Procuratura Generală precizează că faptele au avut loc în seara de 9 aprilie 2022, când fostul subofițer al Batalionului de patrulare și reacționare operativă a intervenit, împreună cu un coleg, la un conflict izbucnit într-un bloc din capitală. În timpul intervenției, acesta ar fi pulverizat gaz lacrimogen fără respectarea condițiilor legale, fiind afectată și soția persoanei vizate, aflată în apropiere.

Potrivit oamenilor legii, ulterior, bărbatul a fost încătușat și urcat în automobilul de serviciu al polițistului, unde ar fi fost ținut pentru o perioadă de timp. Acesta și soția sa ar fi solicitat în repetate rânduri deschiderea vehiculului, invocând dificultăți de respirație, însă solicitările nu ar fi fost luate în considerare. După ce victima a fost dusă la inspectoratul de poliție, inculpatul i-ar fi cerut 4 mii de euro pentru a mușamaliza cazul.

Pe tot parcursul urmăririi penale și al procesului, fostul polițist nu și-a recunoscut vina, susținând că a acționat în limitele legii.

Instanța l-a condamnat în lipsă la patru ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semiînchis și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de șase ani.

The post Fost polițist din Chișinău, condamnat în lipsă la închisoare pentru tortură appeared first on ipn.md.

Potrivit MAE, autoritățile israeliene au instituit restricții la nivel național, valabile până în seara zilei de 8 iunie, ora 20:00. În această perioadă, instituțiile de învățământ sunt închise, adăposturile publice au fost deschise pentru populație, iar spitalele funcționează în subteran. Totodată, transportul public circulă cu restricții, adunările publice sunt limitate, iar activitatea instituțiilor publice este afectată.

Deși Aeroportul Internațional Ben Gurion continuă să funcționeze în regim obișnuit, autoritățile de la Chișinău avertizează că situația rămâne extrem de volatilă și se poate modifica rapid.

În acest context, MAE recomandă evitarea tuturor călătoriilor neesențiale în Israel și reiterează apelul de a evita deplasările în zonele cu risc sporit de securitate, inclusiv în nordul țării, în apropierea frontierelor și în alte regiuni afectate de evoluțiile militare.

Cetățenii aflați în Israel sunt îndemnați să evite zonele aglomerate, să identifice din timp cele mai apropiate adăposturi antirachetă, să păstreze documentele de identitate la îndemână și să urmărească permanent informațiile oficiale ale autorităților israeliene. De asemenea, aceștia trebuie să respecte fără întârziere toate instrucțiunile de securitate emise de autoritățile locale.

MAE precizează că Ambasada Republicii Moldova la Tel Aviv monitorizează permanent evoluțiile de securitate și menține contactul cu autoritățile locale și partenerii internaționali.

The post Alertă de călătorie pentru Israel, din cauza agravării situației de securitate appeared first on ipn.md.

Administrația teatrului a informat că ancheta vizează elucidarea tuturor circumstanțelor, în strictă conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu procedurile legale disciplinare. Raportul oficial va conține concluziile privind circumstanțele incidentului, persoanele implicate și eventualele abateri disciplinare, precum și măsurile care se impun.

Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” a subliniat că tratează cu maximă seriozitate orice situație care poate afecta siguranța angajaților, ordinea instituțională, demnitatea profesională și climatul de muncă, toate măsurile urmând să fie luate respectând legea, obiectivitatea și imparțialitatea.

The post Conflict în culise — anchetă de serviciu la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” appeared first on ipn.md.

Ministerul de Externe a declarat că autoritățile române au condamnat atacurile iraniene împotriva statelor din regiunea Golfului și le-a mulțumit celor din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii români prezenți în țările lor. Diplomația română a solicitat Teheranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale.

În același timp, MAE a menționat că țara găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic, iar sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU.

Reacția MAE a venit după ce Iranul a avertizat România că punerea bazelor sale militare la dispoziția SUA ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice.

The post Diplomația română declară că țara nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu appeared first on ipn.md.

„Pot exista evaluări diferite ale campaniei americane împotriva regimului iranian, dar este greu de contestat că acest regim din Iran este unul terorist. Întreaga regiune, dar și Iranul însuși, au nevoie de mult mai mult respect pentru viață și de o protecție mai mare a vieții”, a menționat liderul ucrainean.

Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina poate contribui la stabilizarea situației prin expertiza sa în combaterea dronelor de atac iraniene „Shahed”, utilizate și de Rusia în războiul împotriva țării, iar peste zece state au solicitat deja sprijinul Kievului. Potrivit lui, armata ucraineană a dezvoltat una dintre cele mai avansate capacități de interceptare a dronelor la nivel mondial, inclusiv prin crearea de interceptoare și implementarea unui sistem complex de apărare antiaeriană bazat pe radare și coordonare operațională.

De asemenea, Zelenski a subliniat că Europa trebuie să dezvolte sisteme similare de protecție, subliniind că războiul Rusiei împotriva Ucrainei și atacurile cu drone din regiunea Golfului demonstrează clar natura războiului modern și importanța cooperării între state în domeniul apărării.

La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că războiul din Iran nu va diminua sprijinul internațional pentru Ucraina, subliniind că Rusia se înșală dacă crede că situația îi va oferi o pauză. Liderul francez a reiterat angajamentul ferm al Europei de a susține Ucraina, precizând că conflictele din alte regiuni nu vor schimba poziția aliaților occidentali față de agresiunea rusă.

The post Zelenski, la Paris: Stabilizarea în Orientul Mijlociu este esențială pentru securitatea globală appeared first on ipn.md.

Potrivit presei internaționale, reuniunea miniștrilor de finanțe din statele G7 și a reprezentanților Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) s-a încheiat fără o decizie privind utilizarea rezervelor strategice.

Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a declarat că piețele petroliere globale s-au deteriorat în ultimele zile, în contextul reducerii producției de petrol și al dificultăților de tranzit prin strâmtoarea Hormuz.

El a precizat că statele membre ale AIE dețin în prezent peste 1,2 miliarde de barili de petrol în rezerve publice de urgență. Alte aproximativ 600 de milioane de barili sunt păstrate de industrie, în baza obligațiilor guvernamentale.

Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu a provocat fluctuații semnificative pe piețele energetice. Prețul petrolului Brent a urcat luni până aproape de 120 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Ulterior, cotațiile au scăzut la aproximativ 90 de dolari, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a sugerat că războiul ar putea fi încheiat în curând.

În mod obișnuit, aproximativ o cincime din livrările globale de petrol tranzitează strâmtoarea Hormuz, iar perturbarea traficului prin această rută maritimă ar putea afecta aprovizionarea globală cu energie.

G7 reunește unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii – SUA, Canada, Japonia, Germania, Franța, Italia și Regatul Unit. Forumul este utilizat pentru coordonarea politicilor economice, financiare și energetice, și pentru discutarea principalelor provocări globale, inclusiv securitatea energetică și stabilitatea piețelor internaționale.

The post G7 analizează eliberarea rezervelor de petrol, după creșterea bruscă a prețurilor appeared first on ipn.md.

Potrivit presei internaționale, loviturile au vizat mai multe instalații de stocare a combustibilului din capitala Iranului și din provincia Alborz, provocând explozii și incendii de amploare. Coloane dense de fum au fost observate în orașele afectate.

Semiluna Roșie iraniană a avertizat că atacurile asupra infrastructurii petroliere pot genera emisii masive de compuși toxici în atmosferă. Specialiștii atrag atenția că aceste substanțe se pot combina cu precipitațiile, existând riscul unor ploi acide.

Potrivit presei străine, acest incident marchează o escaladare semnificativă a tensiunilor dintre Iran, Israel și SUA, fiind prima dată de la începutul confruntărilor când infrastructura petrolieră iraniană este vizată direct.

The post Depozit petrolier incendiat în capitala Iranului, după raidurile aeriene ale Israelului și SUA appeared first on ipn.md.

Israelul a continuat atacurile asupra Teheranului, vizând centre de comandă și infrastructură strategică, dar și poziții ale Hezbollah din Liban, organizația pro-iraniană implicată pentru prima dată direct în conflict. Armata israeliană a anunțat că desfășoară atacuri la scară largă împotriva „țintelor regimului iranian”, în timp ce agențiile iraniene au raportat explozii puternice în capitală.

Statele Unite susțin că au lovit peste o mie de obiective iraniene, inclusiv baze de rachete balistice, centre de comandă și nave ale marinei iraniene. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea va continua „cu forță maximă” și ar putea dura între patru și cinci săptămâni. El afirmă că „48 de lideri iranieni” au fost eliminați într-o singură etapă a ofensivei, fără a oferi detalii suplimentare.

Iranul a ripostat cu peste 25 de valuri succesive de rachete și drone, care au vizat Israelul, baze americane și mai multe state din Golf. Explozii au fost raportate în Israel, Kuweit, Bahrain, Qatar, Oman și Emiratele Arabe Unite. În orașul israelian Beit Shemesh, un atac cu rachetă a ucis nouă persoane și a rănit alte zeci. În Bahrain, un muncitor asiatic a murit după ce resturi ale unei rachete interceptate au provocat un incendiu la bordul unei nave străine.

O rafinărie de petrol din Kuweit a fost lovită de șrapnel, doi muncitori fiind răniți ușor, în timp ce ambasada SUA la Kuweit le-a cerut cetățenilor americani să se adăpostească din cauza amenințărilor continue cu rachete și drone. Autoritățile din Dubai și Abu Dhabi au cerut hotelurilor să prelungească șederile turiștilor blocați, iar guvernul din Abu Dhabi a anunțat că va acoperi costurile de cazare pentru cei care nu pot părăsi țara.

Potrivit presei străine, conflictul are deja consecințe economice majore. Prețul petrolului a depășit temporar pragul de 80 de dolari pe baril, pe fondul blocajului aproape total al navigației prin Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul mondial de țiței. Organizația Maritimă Internațională a cerut companiilor să evite zona.

În plan diplomatic și militar, NATO și-a ajustat postura forțelor în regiune, iar Marea Britanie a anunțat că a doborât o dronă iraniană care se îndrepta spre Qatar. Mai mulți lideri europeni au avertizat asupra riscului unui război regional de durată și au cerut măsuri pentru limitarea escaladării.

Deși Teheranul a transmis oficial că nu va negocia cu Washingtonul, Donald Trump a declarat că este dispus să discute cu viitori lideri iranieni, lăsând deschisă o posibilă fereastră diplomatică.

The post Orientul Mijlociu intră în a treia zi de conflict: atacuri și victime în mai multe țări appeared first on ipn.md.

„Este o mare durere pentru creștinii și ortodocșii din Moldova. Din păcate, asistăm la un conflict între ortodox și ortodox. Cine e mai credincios? Cine e mai evlavios? Acolo există niște ambiții, dar care sunt foarte departe de credință și religie”, a menționat șeful legislativului.

Igor Grosu a amintit decizia Curții Supreme de Justiție și cererile avocaților Mitropoliei Basarabiei de intervenție la nivel legal, subliniind că „legea e lege pentru toți”.

Conflictul de la Dereneu, raionul Călărași, durează de mai mulți ani și are la bază disputa între Mitropolia Basarabiei și cea a Moldovei. CSJ a stabilit că imobilul aparține Ministerului Culturii și este dat în folosință Mitropoliei Basarabiei.

Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat recent că, în pofida deciziei judecătorești irevocabile, accesul în biserica „Adormirea Maicii Domnului” le-a fost restricționat și că mai multe persoane din localitate au blocat intrarea și au deteriorat ușa lăcașului.

În cadrul unei conferințe la IPN, miercuri, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au declarat că disputa privind biserica din Dereneu, nu este una politico-religioasă, ci juridică. Potrivit avocatului Mitropoliei, Constantin Turuta, acțiunile violente de marți seara sunt tentative de a transmite în spațiul public ideea de „reîntoarcere a bisericii”.

The post Grosu: Conflictul de la Dereneu trebuie soluționat legal. Sunt ambiții, departe de credință appeared first on ipn.md.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, clericul a declarat că tăcerea conducerii Mitropoliei Moldovei poate fi interpretată drept susținere și încurajare a acțiunilor produse la Dereneu.

„Fac un apel public și întreb în mod retoric, pentru că poziția unui episcop, membru al Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova și a Sinodului Patriarhiei Ruse, reprezintă, prin extensiune, poziția întregii biserici. De 15 zile nu este nicio poziție publică din partea Mitropoliei Chișinăului, nici din partea mitropolitului Vladimir. Înseamnă că ei împărtășesc această poziție și încurajează astfel de acțiuni”, a declarat preotul.

Întrebat despre posibilitatea unui dialog între cele două mitropolii, vicarul a precizat că problema a fost direcționată către Episcopia de Ungheni și Nisporeni, condusă de episcopul Petru Musteață. Totodată, el a menționat că mitropolitul Vladimir nu se află în prezent în Republica Moldova, ceea ce a împiedicat orice discuție directă.

Vicarul Mitropoliei Basarabiei a subliniat că, deși din punct de vedere administrativ episcopiile se află într-un raport de egalitate, mitropolitul Vladimir, în calitate de conducător al sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, are prerogativa de a interveni și de a cere socoteală episcopilor pentru acțiunile lor.

Referindu-se la riscul extinderii unor acțiuni similare, preotul a spus că a urmărit mai multe înregistrări video apărute în spațiul public, în care episcopul de Ungheni și Nisporeni ar fi prezentat situația drept o „victorie” și ar fi vorbit despre preluarea tuturor bisericilor care au trecut la Mitropolia Basarabiei. Potrivit vicarului, mesajele transmise pot fi interpretate ca o amenințare la adresa comunităților respective.

Totodată, clericul a criticat reacția autorităților, afirmând că evenimentele recente au pus la încercare capacitatea statului de a proteja statul de drept. „Aseară, Republica Moldova a dat un examen de protejare a statului de drept și mă tem să spun că am impresia că statul de drept în Moldova este la terapie intensivă”, a declarat Gabriel Andrei Gherasa.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

The post Mitropolia Basarabiei critică lipsa poziției Mitropoliei Moldovei în situația de la Dereneu appeared first on ipn.md.