Doamnelor și domnilor, bună ziua! Franța rămâne unul dintre actorii europeni care susțin activ parcursul european al Republicii Moldova, atât la nivel politic, cât și prin proiecte concrete de cooperare și asistență. În ultimii ani, relațiile dintre Chișinău și Paris s-au intensificat, în special în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, al reformelor democratice și al provocărilor de securitate din regiune. Franța sprijină Republica Moldova în domenii precum consolidarea statului de drept, dezvoltarea economică, securitatea energetică și reziliența instituțională. Despre acest parteneriat, despre sprijinul francez și despre viitorul european al Republicii Moldova discutăm astăzi cu ambasadoarea Franței la Chișinău, Dominique Waag.

Doamnă ambasadoare, vă mulțumim că ați acceptat invitația agenției de presă IPN!

Bună ziua și mulțumesc IPN pentru invitație!

Doamnă ambasadoare, cum evaluează Franța astăzi progresele realizate de Republica Moldova pe calea integrării europene?

Progresele Republicii Moldova sunt foarte importante, foarte rapide. Acest lucru a fost remarcat și în diferite rapoarte ale Comisiei Europene și recent de către Kaja Kallas în timpul vizitei sale la Chișinău. Progresele sunt cu adevărat rapide și impresionante în adoptarea acquisului comunitar în toate domeniile și cred că Guvernul condus de Alexandru Munteanu va putea menține această dinamică. Ceea ce trebuie făcut acum este menținerea ritmului reformelor adoptate în Parlament și, bineînțeles, implementarea acestora.

Cred că rapiditatea reformelor și profunzimea transformărilor întreprinse se datorează și consensului social existent în Moldova privind acest drum pe care moldovenii doresc să îl parcurgă spre Uniunea Europeană. Și tocmai acest consens social încearcă Rusia să îl destrame.

Aș dori să adaug că parcursul european al Moldovei reprezintă și un avantaj considerabil pentru cetățenii moldoveni și un plan pentru a trăi mai bine în această țară. Cred că este important ca cetățenii moldoveni să înțeleagă că acest proiect este, înainte de toate, un proiect de prosperitate și dezvoltare pentru o viață mai bună în Moldova. Nu trebuie văzut deloc ca o constrângere. Este un proiect pozitiv care va aduce beneficii tuturor cetățenilor.

După părerea dumneavoastră, care sunt cele mai importante reforme pe care Moldova trebuie încă să le implementeze pentru a avansa spre aderarea la Uniunea Europeană?

Se spune adesea – și este adevărat – că drumul spre aderare, sunt mai multe state candidate, după cum știți, se bazează pe meritul fiecărei țări. De multe ori, cele mai dificile reforme sunt în domeniul justiției și cred că acesta este și cazul Moldovei. Și aici a fost ales un parcurs bun, în special prin procesul de vetting aflat în desfășurare în sistemul judiciar moldovenesc.

Vedem deja că acest vetting produce rezultate. Ceea ce va fi important pentru statele membre ale Uniunii Europene este să se asigure că îmbunătățirile în domeniul statului de drept și reforma sistemului judiciar sunt solide și aș spune, chiar ireversibile. Pentru asta, este necesar ca deciziile judecătorești să devină definitive, astfel încât să se creeze o jurisprudență și, implicit, un stat de drept mai puternic, în special în lupta împotriva corupției.

Și aici aș dori să subliniez, pentru sistemul judiciar, că această cerință vine chiar din partea cetățenilor moldoveni, deoarece chiar cetățenii solicită sistemului de justiție să își îndeplinească cu adevărat rolul social – adică să trateze pe toți în mod egal și să ofere încredere investitorilor, fie ei moldoveni sau străini.

Prin urmare, reforma sistemului judiciar este evident esențială, dar ea este deja în curs.

Cred, de asemenea, că economia moldovenească trebuie consolidată pentru ca această țară să poată beneficia pe deplin de piața europeană. Acesta este unul dintre obiectivele Planului european de creștere: finanțarea infrastructurii, sprijinirea îmbunătățirii politicilor publice în diferite domenii, energie, transporturi, și îmbunătățirea funcționării economiei în ansamblu. Acesta este unul dintre obiectivele principale ale Planului de creștere și, după cum spuneam anterior, planul urmărește și să ofere încredere investitorilor străini, ceea ce va duce la consolidarea economiei.

Și poate al treilea punct important, cred eu, este reforma administrației în ansamblu. Și aceasta va avea un impact asupra economiei, pentru că o administrație care funcționează eficient, transparent și cu o reglementare previzibilă inspiră încredere investitorilor și are un efect pozitiv asupra economiei. Și aș adăuga că și la nivel local reforma administrației este importantă, pentru ca aceasta să poată lucra mai mult pe bază de proiecte de dezvoltare pe care Uniunea Europeană le va sprijini financiar.

Franța susține în prezent mai multe proiecte în Moldova. Care sunt domeniile prioritare ale cooperării franco-moldovenești?

Este dificil să vorbim despre domenii prioritare, pentru că, de fapt, cooperarea noastră este foarte largă și acoperă multe domenii. Dacă trebuie să menționez câteva, voi încerca să le aleg pe cele mai importante.

Mai întâi, aș dori să reamintesc, deși cred că oamenii știu deja, că Agenția Franceză pentru Dezvoltare este prezentă de câțiva ani în Moldova și activează intens în sectoarele energiei, probabil vom mai vorbi despre asta, și agriculturii. Ea a lansat deja proiecte în valoare de 310 milioane de euro în Moldova și, după cum știți, oferă împrumuturi cu dobânzi foarte mici și preferențiale, ceea ce permite Moldovei să investească deja în dezvoltarea sa economică.

Franța oferă, de asemenea, expertiză pentru proiecte finanțate de Uniunea Europeană, în special în domeniul luptei împotriva corupției, al combaterii criminalității organizate și al sprijinirii inovației și start-upurilor moldovenești.

Avem și o cooperare economică activă. Ambasada a invitat în luna martie o delegație de directori de întreprinderi francezi în Moldova și așteptăm probabil în iunie o delegație de la mari companii franceze.

De asemenea, avem o cooperare bogată în domeniul educației și al limbii franceze, ceea ce ne permite chiar să realizăm acest interviu în franceză. În 2024, Franța a lansat un proiect pentru predarea limbii franceze în clasele mici – în grădinițe și școli primare – pentru a pregăti elevii pentru clasele bilingve francofone. Țin să spun că aceste clase bilingve francofone reprezintă cu adevărat un proiect de excelență în sistemul educațional moldovenesc.

Am constatat personal, în timpul deplasărilor mele, că elevii acestor clase sunt excepționali și trebuie să le mulțumesc profesorilor pentru acest lucru, în special profesorilor de franceză de la clasele bilingve dar și de la celelalte, pentru că le cunosc bine dedicarea și vreau cu adevărat să le exprim întreaga mea recunoștință pentru implicarea lor în slujba predării limbii franceze, deoarece această limbă franceză este într-adevăr ceea ce creează și punți între țările noastre.

Aceasta este doar o mică parte a cooperării franceze, care în realitate este mult mai largă și acoperă și alte domenii.

În contextul regional actual, marcat de provocări de securitate și amenințări hibride, cum sprijină Franța Moldova în consolidarea rezilienței sale?

Suntem pe deplin conștienți în Franța de aceste amenințări hibride și de acest război hibrid paralel cu războiul purtat de Rusia în Ucraina, pentru că îl resimțim și în Franța. Există o cooperare și schimburi foarte strânse între administrațiile noastre în domeniul securității cibernetice și al securității în general. Am fost prezenți în timpul alegerilor din Moldova și am putut sprijini concret administrația moldovenească în acest domeniu.

Admir modul în care Moldova și-a apărat democrația în timpul proceselor electorale, deoarece războiul hibrid este foarte intens. Poate că cetățenii nu își dau întotdeauna seama, dar aceasta se manifestă și prin multă dezinformare, prin ceea ce vedem pe rețelele sociale și pe un anumit număr de canale, din păcate, zilnic; ea se manifestă și prin mii, chiar milioane de atacuri cibernetice. Acest război hibrid este complex și ia forme diferite.

Dar, de asemenea, – nu am menționat încă acest aspect – avem și o cooperare în domeniul apărării, cu consultări strategice anuale, schimburi de analize și, de asemenea, programe de formare în Franța sau în Moldova pentru militarii moldoveni. Sprijinim Moldova și în supravegherea spațiului său aerian, ceea ce este foarte important pentru suveranitatea sa. În orice caz, Moldova are parteneri europeni și francezi în acest domeniu. Suntem pe deplin conștienți de presiunile externe exercitate asupra acestei țări și suntem aici pentru a vă ajuta să le faceți față.

Securitatea energetică a devenit o prioritate strategică pentru Moldova. Ce rol poate juca Franța în acest domeniu?

Și aici Agenția Franceză pentru Dezvoltare este implicată, oferind expertiză Ministerului Energiei din Moldova, care dispune deja de o expertiză internă foarte solidă. AFD oferă împrumuturi pentru implementarea proiectului INSPIREE, cofinanțat împreună cu un important finanțator german. Acest proiect va permite renovarea a 30 de clădiri publice din întreaga Moldovă, în special spitale și cămine universitare, ceea ce va îmbunătăți confortul utilizatorilor și va reduce factura energetică a țării. Fundamental, dacă doriți, ceea ce este important pentru Moldova în domeniul energetic este să își asigure independența, astfel încât să nu mai fie vulnerabilă la presiuni sau șantaj extern.

În plus, aproape toate țările lumii sunt angajate într-o tranziție energetică. Vedem și astăzi, în contextul blocării strâmtorii Ormuz, cât de important este să îți asiguri independența energetică, să îți diversifici sursele de aprovizionare, să modernizezi sectorul energetic și infrastructurile și să te orientezi ferm spre energiile regenerabile – ceea ce Moldova deja face. Companii franceze prospectează deja piața moldovenească, deoarece au o expertiză solidă în domeniul energiilor regenerabile.

Revenind la rolul AFD, este important și să ne ocupăm de eficiența energetică a clădirilor – să le izolăm mai bine, să consume mai puțină energie și să reducem facturile cetățenilor moldoveni – este și acesta un obiectiv al cooperării noastre. Și acesta era deja un obiectiv al cooperării noastre de câțiva ani, deoarece, la lansarea platformei de parteneriat cu Moldova, Franța a preluat președinția grupului de lucru din domeniul energiei. Așadar, este într-adevăr un sector în care avem o cooperare deosebit de strânsă.

Integrarea europeană implică și un sprijin puternic din partea societății. Ce mesaj ați dori să transmiteți cetățenilor moldoveni privind viitorul lor european?

În primul rând, ca ambasadoare a Franței, transmit un mesaj de prietenie din partea Franței și a poporului francez. Mi-aș dori ca cetățenii moldoveni să aibă cu adevărat încredere în viitorul lor european. Discutând cu ei și călătorind prin această țară, observ cât de mult moldovenii se simt deja parte a familiei europene, și pe bună dreptate. Adoptarea acquisului european și implementarea reformelor necesare cer efort și muncă. Este un proces care durează, desigur.

Dar sunt convinsă că moldovenii își vor păstra coeziunea în jurul acestui obiectiv, pentru că aici, mai mult decât oriunde, s-a înțeles că Uniunea Europeană este un proiect de pace. Vedeți singuri: de când statele europene s-au unit în Uniunea Europeană, nu mai există conflicte între noi. Există o apropiere mult mai mare, relații mult mai bune, o înțelegere mult mai clară a intereselor reciproce, a compromisurilor pe care le putem face pentru a ajunge la un acord, pentru a avansa împreună și pentru prosperitatea noastră comună.

Fiecare țară care a aderat la Uniunea Europeană a obținut beneficii directe pentru populația și societatea sa, dar a adus și o contribuție Uniunii Europene, chiar și prin extinderea pieței europene, dar și prin participarea la decizii și la funcționarea democratică a Uniunii.

Și, în final, cum vedeți relațiile dintre Franța și Moldova în următorii ani?

Cred că aceste relații vor continua în același ritm, în mod sigur la nivel politic, deoarece sprijinul Franței este profund ancorat în diplomația noastră și va continua. Dar cred, de asemenea, că societățile noastre se vor apropia și mai mult și se vor cunoaște mai bine tocmai în cadrul acestei apropieri de Uniunea Europeană, deoarece toate societățile și toate popoarele care au aderat la Uniunea Europeană au învățat să se cunoască mai bine unele pe altele.

Este complet fals să se creadă că Uniunea Europeană intervine în chestiuni de cultură sau identitate. Vreau să fiu clară și fermă în această privință. Cei care susțin că există o influență europeană asupra identităților mint. Din contră, popoarele europene ajung să se cunoască mult mai bine. Călătorim mai mult unii la alții, dar și studiem mai mult împreună. Și studenții europeni participă la programe alternative și parcurg semestre în universități europene mai ușor. Există într-adevăr o îmbunătățire a cunoașterii reciproce și a prieteniei dintre popoarele europene. Continuăm să trăim diferit la Barcelona, în Salonic și la Stockholm, dar ne cunoaștem mult mai bine și suntem, de asemenea, mult mai solidari unii cu alții.

Mesajul meu către oamenii din Republica Moldova este un mesaj de prietenie și încredere în viitorul european, din partea francezilor.

Doamna ambasadoare, vă mulțumesc mult pentru acest interviu!

Și eu vă mulțumesc!

Octavian Bratosin, IPN

The post Cetățenii Moldovei trebuie să aibă încredere în viitorul european al țării. Interviu IPN cu ambasadoarea Franței appeared first on ipn.md.

Proiectul prevede stabilirea caracterului cumulativ al condițiilor privind atingerea vârstei standard de pensionare și un stagiu minim de 20 de ani de activitate pentru acordarea indemnizațiilor viagere sportivilor și antrenorilor.

Totodată, documentul propune clarificarea prevederilor privind activitatea antrenorilor, inclusiv legate de compensațiile pentru cei care au pregătit timp de cel puțin patru ani un sportiv medaliat la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale sau Campionatele Europene.

Autorul inițiativei, deputatul fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, Maxim Potîrniche, a declarat că modificările urmăresc uniformizarea și clarificarea cadrului legal privind indemnizațiile acordate în domeniul sportului.

În același timp, proiectul urmărește extinderea sferei entităților din domeniul sportului și crearea unui cadru juridic care să permită implicarea societăților comerciale în sportul profesionist. Potrivit autorilor, actuala lege definește cluburile sportive profesioniste exclusiv ca organizații necomerciale, deși sportul profesionist presupune și activitate economică.

Prin urmare, ligile și cluburile sportive profesioniste ar putea activa ca societăți comerciale, inclusiv societăți cu răspundere limitată și societăți pe acțiuni.

Președintele Federației Moldovenești de Fotbal, Leonid Oleinicenco, a afirmat că sportul profesionist trebuie să devină competitiv și din punct de vedere economic, nu doar sportiv. În opinia sa, proiectul va aduce un plus de valoare pentru investitorii din industria sportului și pentru dezvoltarea sportului de masă și a fotbalului amator.

The post Indemnizațiile viagere în sport, după un stagiu minim de activitate de 20 de ani, proiect appeared first on ipn.md.

Potrivit primarului general, Ion Ceban, documentul reprezintă un pas important pentru susținerea profesorilor, educatorilor și a personalului nedidactic din școli și grădinițe.

„Vocea profesorilor trebuie să fie auzită, iar salariile și condițiile de muncă să fie corecte pentru toate categoriile de angajați: cadre didactice, educatori, bucătari sau personal auxiliar”, a subliniat edilul.

Documentul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 și se va aplica în toate instituțiile municipale.

The post Salarii și protecție socială: Primăria Chișinău semnează un acord cu sindicatele din educație appeared first on ipn.md.

Documentul, propus spre consultare publică, prevede inițiative planificate până în anul 2032, orientate spre combaterea rasismului, antisemitismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță.

„Prin noul plan ne propunem să consolidăm o abordare interinstituțională, care să asigure impactul activităților asumate”, a declarat șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice din cadrul MEC, Ivan Duminica, în cadrul unei ședințe la care au participat reprezentanți ai organizațiilor obștești și ai partenerilor de dezvoltare.

Autoritățile se angajează să asigure coerență între angajamentele naționale și prioritățile europene în domeniul drepturilor omului, aliniind documentul la Cadrul strategic al UE pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, precum și la Strategia UE privind combaterea rasismului.

Holocaustul – combinație a cuvintelor grecești holos (complet) și kaustos (ars) – se referă la persecuția și uciderea sistematică a aproximativ șase milioane de evrei de către regimul Germaniei naziste și aliații săi, între anii 1933 și 1945. Genocidul a făcut parte din politica nazistă antisemită, care a dus, de asemenea, la persecutarea și uciderea altor grupuri, precum romii, persoanele cu dizabilități, prizonierii de război și opozanții politici.

Comemorarea Holocaustului și educația privind cauzele și consecințele sale sunt considerate esențiale pentru combaterea antisemitismului și rasismului și pentru prevenirea viitoarelor acte de genocid.

The post Noul plan MEC pentru consolidarea memoriei Holocaustului și culturii toleranței appeared first on ipn.md.

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și cu sprijinul Agenției ONU pentru Refugiați.

Copiii au urmărit un spectacol de păpuși, au socializat și au lucrat în echipă, iar părinții au avut ocazia să se cunoască mai bine și să facă schimb de experiențe.

„Această inițiativă contribuie la apropierea copiilor refugiați și a celor din Republica Moldova, oferindu-le un spațiu comun de învățare, joacă și comunicare. Asemenea evenimente culturale facilitează incluziunea socială și sprijină adaptarea copiilor aflați în situații vulnerabile”, a declarat Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice din cadrul MEC.

Autoritățile și-au exprimat în mod repetat sprijinul pentru activitățile care promovează diversitatea, solidaritatea și coeziunea comunitară. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în Republica Moldova sunt stabiliți peste 4 300 de copii refugiați din Ucraina, dintre care mai mult de 2 500 frecventează școala, iar alții își continuă studiile online, după curricula din țara de origine.

The post Peste 300 de copii refugiați și localnici, împreună la Teatrul „Licurici” appeared first on ipn.md.

„Din acest pachet fac parte noi proiecte mari și ambițioase pe care le implementăm împreună cu partenerii. Este vorba de construcția și continuarea străzilor  – bulevardul Mircea cel Bătrân, strada Mesager, strada Industrială – este vorba de reabilitarea râului Bîc, termoizolarea a încă 50 de grădinițe și continuarea inițiativelor în domeniul managementului deșeurilor, prin construcția noii stații de sortare și conservarea poligonului neautorizat de deșeuri”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a subliniat și investițiile în infrastructură, precizând că au fost modernizate 53 de căi de acces către școli și grădinițe și au fost amenajate 190 de terenuri de joacă și de fitness. „De asemenea, am reparat ascensoare, acoperișuri și rețele inginerești la peste 200 de adrese”, a menționat edilul.

În domeniul educațional, au fost realizate reparații capitale și curente în 112 instituții de învățământ, au fost construite și modernizate 231 de pavilioane în 66 de grădinițe, 46 de cantine și săli de mese au fost renovate, iar 15 terenuri și 22 de săli sportive au fost construite sau modernizate, a punctat primarul.

Referitor la transportul public, Ion Ceban a precizat că municipalitatea a achiziționat 81 de troleibuze doar în ultimii doi ani, iar în total, în acest mandat, au fost procurate 367 de troleibuze și autobuze, împreună cu 500 de stații de așteptare amenajate pentru locuitori.

Despre zonele verzi și parcurile orașului, primarul a spus că au fost modernizate peste 40 de parcuri mari și numeroase scuaruri mici. Singurul proiect major restant este reabilitarea Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Primarul a subliniat și investițiile sociale, spunând că Chișinăul oferă peste 100 de servicii sociale, dintre care 30 sunt unice în țară.

Anual, peste 380 de mii de oameni beneficiază de aceste servicii: copii, familii, persoane cu dizabilități, vârstnici, refugiați și persoane fără adăpost.

The post Primăria Chișinău, lider la investiții: Ion Ceban prezintă realizările în doi ani de mandat appeared first on ipn.md.

Ministrul subliniază că, prin decizia de a integra copiii cu cerințe educaționale speciale în școlile de învățământ general, „s-a făcut un pas important înainte”, însă sistemul educațional nu reușește încă să le ofere suportul necesar.

„Integrarea trebuie să fie reală și nu doar pe hârtie. Până la sfârșitul anului, vom propune câteva opțiuni de intervenții care pot fi implementate”, a declarat Dan Perciun.

Deciziile vor fi precedate de consultări publice, menite „să reducă presiunea asupra sistemului, să audă părerile profesorilor și, în același timp, să răspundă așteptărilor părinților”, a adăugat ministrul.

Oficialul și-a exprimat speranța că soluțiile implementate, chiar dacă nu vor fi susținute de toată lumea, vor fi acceptate de majoritatea celor vizați.

The post Ministru: Integrarea copiilor cu dizabilități în școli trebuie să fie reală, nu doar pe hârtie appeared first on ipn.md.

Potrivit ministrului, autoritățile se află pe ultima sută de metri în prezentarea raportului privind impactul programului din anul școlar trecut, iar rezultatele preliminare arată efecte foarte bune.

Șase mii de elevi au beneficiat de 40 de ore de formare suplimentară cu profesorii la Matematică. „Majoritatea celor care au fost selectați au reușit, într-un final, să susțină examenul, credem noi, inclusiv datorită accesului la aceste ore suplimentare de pregătire”, a menționat ministrul.

În noul an școlar, pregătirile vor începe mai devreme, cu elevii care au rezultate foarte slabe. „Ne dorim ca fiecare copil să susțină examenul. Încă din luna ianuarie vom lansa apelul către școli să ne ajute să identificăm acești copii și să-i includem în programul de remediere. Ulterior, din luna martie, vom extinde programul către toți cei care au nevoie. Estimăm aproximativ 6 000 de elevi pentru examenul la Matematică”, a menționat Dan Perciun.

Pentru elevii din școlile alolingve, programul va fi extins la disciplina Limba română. „Promovabilitatea lasă loc de îmbunătățiri, iar de aceea am considerat necesar să sprijinim și elevii din școlile ruse, care nu reușesc întotdeauna să dezvolte competențele necesare la limba română. În prezent suntem în proces de conceptualizare a acestui program, stabilim numărul de ore și materialele didactice care vor fi utilizate”, a adăugat ministrul.

În total, se estimează includerea a 2 000 de elevi din școlile alolingve. „Practic, fiecare al treilea elev care urmează să susțină examenul la Limba română și învață astăzi într-o școală rusă va face parte din program”, a specificat Dan Perciun.

The post Programul Remedial va fi extins și la Limba română pentru elevii din școlile alolingve appeared first on ipn.md.

Agenda ediției din acest an include lansarea unei expoziții dedicate cercetării interne (10 noiembrie) și festivitatea de totalizare a Programului Național „Lectura Central” (11 noiembrie). De asemenea, sunt programate sesiuni online de formare profesională pe teme precum arderea profesională și evaluarea bibliotecilor, precum și discuții față în față dedicate excelenței prin cunoaștere (13 noiembrie).

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, Zilele Științei își propun să devină „un spațiu al încrederii în cunoaștere”, să încurajeze transformarea prin educație și inovare și să inspire publicul să privească cu optimism viitorul științei.

Biblioteca Națională își reafirmă astfel angajamentul de a sprijini dezvoltarea competențelor științifice și dialogul dintre cercetători și comunitate, precum și de a facilita accesul la realizările științei care modelează lumea de mâine.

Evenimentul are loc în contextul unei reușite importante pentru Republica Moldova, care a fost aleasă, în premieră, membru al Consiliului Executiv al UNESCO, în urma alegerilor desfășurate la 7 noiembrie, în cadrul celeia de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale din Samarkand, Uzbekistan. Mandatul va avea o durată de patru ani, iar Moldova va participa direct la stabilirea direcțiilor strategice și la monitorizarea programelor UNESCO.

The post Biblioteca Națională găzduiește Zilele Științei 2025: „Încredere, transformare și viitor” appeared first on ipn.md.

Fiecare laborator este dotat cu imprimantă 3D, seturi de robotică educațională și tăietoare laser, oferind elevilor posibilitatea de a învăța prin practică și experiment.

Marcelina Baleca, șefă de direcție în cadrul MEC, a subliniat, la evenimentul de inaugurare, angajamentul autorităților de a investi în școli moderne, dotate cu laboratoare performante.

„Sunteți viitorul țării noastre – viitorii ingineri, programatori, agricultori, fizicieni și specialiști în multe alte domenii. Pentru a reuși, este esențial să dețineți competențe digitale și să stăpâniți tehnologiile informaționale, fără de care aceste profesii devin tot mai greu accesibile”, a remarcat funcționara.

La rândul său, Stella Jemna, reprezentantă de țară a fondului UMAEF – Ukraine-Moldova American Enterprise Fund, care susține financiar proiectul, a menționat că FabLab-urile nu sunt simple laboratoare, ci „incubatoare de talente și inovație, locuri unde curiozitatea se transformă în competențe valoroase pentru economia digitală de mâine”.

„Investim în viitorul tinerilor din Republica Moldova prin crearea de medii educaționale care îi inspiră și îi pregătesc pentru realitățile lumii moderne”, a adăugat reprezentanta UMAEF.

Valoarea investiției este de 35 de mii de dolari pentru laboratorul din Briceni și 42 de mii de dolari pentru cel din Drochia.

În total, în cadrul acestei inițiative vor fi deschise opt laboratoare FabLab în școli din diferite regiuni ale Republicii Moldova.

Proiectul este implementat de Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova, în parteneriat cu CNIDE – Clasa Viitorului, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării și suportul financiar al UMAEF.

The post Laboratoare FabLab, inaugurate la Drochia și Briceni: investiții de peste 75 de mii de dolari appeared first on ipn.md.