first on ipn.md.

După o perioadă de dependență de gazul rusesc, Moldova a înregistrat o creștere semnificativă a capacităților de energie regenerabilă, evoluând de la aproape zero în 2020 la 1 023 MW în aprilie 2026. Această performanță a fost posibilă în special datorită centralelor fotovoltaice și, mai recent, a sistemelor de stocare în baterii. Totuși, majoritatea acestor echipamente sunt de producție chinezească, Beijingul fiind lider mondial datorită controlului asupra minereurilor rare și a prețurilor scăzute, cu care furnizorii europeni nu pot concura.

Principala îngrijorare a experților în securitate și a partenerilor europeni vizează invertoarele, componente-cheie ale centralelor verzi. Aceste dispozitive, care transformă curentul continuu în curent alternativ, sunt conectate la internet pentru mentenanță și actualizări de software. Experții avertizează că accesul de la distanță ar putea permite actorilor statali ostili să provoace pene masive de curent la nivel național.

Din acest motiv, Comisia Europeană a anunțat că, începând cu noiembrie 2026, va bloca achizițiile de tehnologie solară chinezească realizate din fonduri europene. Expertul în energetică Sergiu Tofilat avertizează că dependența de un singur furnizor dominant poate oferi acestuia pârghii de șantaj politic, amintind de vulnerabilitatea istorică a Moldovei față de gigantul rus Gazprom.

Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău nu par să fie îngrijorate. Vicepremierul și ministrul de externe, Mihai Popșoi, a agreat în cadrul unei vizite oficiale la Beijing explorarea unor proiecte comune în domeniul producerii și stocării de energie din surse regenerabile. Iar Parlamentul a votat recent în prima lectură eliminarea taxelor vamale la importul de turbine eoliene și baterii de stocare.

The post Moldova, între tehnologia chineză ieftină și riscurile de securitate semnalate de UE appeared first on ipn.md.

Potrivit ministrului energiei, Republica Moldova a reușit în ultimii ani să își reducă dependența de un singur furnizor extern și să construiască un sistem energetic mai diversificat și mai rezilient. Totodată, sincronizarea sistemului electroenergetic cu rețeaua continentală europeană ENTSO-E și diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale a contribuit la consolidarea securității energetice a țării.

Dorin Junghietu a evidențiat și dezvoltarea accelerată a sectorului energiei regenerabile. Potrivit acestuia, capacitatea instalată din surse regenerabile a crescut de 12 ori în ultimii cinci ani și a depășit pragul de un gigawatt.

În cadrul reuniunii, Dorin Junghietu a avut întrevederi cu prim-viceprim-ministrul și ministrul energiei din Ucraina, Denis Șmîhal, și ministrul economiei din Azerbaidjan, Mikayil Jabbarov. Discuțiile cu cei doi oficiali au vizat aprofundarea cooperării energetice, integrarea piețelor de energie electrică în piața europeană și oportunitățile de dezvoltare a unor proiecte regionale în domeniul energiei și al gazelor naturale.

The post Dorin Junghietu: Interconectarea regională rămâne esențială pentru securitatea energetică appeared first on ipn.md.

Ministerul Energiei precizează că sunt eligibile întreprinderile mici și mijlocii, companiile, ONG-urile și instituțiile educaționale din Moldova care dezvoltă sau au idei de proiecte în domeniul energiei regenerabile, eficienței energetice, tehnologiilor verzi sau rezilienței climatice.

În categoria „Energie” pot fi propuse proiectele care contribuie la dezvoltarea infrastructurii energetice curate, eficienței energetice, digitalizării sectorului energetic, accesului la energie sigură și promovării tehnologiilor curate.

Fondul total al competiției este de 7,2 milioane de dolari. Câștigătorii fiecărei categorii vor primi câte un milion de dolari, iar finaliștii vor beneficia de câte o sută de mii de dolari pentru dezvoltarea proiectelor. Termenul-limită pentru depunerea dosarelor este luna iunie 2026.

Concursul internațional este organizat în onoarea primului președinte al Emiratelor Arabe Unite, Zayed bin Sultan Al Nahyan. În cei 20 de ani de la lansare, inițiativele susținute prin acest program au avut un impact pozitiv pentru mai bine de 400 de milioane de oameni la nivel global.

The post Concurs internațional pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă din Moldova appeared first on ipn.md.

Totodată se propune crearea Ghișeului unic digital, care va permite potențialilor investitori să depună toate documentele necesare într-un singur loc, dar și să urmărească în timp real evoluția dosarelor.

În paralel, legislația va prevedea termene clare și obligatorii pentru autorizare, care vor reduce semnificativ durata de implementare a proiectelor. În unele cazuri, precum instalarea panourilor fotovoltaice pentru autoconsum sau modernizarea unor capacități existente, aceste termene vor fi de doar câteva luni sau chiar săptămâni.

Modificările legislative au fost discutate cu reprezentanți ai autorităților publice, mediului de afaceri, potențiali investitori în proiecte de energie regenerabilă și asociații de profil. Ministerul Energiei precizează că propunerile urmăresc alinierea Republicii Moldova la standardele europene și răspund recomandărilor Comunității Energetice.

The post Autoritățile propun Zone de accelerare pentru energie regenerabilă appeared first on ipn.md.

Conform datelor prezentate de CNED, energia fotovoltaică deține o pondere de 747 de MW instalați, ceea ce reprezintă circa 73% din totalul surselor regenerabile. Energia eoliană a depășit 250 de MW, echivalentul a 25% din capacități. În același timp, centralele hidro și cele pe biogaz au o contribuție mai redusă, însumând împreună puțin peste 23 MW.

În primele două luni ale anului curent au fost instalate noi capacități de 42,44 MW. La sfârșitul anului trecut, capacitatea totală era de aproape 981 MW, cu peste 444 MW mai mult decât la finele anului 2024. În ultimii cinci ani, capacitățile instalate au crescut de peste 13 ori.

CNED menționează că această evoluție a fost susținută atât de politicile publice, cât și de interesul tot mai mare al consumatorilor și investitorilor. La sfârșitul lunii februarie erau înregistrați peste 9 mii de prosumatori, care au contribuit la instalarea unei capacități de peste 200 MW, adică aproximativ o cincime din totalul existent.

The post Capacitățile de energie regenerabilă din Moldova au depășit pragul de un gigawatt appeared first on ipn.md.

Domnule Pellet, în anul 2023, Guvernul Republicii Moldova și Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD) au semnat un Memorandum de înțelegere, care are drept scop sprijinirea reformei sectorului energetic al Republicii Moldova. Ce rezultate s-au obținut până în prezent în cadrul acestui parteneriat? Ținând cont că inițiativa are o durată de șase ani, se planifică extinderea colaborării?

Da, în ultimii trei ani am colaborat cu Ministerul Energiei. Am sprijinit Ministerul Energiei în procesul de modificare a reglementărilor sale, cu scopul de a diversifica sursele de energie și, nu în ultimul rând, de a promova eficiența energetică a clădirilor, atât a celor private, cât și a celor publice. Și vom continua eforturile noastre în acest sector. Grupul AFD din Franța va colabora îndeaproape, oferind finanțare și asistență tehnică în domeniul energetic din Moldova.

Cum Moldova poate deveni mai puțin vulnerabilă din punct de vedere energetic?

Independența energetică poate fi obținută prin dezvoltarea propriilor surse de energie. Este vorba în special de energia solară și eoliană. Iar a doua modalitate este, desigur, extinderea rețelei de interconectare cu restul Uniunii Europene, iar noi lucrăm la acest aspect.

Care sunt oportunitățile Republicii Moldova în valorificarea surselor de energie regenerabilă? Care este starea actuală a domeniului – potențial, provocări și perspective? Ce bune practici pot fi preluate din țările UE, inclusiv din Franța pentru a dezvolta sectorul energiei regenerabile în țară?

Republica Moldova pare să fi reușit deja să atingă un punct de cotitură, în care potențialul său în materie de energie regenerabilă este valorificat într-un ritm impresionant. S-a dovedit că trecerea la energia regenerabilă este mai mult decât un obiectiv de mediu, ci reprezintă un pas esențial către suveranitatea națională. Prin valorificarea în continuare a energiei eoliene și solare, țara poate scăpa de dependența de importurile externe volatile, poate reduce costurile pentru gospodării și se poate alinia ferm la Pactul Verde al UE.

Perspectivele sunt promițătoare, cu o capacitate instalată de aproape 1 000 MW, din care 2/3 reprezintă energie solară, fotovoltaică. Trecerea recentă la licitații competitive de energie face deja sectorul mai transparent și mai profesionist.

Cu toate acestea, există încă obstacole semnificative. Prioritatea o reprezintă modernizarea rețelei naționale pentru a face față energiei intermitente și integrarea tehnologiilor de „echilibrare” necesare pentru menținerea stabilității sistemului. În același timp, Moldova trebuie să instituie mecanismele de reducere a riscurilor necesare pentru a atrage investiții private pe scară largă.

În prezent, sectorul se află într-o perioadă de tranziție promițătoare, dar și solicitantă. Țara dispune încă de un potențial important în domeniul biomasei, care trebuie valorificat. Pentru a accelera acest proces, Moldova ar trebui să continue să adopte strategii ale UE care și-au dovedit eficiența.

Când vine vorba de cele mai bune practici ale UE, un exemplu remarcabil îl constituie modelul francez de „agrivoltaică”, care se potrivește perfect unei țări cu tradiții agricole atât de puternice. Această abordare permite utilizarea terenurilor în două scopuri: o dată pentru culturi și o dată pentru panouri solare. Dincolo de aspectul tehnologic, încurajarea cooperativelor energetice locale și consolidarea conexiunilor transfrontaliere la rețeaua electrică vor fi esențiale. Prin combinarea expertizei internaționale cu propriile sale atuuri agricole, Moldova își poate transforma actualele vulnerabilități energetice într-un pilon al unei economii reziliente și moderne.

Cum susține Expertise France promovarea companiilor moldovenești pe piețele internaționale? Ce domenii în Moldova investitorii francezi le consideră atractive? Dacă aveți date statistice privind valoarea investițiilor directe franceze făcute în țară în ultimii trei ani?

Un exemplu în acest sens este proiectul EU4Innovation East, finanțat de UE și implementat de Expertise France, care are ca obiectiv principal promovarea la nivel internațional a start-upurilor din regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv a celor din Moldova. Proiectul le sporește vizibilitatea prin sprijinirea participării la evenimente internaționale de anvergură. Până în prezent, 18 start-upuri din Moldova au participat la șase evenimente în străinătate (cinci în UE și unu în Armenia).

În același timp, invităm companii europene, investitori și organizații de sprijinire a antreprenoriatului la evenimentele locale.

În prezent, mai multe sectoare prezintă un interes deosebit pentru companiile franceze, așa cum s-a evidențiat în cadrul recentei vizite a unor companii franceze în Moldova, organizată de Business France acum două săptămâni. Printre acestea se numără energia regenerabilă, precum și modernizarea și digitalizarea rețelelor de distribuție și transport. Alte domenii care atrag atenția sunt tehnologiile de securitate, robotica, infrastructura și transporturile, precum și prelucrarea produselor agricole și sectorul hotelier.

Ținând cont de faptul că Expertise France se concentrează pe sprijinirea sectorului justiției. Cum evaluați activitățile autorităților moldovenești în desfășurarea reformei justiției în Republica Moldova? Ce lacune ați identificat în acest proces?

Eforturile de modernizare a justiției în Moldova sunt esențiale pentru integrarea în UE, iar statul de drept reprezintă capitolul cel mai important în acest sens. Eforturile depuse în ultimii ani sunt semnificative.

Procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor este în curs de desfășurare. Franța susține acest proces și este foarte important ca, în cadrul acestuia, Moldova să poată forma noi judecători și procurori care să continue eforturile în anii următori și să consolideze acest pilon esențial al statului de drept, precum este justiția.

Cred că principala provocare va fi aceea de a ne asigura că aceste posturi, extrem de importante în sectorul serviciilor publice, sunt atractive pentru tineri, precum și pentru judecători și procurori calificați.

Cum apreciați eforturile de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Ce trebuie să îmbunătățească țara pentru a accelera acest proces? Care este rolul Expertise France în acest sens?

Una dintre misiunile cheie ale actualului Guvern al Moldovei în vederea accelerării procesului de integrare europeană este aceea de a se asigura că toate capitolele avansează bine și sunt pe drumul cel bun. Acesta este rolul Biroului pentru Integrare Europeană. Noi sprijinim acest birou prin intermediul unui expert internațional pe termen lung, în cadrul unui parteneriat cu propria noastră structură interministerială din Franța care se ocupă de afaceri europene. Și vom continua să facem acest lucru, deoarece este foarte important să existe un punct local în Moldova care să poată urmări progresele și să poarte acest dialog.

Milena Macarciuc, IPN

The post Tranziția către surse regenerabile – pas strategic pentru Moldova. Interviu cu Jérémie Pellet appeared first on ipn.md.

Potrivit CNED, în ultimii cinci ani capacitățile de energie regenerabilă au crescut de circa 13 ori, depășind 980 MW. Totodată, doar în anul trecut au fost instalate peste 400 MW, ceea ce reprezintă mai mult de 40% din totalul capacităților existente.

Cea mai răspândită tehnologie este cea fotovoltaică, care reprezintă aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Energia eoliană ocupă locul al doilea, cu circa 25%, urmată de capacitățile hidro și cele pe bază de biogaz.

La sfârșitul anului trecut, erau înregistrați 8 713 prosumatori, dintre care 5 051 cu contorizare netă și 3 662 cu facturare netă. Aceștia au instalat o capacitate totală de 195 MW, reprezentând aproximativ 20% din capacitatea totală de energie regenerabilă a țării.

The post Anul trecut, circa un sfert din energia electrică a fost asigurată din surse regenerabile appeared first on ipn.md.

Proiectul a fost discutat în cadrul unei întâlniri a ministrului energiei, Dorin Junghietu, cu ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Petra Lärke. Discuțiile au vizat proiectele de cooperare în domeniul energetic și oportunitățile de extindere a parteneriatului bilateral.

Oficialii au discutat despre proiectele aflate în derulare, inclusiv colaborarea cu Swedfund pentru dezvoltarea proiectului Waste-to-Energy. Acesta implică realizarea studiilor de prefezabilitate pentru valorificarea energetică a deșeurilor la CET-Nord și Termoelectrica, fiind susținut de un grant de 9 milioane de coroane suedeze, echivalentul a peste 80 de mii de euro.

În cadrul întrevederii, ministrul Junghietu a apreciat contribuția Suediei la Eastern Europe Energy Efficiency and Environment Partnership, prin care sunt finanțate proiecte de modernizare a sistemelor de energie termică și de creștere a eficienței energetice.

De asemenea, oficialii au discutat direcțiile viitoare de cooperare, inclusiv proiectul unui Memorandum de înțelegere între Ministerul Energiei și Stockholm Environment Institute. Acesta vizează consolidarea capacităților de modelare energetică ale Republicii Moldova și evaluarea politicilor din Planul Național Integrat Energie și Climă până în 2050.

The post Moldova și Suedia discută cooperarea în domeniul energetic și extinderea proiectelor appeared first on ipn.md.