Expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene a menționat că actualul model administrativ, în special la nivelul consiliilor raionale, și-a pierdut relevanța și eficiența.

 „Reforma APL nu este o condiție impusă de Uniunea Europeană. Este o reformă care trebuia implementată de fostele guvernări. Toți sunt de acord că centrele raionale și-au pierdut puterea pe care o aveau în perioada sovietică, începând cu anii 90 prerogativele consiliilor raionale au scăzut treptat. Astăzi la nivelul consiliilor raionale suntem în situația când partidele politice își împart puterea și își numesc oameni în funcție. E foarte rar când consiliile raionale pot avea propriile proiecte sau pot atrage fonduri internaționale”, a explicat Daniel Vodă.

Totodată, el a avertizat că discuțiile privind reorganizarea administrativă nu trebuie limitate la confruntări politice. „Mă bucur că Guvernul a inclus acest subiect pe agenda publică. Eu nu-mi doresc ca această discuție să se transforme doar în dezbateri politice la nivelul Parlamentului. Astăzi cred că pentru reforma APL există doar cele 55 de voturi ale PAS și celelalte partide vor vota împotrivă, dar dacă ne uităm în programele electorale ale tuturor partidelor, toate formațiunile spuneau că această reformă este necesară”, a precizat Daniel Vodă.

În opinia expertului IPRE, Guvernul a inițiat o campanie activă de informare și consultare pe marginea reformei, însă pentru legitimarea și durabilitatea acesteia este nevoie de o implicare mai consistentă a tuturor actorilor politici și de susținere parlamentară extinsă.

„Vedem o campanie de comunicare foarte activă a Guvernului pe acest subiect. Văd mult conținut în acest sens, au loc discuții cu primarii, dar cred că și formațiunile politice trebuie să se implice mai mult. E necesar ca această reformă să nu treacă doar cu 55 de voturi, este necesar un consens mai larg în Parlament”, a mai spus expertul asociat IPRE.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

The post Daniel Vodă: Reforma APL nu este o condiționalitate a Uniunii Europene appeared first on ipn.md.

În plan politic, Daniel Vodă afirmă că summitul confirmă faptul că Republica Moldova rămâne o prioritate în procesul de extindere al Uniunii Europene. În opinia sa, acest mesaj este important în actualul context regional, unde parcursul european al țării are nevoie de continuitate, sprijin politic clar și credibilitate.

Pe dimensiunea economică, expertul subliniază că discuțiile vizează Planul de Creștere și modul în care reformele asumate de Republica Moldova pot fi transformate în investiții și rezultate concrete pentru cetățeni. Miza principală, potrivit lui Vodă, este trecerea de la angajamente la implementare efectivă.

În ceea ce privește dimensiunea strategică, acesta arată că Republica Moldova este tot mai des percepută ca parte a securității europene, iar mesajul Uniunii Europene subliniază legătura directă dintre viitorul Republicii Moldova și viitorul Europei, inclusiv în domeniul securității comune.

The post Summitul Moldova-UE confirmă sprijinul politic și economic al Bruxellesului, expert appeared first on ipn.md.

În debutul dezbaterii, expertul Igor Boțan a definit reintegrarea drept un obiectiv fundamental al statului, care presupune mai mult decât o simplă soluție politică a conflictului.

„Reintegrarea țării reprezintă un obiectiv strategic național, constând în reunificarea teritorială, politică, economică și socială a Republicii Moldova, prin reintegrarea regiunii transnistrene în spațiul constituțional al statului. Aceasta implică restabilirea controlului autorităților constituționale asupra întregului teritoriu, consolidarea securității și asigurarea drepturilor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, expert în securitate, a trecut în revistă momentele cheie ale conflictului armat din 1992, subliniind implicarea Federației Ruse și caracterul artificial al războiului.

„Primele lupte majore s-au dat în martie 1992, în Dubăsari. În iunie 1992 luptele au trecut în faza fierbinte și s-au desfășurat în Tighina. Ulterior, a fost semnat acordul de încetare a focului dintre Republica Moldova și Rusia. Faptul că acest acord a fost semnat de președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur și președintele de atunci al Federației ruse, Boris Elțîn, este un argument care vine în susținerea ideii că în spatele acestor acțiuni militare era Federația Rusă. Războiul a fost unul artificial, populația de pe ambele maluri este identică din punct de vedere etnic și religios. Nu existau rădăcini pentru un astfel de război”, a explicat fostul vicepremier.

La rândul său, Daniel Vodă, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme europene și ex-purtător de cuvânt al Guvernului pe timpul mandatului premierului Dorin Recean, a accentuat necesitatea unei abordări pragmatice, care să includă instrumente financiare și soluții concrete pentru susținerea procesului de reintegrare.

„11% din teritoriul țării este ocupat temporar de Federația Rusă, din cauza unui regim loial care a sprijinit în totalitate Rusia în ultimele trei decenii. Din punctul meu de vedere, reintegrarea trebuie să aibă loc într-un cadru practic. Adică, să fie identificată dimensiunea economică, să știm cine plătește reintegrarea. Un pas concret al autorităților în acest sens a fost anunțat la recenta reuniune „1+1”, când s-a vorbit despre un fond special”, a spus expertul asociat IPRE, Daniel Vodă.

Dezbaterea publică: „Reintegrarea țării și integrarea europeană: oportunități și capacități” este ediția a 343-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

The post Reintegrarea țării și integrarea europeană: oportunități și capacități. Dezbatere IPN appeared first on ipn.md.

În opinia expertului, procesul de integrare europeană trebuie privit, în primul rând, ca un exercițiu de modernizare internă, care aduce beneficii directe societății, indiferent de ritmul negocierilor.

„Sunt țări care stau în anticameră în procesul de aderare, e vorba de țările din Balcani, care au aliații lor, inclusiv state membre care promovează intens parcursul lor european. Este clar că și Republica Moldova beneficiază de simpatii. Agenda de reforme a fost una dinamică, au fost acceptate acțiunile tehnice. Tot acest proces nu este pentru momentul final de aderare la UE. Este pentru conformare. Îmbunătățind legislația națională, statul va presta mai bine servicii pentru cetățenii săi. Va presta siguranță economică, siguranță socială, justiție”, a spus Daniel Vodă, ex-purtător de cuvânt al Guvernului pe timpul mandatului premierului Dorin Recean.

Expertul asociat IPRE a respins ideea unei integrări europene „în două viteze”, care ar presupune drepturi limitate timp de o perioadă inițială pentru noile state membre, considerând că o asemenea formulă ar diminua obiectivul strategic al Chișinăului.

„Eu nu sunt adeptul integrării europene în două viteze sau să fim un membru cu drepturi limitate, am auzit și această ipoteză. Republica Moldova trebuie să depună toate eforturile posibile pentru a-și asigura o calitate de membru deplin”, a mai spus expertul.

Expertul asociat IPRE a subliniat că integrarea europeană trebuie să fie un proces accelerat, orientat spre obținerea statutului de membru cu drepturi depline și, în același timp, spre modernizarea reală a statului în beneficiul cetățenilor.

„În contextul în care avem o lume în continuă schimbare, este evident că pentru o Uniune Europeană mai puternică, ancorată pe pilonul politic, economic și militar, în care se investește acum, toate țările trebuie să-și aducă aportul la acest proces. Viteza Republicii Moldova în procesul de integrare europeană trebuie să fie una maximă. Dar trebuie să reținem că facem aceste transformări nu pentru a bifa în fața partenerilor externi, dar pentru oamenii acestei țări care își doresc o viață demnă, cu stabilitate pe plan economic și social”, a precizat Daniel Vodă.

Dezbaterea publică: „Reintegrarea țării și integrarea europeană: oportunități și capacități” este ediția a 343-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

The post Daniel Vodă: Nu sunt adeptul aderării la UE în calitate de membru cu drepturi limitate appeared first on ipn.md.

Războiului nedrept și de agresiune al Rusiei lovește devastator în civili: în copii și femei. Până pe 31 decembrie 2025, Misiunea ONU de monitorizare a drepturile omului în Ucraina a confirmat cel puțin 55 600 de victime civile: aproape 15 mii de oameni uciși și peste 40 de mii răniți, inclusiv 175 de jurnaliști victime ale războiului. Realitatea este, cel mai probabil, mult mai dură. Vorbim despre echivalentul populației orașelor Soroca, Orhei și Cahul, oameni care nu mai sunt din cauza ororilor acestui război. În spatele fiecărei cifre este o viață frântă.

Rachete, drone, muniții lovesc nu doar obiective militare, ci locuințe, școli, spitale. La începutul anului am resimțit și noi consecințele, când pentru ore o bună parte a țării noastre a fost fără lumină. În Ucraina, orașe mari și mici, se afla sub un tir continuu de rachete zilnic. Toată infrastructura energetică civilă ucraineană a fost afectată puternic în timpul bombardamentelor țintite rusești. Este apreciată solidaritatea, autorităților de la Chișinău, care au transmis generatoare, transformatoare, conductoare și cabluri. De asemenea, vor fi transmise echipamente medicale, autospeciale pentru intervenții, produse alimentare și bunuri de primă necesitate.

Până la sfârșitul anului trecut, 704 lăcașuri de cult au fost distruse sau avariate, dintre care circa 200 de biserici complet distruse. Peste 4 100 de instituții educaționale și peste 2 500 de obiective medicale au fost avariate sau distruse. Dronele și rachetele terorizează populația, blochează accesul la școli și spitale și pun în pericol salvatorii, muncitorii care încearcă să repare să reconstruiască infrastructura critică afectată. Asta nu este „daună colaterală”. Este distrugerea deliberată a oamenilor.

Criza umanitară este una dintre cele mai grave din Europa ultimelor decenii. Pentru anul 2026, se estimează că 10,8 milioane de oameni din Ucraina vor avea nevoie de asistență umanitară. Aproape 6 milioane de ucraineni s-au refugiat în afara țării, iar 3,7 milioane sunt strămutați intern. Peste o treime din copii din Ucraina – 2 589 900 – rămân strămutați, dintre care peste 1,7 milioane în afara țării. UNICEF raportează că atacurile armate au ucis sau rănit peste 3 200 de copii. O crimă împotriva umanității.

Nici Moldova nu este ocolită de urgia conflictului: în acești ani, autoritățile au raportat că 13 fragmente de drone sau drone au fost identificate în 12 localități de pe teritoriul nostru. Războiul nu respectă granițe, chiar dacă nu este declarat aici. Astăzi, aproximativ 148 de mii de refugiați ucraineni locuiesc aici sau aproape 6% din populația țării. Circa 86 500 beneficiază de protecție temporară, cu acces la muncă, educație și asistență medicală. Comunitățile locale, voluntarii și autoritățile au arătat solidaritate și umanitate. Este una dintre cele mai puternice dovezi că valorile europene nu sunt simple declarații pentru cetățenii moldoveni. Sunt o reflecție a omeniei noastre.

O pace durabilă pentru Ucraina nu poate fi construită ignorând dreptul internațional, protecția civililor și responsabilitatea pentru crimele de război. Fără garanții reale de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă, fără tragerea la răspundere a celor vinovați, pacea va fi fragilă și periculoasă. Modul în care se va încheia acest război va defini viitorul Europei. Inclusiv al Republicii Moldova.

Despre asta au spus într-o voce peste 100 de organizații din societatea civilă din Republica Moldova și diasporă, semnatare ale declarației comune pentru o pace justă și durabilă. Până pe 28 februarie, inclusiv, Declarația comună rămâne deschisă pentru orice organizație a societății civile care dorește să se alăture. Moldova este pentru pace justă.

Am vorbit în acest editorial cu cifre și statistici. Despre oameni afectați, centrale electrice distruse și orașe în întuneric. Dar războiul Rusiei din Ucraina nu se termină în rapoarte. El este retrăit în fiecare seară, când un copil adoarme îmbrăcat în frig pentru că nu știe dacă va fi curent dimineața. Sau în mintea celor care îl justifică. Dacă acest lucru ni se pare „gestionabil”, atunci problema nu mai este Rusia agresoare. Este pragul nostru de umanitate. Războiul din Ucraina nu este un test pentru Ucraina. Poporul ucrainean a trecut deja testul de rezistență. Acest război este un test pentru noi:

– dacă mai credem că granițele contează,

– dacă mai credem că viața copiilor are aceeași valoare peste tot,

– dacă mai credem că dreptul internațional nu este opțional.

Iar testele ratate, la fel ca în școală, nu te promovează în următoarea treaptă. Ele se repetă. Mai aproape. Dacă încălcarea flagrantă a dreptului internațional nu este sancționată, ea poate fi repetată oricând. Este un simbolism crud că războiul actual depășește amploarea celui de-al Doilea Război Mondial. Ar fi un semnal pentru societatea rusă să înțeleagă suferința pe care acest conflict o aduce propriilor cetățeni și să-și dezvolte țara acasă, nu prin război care provoacă durere poporului ucrainean.

În fața acestui război, alegerea noastră, aici și acum, este una de responsabilitate. O pace justă pentru Ucraina înseamnă siguranță și pentru Republica Moldova. Chiar dacă nu auzim tunetul armelor, trăim zilnic războiul cognitiv. De aceea, avem datoria să rămânem lucizi, calmi, informați și uniți, să spunem adevărul și să ne apărăm valorile. Pentru că pacea justă pentru Ucraina este și pacea Republicii Moldova. Iar această pace începe cu rezistența fiecăruia dintre noi.

Daniel Vodă este expert asociat pentru politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Anterior a fost purtător de cuvânt al Guvernului și al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

The post Pacea justă pentru Ucraina este și pacea Republicii Moldova. Op-Ed de Daniel Vodă, expert IPRE appeared first on ipn.md.

Speakerul executivului a accentuat că în pofida atacurilor cibernetice care se vor produce, instituțiile statului le vor documenta, dar procesul de votare trebuie să continue. „Cunoaștem că Federația Rusă a acționat pe fabrica de minciuni, pe partide plătite. Dimensiunea cibernetică este, probabil, una din cele mai periculoase. Acele routere de WI-FI afectate au fost o modalitate de a testa capacitatea statului, a instituțiilor din domeniul cibernetic de a reacționa prompt la astfel de incidente”, a explicat Daniel Vodă.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a dat asigurări că autoritățile au sporit gradul de răspuns. „În cazul în care se întâmplă ca infrastructura să fie afectată, noi am creat sisteme suplimentare care să capaciteze instituțiile responsabile, să protejeze infrastructura critică, inclusiv în contextul alegerilor, să fie protejată informația extrem de importantă din registrul alegătorului”, a spus Daniel Vodă.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a îndemnat alegătorii să fie uniți în ziua scrutinului, să voteze onest și corect.

Anterior, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu a declarat pentru IPN și publicației franceze Le Figaro că mii de routere Wi-Fi din locuințele cetățenilor au fost compromise miercuri dimineața. Potrivit șefului IGP, scopul atacului este utilizarea acestor rețele infectate, pentru a lansa, în ziua alegerilor parlamentare de duminică, atacuri cibernetice asupra serverelor și infrastructurii Comisiei Electorale Centrale, cu intenția de a bloca activitatea CEC. Viorel Cernăuțeanu a precizat că fenomenul vizează nu doar CEC, ci și serverele și site-urile instituțiilor publice, precum și rețelele de comunicații.

The post Daniel Vodă: Chiar dacă vor fi atacuri cibernetice, procesul de votare trebuie să continue appeared first on ipn.md.

Potrivit lui Daniel Vodă, sunt surprinzătoare declarațiile unor parlamentari din opoziție care, deși au participat la ședințele Parlamentului, unde explicit s-a solicitat instituirea stării de urgență, și au avut posibilitatea să studieze proiectul textului, inclusiv pe parcursul sesiunii, continuă să sugereze că ar exista vreo problemă cu starea de urgență declarată de legislativ.

Guvernul a dezbătut subiectul atât în ședință proprie, cât și în Parlament, iar premierul a explicat clar motivele acestei decizii.

Daniel Vodă susține că problema reală este contextul complicat și riscurile umanitare, nu încercarea de a distorsiona scopul instituirii stării de urgență.

„Parlamentarii, inclusiv cei din opoziție (care au votat contra), au votat în majoritate pentru această măsură tocmai pentru a proteja cetățenii Republicii Moldova și a oferi pârghiile necesare de acțiune autorităților”, a declarat Daniel Vodă.

Deputații PSRM au criticat instituirea stării de urgență, menționând că nu este necesară.

The post Daniel Vodă: Guvernul gestionează provocările generate de tacticile destabilizatoare ale Rusiei appeared first on ipn.md.