Potrivit instituției bancare, doar în luna iunie, rezerva de aur a Rusiei, a cincea ca mărime din lume, a scăzut cu 9,33 tone. De la începutul anului, cantitatea de aur s-a redus cu 43,5 tone, ajungând la 1 iulie la 2 283 de tone, minimul înregistrat din februarie 2020.

Este a șasea lună consecutivă în care Banca Centrală vinde aur din rezerve, iar amploarea operațiunii nu are precedent în ultimii 25 de ani, de când Consiliul Mondial al Aurului ține evidența acestor date. Chiar și în perioada pandemiei de COVID-19, când autoritățile au recurs la rezervele de aur pentru a susține bugetul, cantitatea vândută a fost de doar 7,6 tone în 10 luni.

Analistul Freedom Global, Vladimir Cernov, a declarat pentru Reuters că din vânzarea aurului, Banca Centrală ar fi obținut aproximativ 5,6 miliarde de dolari, bani folosiți pentru echilibrarea bugetului. Din toamna trecută, spune el, autoritățile monetare derulează operațiuni cu metal prețios pe piața internă.

Pe de altă parte, economiștii Alexandra Prokopenko și Alexandr Koleandr, citați de publicația The Bell, au menționat că Banca Centrală a Rusiei ar fi recurs la vânzarea aurului tocmai pentru a evita epuizarea ultimei valute încă disponibile pentru intervenții pe piață, yuanul chinezesc. Din cauza sancțiunilor SUA și excluderea mai multor bănci rusești din rețeaua SWIFT, Moscova a fost nevoită să oprească din iunie 2024 toate tranzacțiile în dolari și euro.

În jur de 300 de miliarde de dolari din activele rusești au fost înghețate în băncile din Occident ca urmare a declanșării războiului de agresiune din Ucraina.

The post Rusia a vândut 43,5 tone de aur în șase luni pentru a acoperi deficitul bugetar appeared first on ipn.md.

Administrația regiunii a justificat menținerea acestui mecanism prin situația economică dificilă și insuficiența veniturilor bugetare. O procedură similară de plată a indemnizațiilor de concediu a fost aplicată și anul trecut.

Potrivit șefei departamentului financiar din regiune, Alena Ruskevici, pentru plata integrală și simultană a indemnizațiilor de concediu ale cadrelor didactice ar fi necesare aproximativ 100 de milioane de ruble transnistrene. Din această sumă, circa 70 de milioane ar urma să fie alocate din bugetele locale, iar alte 30 de milioane – din bugetul regional.

Reprezentanții administrației de la Tiraspol susțin că nivelul actual al veniturilor nu permite efectuarea acestor plăți într-o singură tranșă.

În cadrul ședinței, șeful executivului regional, Alexandr Rozenberg, a dispus revizuirea modului de elaborare a graficelor de concedii în instituțiile de învățământ. Potrivit acestuia, o distribuire mai uniformă a concediilor pe parcursul anului școlar ar putea reduce presiunea asupra bugetului în perioada verii. Cadrelor didactice urmează să li se ofere mai multe posibilități de a beneficia de concediul anual plătit în timpul vacanțelor școlare. Durata concediului pentru profesori este de 56 sau mai multe zile calendaristice.

Dificultățile financiare nu afectează doar plata indemnizațiilor de concediu. Din martie 2026, în regiune este aplicat un regim special de plată a salariilor pentru angajații din sectorul bugetar. Până la sfârșitul anului, salariile sunt achitate în două tranșe egale: prima între zilele 1 și 20 ale lunii, iar a doua în perioada 21 și ultima zi a lunii. Administrația de la Tiraspol explică această măsură prin reducerea veniturilor bugetare și situația economică dificilă din regiune.

The post Profesorii din regiunea transnistreană vor primi indemnizațiile de concediu în tranșe din cauza deficitului bugetar appeared first on ipn.md.

Potrivit proiectului privind executarea bugetară în anul 2025, care urmează să fie prezentat la Guvern, deficitul bugetar a fost cu 1,63 miliarde de lei mai mare decât în anul 2024. Acesta a depășit limita prevăzută de legislație, care stabilește un plafon de 2,5% din PIB. Autoritățile explică abaterea prin includerea măsurilor prevăzute în agenda de reforme aferentă Planului de creștere economică pentru anii 2025-2027.

Totodată, veniturile bugetului public național au constituit 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,26 miliarde de lei sau 13,8% față de anul 2024, în timp ce cheltuielile au ajuns la 139,86 miliarde de lei, cu 16,9 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent.

Produsul Intern Brut a fost estimat la 353,5 miliarde de lei în 2025, comparativ cu 323,9 miliarde de lei în anul precedent.

În ceea ce privește bugetul de stat, veniturile au însumat 76,38 miliarde de lei, depășind cu 0,8% nivelul prevăzut după rectificări. Cheltuielile au fost executate în sumă de 92,09 miliarde de lei, cu aproape 2 miliarde de lei sub nivelul planificat. Deficitul bugetului de stat a ajuns la circa 15,7 miliarde de lei, cu 13,7% mai mic decât cel prevăzut în varianta rectificată a bugetului. Ca pondere în PIB, deficitul a fost de 4,44%.

Pentru acoperirea golului bugetar, statul a utilizat active financiare de aproximativ 4,1 miliarde de lei și a atras datorii în valoare totală de aproape 11 miliarde de lei. Din această sumă, circa 6,7 miliarde de lei reprezintă datorii interne, iar aproximativ 4,3 miliarde de lei – împrumuturi externe nete. Totodată, pe parcursul anului au fost achitate obligații față de creditorii externi în valoare de aproape 7,9 miliarde de lei.

La finalul anului 2025, soldul mijloacelor bănești din conturile bugetului de stat a constituit circa 5,5 miliarde de lei. Dintre acestea, aproximativ 4,4 miliarde de lei erau disponibile pe componenta de bază a bugetului de stat, iar peste 1 miliard de lei proveneau din proiecte finanțate din surse externe.

Totodată, datoria de stat a ajuns la circa 132,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 37,6% din PIB.

Guvernul menționează că execuția bugetară din 2025 a fost afectată de mai mulți factori externi și interni, printre care reducerea cererii externe și a exporturilor, inflația ridicată, majorarea tarifelor la resursele energetice și dificultățile de finanțare generate de contextul regional instabil.

The post Deficitul bugetar în 2025 a depășit plafonul legal, în pofida creșterii veniturilor appeared first on ipn.md.

Potrivit executivului european, revizuirea economică este determinată de consolidarea fiscală și de inflația ridicată generată de prețurile ridicate la energie, factori care reduc veniturile reale și consumul populației. Această presiune este accentuată de înghețarea salariilor și a pensiilor publice în anul curent și în 2025, alături de majorările de taxe, măsuri care diminuează puterea de cumpărare și vor duce la o scădere a ocupării. În context, rata șomajului este estimată să urce la 6,3% în 2026.

În pofida stagnării, investițiile din fondurile UE și Planul Național de Redresare și Reziliență susțin economia, care este prognozată să crească cu 2,3% în 2027, potrivit Comisiei. Totuși, redresarea va fi însoțită de o creștere a datoriei publice la 63,4% din PIB, alimentată de deficitele primare persistente și de plățile de dobânzi.

The post Comisia Europeană reduce prognoza de creștere a economiei României la 0,1% și estimează o inflație de 7% appeared first on ipn.md.

Potrivit expertului, aceste diferențe sunt reflectate nu doar în nivelul veniturilor, ci și în structura bugetelor publice. Pe malul drept, bugetul public include bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale și bugetul asigurărilor medicale. În schimb, în stânga Nistrului există doar bugetul regiunii și bugetele locale, fără fonduri separate pentru sistemele de asigurări.

Veaceslav Ioniță menționează că presiunea fiscală este mult mai redusă în regiunea transnistreană. „Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea se ridică la circa 20%; totodată în regiune nu există TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova”, explică economistul.

Diferențele sunt evidente și la nivelul cheltuielilor publice. Pentru anul curent, oficial acestea sunt estimate la circa 66,1 mii de lei pe cap de locuitor, asta în timp ce în regiunea transnistreană se ridică la 25 de mii de lei. Totodată, economistul subliniază că deficitul bugetar din stânga Nistrului este foarte ridicat, ajungând la aproape jumătate din bugetul total, iar modul de acoperire a acestuia nu este transparent.

The post Bugetele din stânga Nistrului, mai mici de patru ori decât pe malul drept appeared first on ipn.md.

Potrivit expertului, pentru anul curent, autoritățile autoproclamate din stânga Nistrului au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025. În același timp, și cheltuielile planificate pentru 2026 sunt mai mici decât în anii precedenți. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că modul de acoperire a deficitului bugetar este secretizat. Totuși, el presupune că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, iar costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble. „Se observă destul de clar că deficitul bugetar corespunde cu veniturile generate de prețul gazului”, a explicat expertul.

Veaceslav Ioniță mai spune că modelul economic al regiunii transnistrene nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt reduse, cheltuielile sunt în scădere, iar o parte importantă a acestora continuă să fie acoperită din surse care nu sunt transparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

The post Bugetul regiunii transnistrene. Expert: Jumătate din cheltuieli – acoperite din surse neclare appeared first on ipn.md.

Potrivit ministrului, deficitul bugetar estimat la aproximativ 21 de miliarde de lei este unul gestionabil și face parte dintr-un „buget al investițiilor responsabile”. Acesta a subliniat că Republica Moldova se află la începutul unei perioade de creștere economică.

„Veniturile bugetului de stat vor crește, iar responsabilitatea noastră este să avem o atitudine foarte strictă pe partea de cheltuieli. Bugetul pe care-l investim trebuie să genereze neapărat creștere economică”, a declarat ministrul finanțelor în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

Ministrul a precizat că, raportat la PIB, deficitul bugetar nu este unul excesiv, însă accentul trebuie pus pe investițiile în infrastructură. „În general, deficitul bugetar ca parte din PIB nu este unul foarte mare. Trebuie să ne asigurăm că cheltuielile merg spre investiții, pentru că anume investițiile vor aduce creștere economică și venituri suplimentare”, a explicat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există rezerve de eficientizare a cheltuielilor în toate sectoarele. „În toate sectoarele există posibilitatea reducerii cheltuielilor. E posibil cu resurse mai puține să atinge rezultate mai mari. Când ni se spune să majorăm salariile cu 10%, eu le spun că trebuie triplată productivitatea muncii și dublate salariile”, a explicat Andrian Gavriliță.

Fondul Monetar Internațional a prognozat în luna decembrie 2025 o creștere economică pentru anul 2026 de 2,3%.

The post Raportat la PIB, deficitul bugetar nu este unul excesiv, ministru appeared first on ipn.md.

Rozenberg a prezentat date actualizate despre situația financiară din regiunea transnistreană. Deficitul la impozitul pe venit a fost de 92 de milioane de ruble transnistrene (4,68 milioane de euro), iar la impozitul pe veniturile persoanelor fizice – 33 de milioane de ruble (1,68 milioane de euro). Întreprinzătorii individuali care activează în sistem simplificat au plătit cu 5,9 milioane de ruble (0,30 milioane de euro) mai puțin decât era prevăzut.

Pentru acoperirea obligațiilor sociale curente, autoritățile au folosit bani din fondurile țintite. În total, au fost alocate 340 de milioane de ruble (aproximativ 17,29 milioane de euro) pentru a asigura plata la timp a salariilor și pensiilor. În același timp, după cum afirmă Rozenberg, programele regionale nu au fost complet suspendate.

Lucrările acoperite din Fondul rutier au fost finanțate cu 140 de milioane de ruble ( circa 7,12 milioane euro) din cele 164 de milioane planificate (circa 8,34 milioane de euro). Din Fondul de investiții de capital au fost alocate 94 de milioane de ruble ( circa 4,78 milioane de euro) din planul de 134,5 milioane (circa 6,84 milioane de euro). Programul de irigații a fost realizat aproape integral – 44 de milioane de ruble ( 2,24 milioane de euro) din cele prevăzute 47,6 milioane ( 2,42 milioane de euro).

Fondul de sprijin pentru tineret a fost finanțat cu 4,3 milioane de ruble ( 0,22 milioane de euro), din planul inițial de 4,7 milioane (0,24 milioane de euro).

În timpul verii, regiunea a trecut temporar la plăți fracționate, însă ulterior s-a revenit la o singură tranșă. Serviciul de presă al administrației transnistrene a confirmat că, în decembrie, bugetarii vor primi salariile într-o singură tranșă și integral.

The post Deficit bugetar în stânga Nistrului, dar administrația de la Tiraspol promite salarii la timp appeared first on ipn.md.

Protestul a început în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului, și a continuat cu un marș spre Piața Constituției, în fața Parlamentului, unde s-a încheiat. La finalul manifestației, reprezentanții sindicatelor au anunțat că au obținut promisiunea unei întrevederi cu partidele din coaliția de guvernare pentru a discuta revendicările formulate față de autorități.

Guvernul României a adoptat în acest an două pachete de măsuri de austeritate menite să reducă deficitul bugetar al țării. În prezent, cabinetul de miniștri pregătește implementarea unei reforme a administrației publice, care prevede inclusiv disponibilizări în sectorul bugetar.

Măsurile adoptate au condus la majorarea TVA, la creșterea unor accize și la introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru mai multe categorii de persoane care anterior beneficiau de scutiri.

The post Sindicaliștii din România au protestat împotriva măsurilor de austeritate appeared first on ipn.md.

„Ba din contra consider că trebuie să investim și mai mult în proiecte strategice care să ducă la dezvoltarea economică. Și dezvoltarea economică trebuie să fie prioritatea numărul 1. Noi vedem țări dezvoltate, care au un deficit mai mare, țări dezvoltate care au nivelul datoriei publice mult mai mare decât Republica Moldova”, a declarat ministra în cadrul unei conferințe de presă.

În opinia sa, atitudinea care a existat anterior față de creditare a fost motiv de stagnare pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

Victoria Belous a trecut în revistă realizările înregistrate pe durata mandatului său de ministru al finanțelor. Potrivit ei, într-un an marcat de provocări economice, instituția a reușit să aducă în Republica Moldova peste 273 de milioane de euro din fonduri europene, să reducă birocrația fiscală și să accelereze digitalizarea sectorului public.

Pe lângă consolidarea bugetară, ministra a evidențiat și progresul digitalizării prin lansarea platformei „eVMS” pentru valorile mobiliare de stat, care a atras peste 2 400 de investitori și investiții de 681 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a inițiat și rescrierea Codului Fiscal, a transmis Parlamentului noul capitol privind accizele și a pregătit introducerea tichetelor de vacanță din 2026, pentru stimularea turismului rural.

Victoria Belous, care a preluat șefia ministerului în iulie 2024, a evitat să răspundă dacă se va regăsi în noul Guvern, precizând că anunțurile corespunzătoare vor fi făcute de premierul desemnat.

The post Deficitul bugetar de 4-5% este o realitate acceptabilă pentru Moldova, ministru appeared first on ipn.md.