Hotărârea a fost pronunțată joi în urma examinării a două sesizări privind controlul constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral.

Curtea a admis sesizarea depusă de ministrul justiției, Vladislav Cojuhari, și a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care ofereau Adunării Populare competența de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a autonomiei. Totodată, au fost anulate mai multe articole din aceeași lege.

De asemenea, magistrații constituționali au declarat neconstituțională prevederea din Legea privind activitatea poliției care stabilea că șeful poliției din Găgăuzia este numit la propunerea bașcanului și cu acordul Adunării Populare. Au fost anulate și mai multe dispoziții din Codul electoral care reglementau constituirea „Consiliului Electoral Central al Găgăuziei” în baza legislației locale.

În același timp, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, care solicita verificarea constituționalității mai multor prevederi din Codul electoral referitoare la „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”, precum și a unor dispoziții privind concurenții electorali.

Curtea Constituțională a anunțat că a emis și o adresă Parlamentului, prin care solicită ajustarea legislației în conformitate cu hotărârea adoptată.

Decizia Curții este definitivă, nu poate fi contestată, intră în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

The post CC: Găgăuzia pierde dreptul de a decide componența comisiei electorale și numirea șefului poliției appeared first on ipn.md.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a menționat că sesizarea nu vizează autonomia Găgăuziei, ci mecanismele prin care autoritățile regionale pot condiționa numirea unor funcționari ai statului. Potrivit lui, consultarea și cooperarea sunt compatibile cu Constituția, însă acordul prealabil sau propunerea obligatorie transformă atribuțiile autorităților centrale în competențe condiționate politic la nivel regional.

Oficialul a mai spus că prevederea constituțională privind votul a trei cincimi pentru modificarea legii statutului Găgăuziei reprezintă o garanție procedurală, dar nu exclude controlul de constituționalitate.

La rândul său, avocatul Adunării Populare a Găgăuziei, Iurie Mărgineanu, a declarat că normele contestate nu transferă competențe decizionale către autonomie, întrucât numirea și revocarea șefilor structurilor vizate rămân în atribuția exclusivă a autorităților centrale. În opinia sa, rolul Adunării Populare și al bașcanului se limitează la propunerea candidaților și nu afectează suveranitatea statului.

Curtea Constituțională a conexat sesizarea Adunării Populare a Găgăuziei privind unele prevederi din Codul Electoral cu cea depusă anterior de Ministerul Justiției. APG contestă normele referitoare la organizarea autorității electorale din autonomie, iar Ministerul Justiției solicită verificarea prevederilor care atribuie Adunării un rol în constituirea organului electoral regional și în procedurile de numire a conducerii structurilor teritoriale ale Poliției, SIS și Direcției justiție din Găgăuzia.

The post Curtea Constituțională se pronunță joi asupra sesizărilor privind statutul Găgăuziei și Codul Electoral appeared first on ipn.md.

Sesizarea APG a fost depusă înainte de ședința Curții și vizează mai multe prevederi din Codul Electoral referitoare la organizarea și funcționarea autorității electorale din autonomie. Printre acestea se numără utilizarea sintagmei „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”, precum și articolele 17 și 36, care stabilesc rolul acestei instituții în organizarea alegerilor și referendumurilor.

Ministerul Justiției a sesizat Curtea privind controlul constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea cu privire la activitatea poliției și Codul Electoral. Instituția contestă normele care oferă Adunării Populare atribuții în aprobarea componenței organului electoral al regiunii, precum și în procedurile de numire a conducerii unor structuri teritoriale ale Poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției justiție din Găgăuzia.

Cele două sesizări vor fi examinate în cadrul aceleiași proceduri. Ședința Curții Constituționale continuă astăzi și mâine, 8 iulie.

The post CC a conexat sesizările APG și Ministerului Justiției privind atribuțiile Găgăuziei appeared first on ipn.md.

Sesizarea a fost depusă astăzi, înainte de ședința în care Curtea Constituțională examinează sesizarea Ministerului Justiției privind controlul constituționalității unor prevederi ce vizează atribuțiile Găgăuziei în domeniul electoral și instituțional.

Adunarea Populară precizează că normele contestate afectează statutul autorității electorale regionale și solicită Curții Constituționale să verifice conformitatea acestora cu prevederile Constituției și cadrul juridic privind autonomia Găgăuziei.

Curtea Constituțională urmează să decidă asupra admisibilității sesizării și, ulterior, dacă va examina fondul acesteia.

În cadrul ședinței de astăzi, APG a depus două demersuri: unul privind solicitarea unei opinii din partea Comisiei de la Veneția și altul privind suspendarea examinării cauzei până la pronunțarea unei decizii asupra sesizării depuse de APG. Judecătorii Curții au intrat în deliberări pentru a se pronunța asupra demersurilor.

The post Adunarea Populară a sesizat CC cu privire la unele prevederi din Codul Electoral appeared first on ipn.md.

În acest sens, asociația propune ca organizațiile, companiile sau persoanele fizice care promovează concurenți electorali sau teme politice să fie obligate să se înregistreze la CEC, să respecte limite de finanțare și să prezinte rapoarte financiare, la fel ca și competitorii electorali.

Un alt aspect vizează transparența financiară în perioada preelectorală. Promo-LEX susține introducerea obligației de raportare a veniturilor și cheltuielilor înainte de startul oficial al campaniei, având în vedere că activitățile electorale încep adesea mai devreme.

Organizația a criticat și propunerea CEC privind modificarea listelor electorale de bază, care ar urma să includă doar alegătorii ce au participat la vot în ultimele trei scrutine. În același timp, sunt susținute inițiativele privind dezvoltarea metodelor alternative de vot, inclusiv votul prin corespondență, în special pentru cetățenii aflați peste hotare.

Potrivit CEC, în urma apelului public adresat subiecților electorali pentru formularea de propuneri de îmbunătățire a legislației electorale și a celei conexe, au fost recepționate aproximativ 200 de observații și recomandări. Acestea vor fi analizate în procesul de elaborare a unui pachet consolidat de modificări. Ulterior, propunerile vor fi înaintate Parlamentului pentru elaborarea unei inițiative legislative de modificare a Codului Electoral și a legislației conexe, cu scopul asigurării unui cadru electoral modern și aliniat standardelor democratice.

The post Promo-LEX cere definirea „părților terțe” în Codul Electoral appeared first on ipn.md.

CEC propune și extinderea listei entităților care nu pot face donații, prin includerea persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor naționale sau internaționale aplicabile în Republica Moldova. Totodată, proiectul prevede măsuri de sancționare pentru nerespectarea cerințelor privind auditul financiar al partidelor.

Potrivit notei informative, proiectul are drept scop consolidarea transparenței și integrității procesului electoral, prin prevenirea riscurilor asociate surselor de finanțare care ar putea influența competiția politică.

Proiectul clarifică procedurile de gestionare a conturilor „Fond electoral” și „Destinat grupului de inițiativă”, stabilind termene pentru încasare, transfer, suspendare și închidere, precum și responsabilitățile băncilor și ale organelor electorale. Totodată, sunt ajustate criteriile de eligibilitate și listele electorale, pentru a asigura respectarea cotei minime de reprezentare a ambelor sexe.

De asemenea, proiectul reglementează metodele alternative de vot, stabilind proceduri pentru înregistrare, desfășurare și centralizarea rezultatelor, inclusiv prin implementare etapizată sau proiecte-pilot. Totodată, modificările vizează sporirea transparenței campaniilor și publicității electorale, prin clarificarea termenelor și responsabilităților participanților.

The post Donațiile din credite și active virtuale vor fi interzise în finanțarea electorală appeared first on ipn.md.