Într-o conferință de presă la IPN, Carolina Bagrin, directoare de program la CRJM, a precizat că majorarea numărului de cereri nu reflectă neapărat o creștere bruscă a încălcărilor drepturilor omului la nivel național, ci mai degrabă o revenire la nivelurile statistice înregistrate înaintee de anul 2024, care a marcat cel mai mic număr de cereri din ultimul deceniu.

Potrivit Carolinei Bagrin, raportat la numărul populației, Moldova continuă să înregistreze un nivel ridicat al adresărilor la CEDO. Țara noastră se situează pe locul patru între statele membre ale Consiliului Europei după numărul de plângeri, cetățenii moldoveni adresându-se Curții de 4,6 ori mai frecvent decât media europeană.

La sfârșitul anului trecut, Moldova avea 1 141 de cereri pendinte în fața CEDO, ceea ce reprezintă 2,2% din totalul dosarelor aflate pe rolul Curții. Din această perspectivă, statul se clasează pe locul nouă între țările membre ale Consiliului Europei, un nivel considerat ridicat, a adăugat șefa de program a CRJM.

La rândul său, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a declarat că, din 1997, anul aderării Republicii Moldova la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și până în 2025, CEDO a constatat 885 de violări în cauze ce vizează Republica Moldova. Potrivit șefului CRJM, cele mai frecvente încălcări rămân constante de-a lungul anilor și vizează, în principal, dreptul la proces echitabil și interzicerea torturii.

Potrivit notei analitice, CEDO a înregistrat anul trecut 31 800 de cereri, cu 10% mai mult decât în 2024. Cele mai multe cereri au vizat Turcia (6 743), Polonia (3 303), Italia (2 421), Ucraina (2 299) și România (1 962).

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

The post Numărul cererilor împotriva Moldovei la CEDO a crescut cu un sfert anul trecut, CRJM appeared first on ipn.md.

Potrivit ministerului, hotărârea instanței europene vizează două situații individuale din februarie și aprilie 2017, legate de asistența medicală insuficientă și de limitarea vizitelor de familie. „Constatările reținute de CtEDO reprezintă o consecință a regimului oligarhic și a statului capturat din acea perioadă, când sistemul de justiție era subordonat intereselor politice”, se arată într-un comunicat al instituției.

Ministerul subliniază că, între timp, în penitenciarele din Republica Moldova, inclusiv în cel unde a fost deținut Veaceslav Platon, au fost implementate reforme esențiale privind condițiile de detenție, asistența medicală și respectarea drepturilor omului. Instituția menționează că aceste constatări nu reflectă situația actuală din sistemul penitenciar.

Totodată, Ministerul Justiției reiterează că Veaceslav Platon s-a mai adresat Curții Europene cu alte plângeri – privind condițiile de detenție, comunicarea cu avocații și dreptul la un proces public, însă toate aceste cereri au fost respinse de Curte în anii 2019 și 2024.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că Republica Moldova trebuie să-i achite lui Veaceslav Platon 15 600 de euro pentru prejudiciu moral și 2 000 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Veaceslav Platon, cetățean moldovean și ucrainean, a fost condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, dar ulterior a fost achitat. În 2021, el a părăsit țara și a fost anunțat în căutare internațională. În martie 2025, Platon a fost reținut în Marea Britanie, în baza cererii de extrădare a autorităților moldovene, însă a fost ulterior eliberat pe cauțiune. Totodată, în Federația Rusă, a fost condamnat în lipsă la 24 de ani de închisoare pentru implicare în schema financiară „Laundromat”.

The post Ministerul Justiției: Hotărârea CEDO în cazul Platon vizează situația din 2017, nu cea actuală appeared first on ipn.md.

Hotărârea în cauza Platon contra Republicii Moldova a fost pronunțată pe 9 octombrie de Secția a V-a CtEDO. Curtea a constatat încălcarea articolului 3 din Convenția Europeană, care interzice tratamentele inumane și degradante, după ce autoritățile nu i-au asigurat solicitantului îngrijirea medicală necesară în detenție. Veaceslav Platon s-a plâns pe dureri dentare și renale severe, care nu au fost tratate corespunzător, deși existau decizii judiciare, ce îi permiteau accesul la servicii medicale private.

A mai fost constatată și o încălcare a articolului 8 din Convenție, privind dreptul la viață de familie. Pe durata detenției, Veaceslav Platon nu și-a putut vedea mama și soția timp de peste doi ani, din cauza sancțiunilor disciplinare aplicate repetat. Curtea a considerat că aceste interdicții au fost disproporționate și au constituit o ingerință nejustificată în relațiile sale de familie.

Veaceslav Platon, cetățean moldovean și ucrainean, a fost condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, fiind eliberat câteva luni mai târziu conform demersului procurorului general de atunci, Alexandr Stoianoglo. În 2021, procurorii au renunțat la acuzațiile împotriva sa, iar instanța l-a achitat. La scurt timp, Veaceslav Platon a părăsit Republica Moldova și a fost anunțat în căutare internațională. În martie 2025 el a fost reținut în Marea Britanie, conform cererii de extrădare, emisă de autoritățile moldovene, dar ulterior a fost eliberat pe cauțiune. Totodată, Veaceslav Platon a fost condamnat în Federația Rusă, în lipsă, la 24 de ani de închisoare, pentru crearea unei organizații criminale și implicare în schema financiară numită „Laundromat”.

The post Veaceslav Platon câștigă la CEDO. Statul trebuie să-i achite 17 600 de euro despăgubiri appeared first on ipn.md.

CEDO a constatat responsabilitatea Federației Ruse, alături de Republica Moldova, în unele cauze, pentru violări ale Convenției, cum ar fi, cauzele Catan, Mozer, Sandu, dar Rusia nu a acordat compensațiile stabilite și nu a luat măsurile generale cerute, se mai menționează în analiza Promo-LEX.

În decembrie 2022, după excluderea Rusiei din Consiliul Europei, Comitetul Miniștrilor a reiterat că Rusia este în continuare obligată să execute hotărârile CEDO în „cauzele transnistrene”, subliniind că, pe lângă plata despăgubirilor, Rusia trebuia să remedieze situațiile care au dus la încălcări. Totuși, autoritățile ruse nu cooperează și nu au prezentat niciun plan de acțiune pentru executarea acestor hotărâri, mai precizează sura.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu prevede un mecanism de executare forțată. Comitetul Miniștrilor are doar pârghii politice, fără „arme” reale pentru a forța un stat ca Rusia să plătească. Astfel, potrivit Promo-LEX, peste 2 200 de hotărâri CEDO împotriva Rusiei nu au fost executate, iar victimele riscă să nu primească niciodată compensațiile stabilite.

În același timp, subliniază asociația, legislația actuală conține multă incertitudine și obstacole, care împiedică o executare eficientă a hotărârilor CEDO împotriva Rusiei, iar fără schimbări normative, orice tentativă de a confisca active de stat rusești ar fi probabil blocată în instanțele naționale prin invocarea imunității suverane.

The post Promo-LEX: Rusia refuză să execute hotărârile CEDO în „cauzele transnistrene” appeared first on ipn.md.