Domnule ministru, odată cu deschiderea clusterului 6 de negocieri, Republica Moldova intră într-o etapă în care nu mai este evaluată doar capacitatea de a adopta legislația europeană, ci și capacitatea de a acționa ca viitor stat membru în politica externă și de securitatea a Uniunii. Ce înseamnă, concret, acest lucru pentru diplomația moldovenească?

Diplomația țării noastre va depune eforturi susținute pentru a ne asigura că suntem aliniați nu doar valoric, dar și practic la tot ce înseamnă politica externă și de securitate europeană. Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a ne ajuta în ultimii ani, iar programul european pentru pace, European Peace Facility, ne-a ajutat într-un mod incredibil să ne consolidăm capacitățile de apărare. Uniunea Europeană ne ajută să ne consolidăm capacitățile economice prin Programul de Creștere.

În același timp, diplomația noastră va munci pentru a ne asigura că noi nu doar așteptăm sprijin de la Uniunea Europeană, dar contribuim proactiv și suntem în rând cu cetățenii din Uniunea Europeană și cu instituțiile din Uniunea Europeană când vine vorba de livrabile clare, să putem participa inclusiv la misiunile Uniunii Europene, misiuni internaționale și să ne asigurăm că suntem aliniați așa încât să devenim, dacă doriți, membri înainte de a fi membri.

Pentru că asta este dezideratul nostru, să fim pregătiți cât mai curând. Și clusterul 6, capitolele 30 și 31, ne oferă această oportunitate, să avansăm și să finalizăm negocierile în cadrul acestor capitole cât se poate de repede. Pentru că câteva proiecte de legi care necesită a fi ajustate la acquisul comunitar sunt un efort relativ minor cu alte capitole mult mai complicate care necesită un efort mult mai mare.

Așadar, diplomația noastră cu siguranță va livra în termenii stabiliți aceste deadline-uri de aliniere la acquisul comunitar, așa încât să putem spune că am îndeplinit așteptările pe care ni le-am setat și acest capitol să fie un exemplu în contextul negocierii și pe celelalte capitole și clustere pe care, iată, le-am început.

Capitolul 31 presupune o aliniere aproape completă la pozițiile și declarațiile de politică externă ale Uniunii Europene. Republica Moldova a ajuns deja la un nivel de peste 90% aliniere. Ce mai rămâne de făcut până la închiderea capitolului și care sunt cele mai dificile angajamente?

Sunt proiecte de legi, așa cum spuneam, de armonizare a legislației noastre la o serie de politici europene în domeniul politicii externe și de securitate. Există un domeniu important, racordarea la politica de sancțiuni a Uniunii Europene și da, suntem aliniați la 91%, anul trecut eram la peste 80%, acum câțiva ani eram la 60%. Am crescut constant și avem ambiția ca în viitorul previzibil să avem aliniere sută la sută la ceea ce înseamnă politica externă și de securitate a Uniunii Europene. Va necesita un efort tehnic, logistic din partea noastră și diplomatic, dar avem ferma convingere că diplomația Republicii Moldova și Guvernul Republicii Moldova au capacitatea să livreze conform așteptărilor cetățenilor noștri.

Una dintre componentele importante ale acestui capitol este consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hibride. În ce măsură deschiderea negocierilor pe acest capitol va oferi Republicii Moldova acces la noi mecanisme europene de cooperare în domeniul combaterii dezinformării, al securității cibernetice și al protecției infrastructurii critice?

Diplomații noștri sunt într-un constant concurs sau competiție de a găsi noi oportunități pentru țara noastră și aceste domenii sunt una din prioritățile noastre, așa încât Republica Moldova să poată participa și obține beneficii de unde reușim. Bunăoară, în ultimii ani am aderat la Single European Payments Area, a fost eliminat roamingul, Republica Moldova participă de mult în programele Erasmus și iată acum începem să ne integrăm și în proiecte de securitate: programul SAFE, programul EDIP, programul EPF, care este cu adevărat transformațional pentru capacitățile noastre de securitate și apărare, și chiar luni a fost anunțat de către Consiliul Afaceri Externe și buna prietenă a Republicii Moldova, Kaja Kallas, 120 de milioane de euro pentru securitatea aeriană a Republicii Moldova.

Acestea sunt beneficii tangibile. Or, ce poate fi mai concret, mai tangibil decât liniștea și pacea la noi acasă? Și în momente când dronele rusești ne violează spațiul aerian și ajung să cadă și să explodeze în proximitatea caselor, cetățenilor noștri, Uniunea Europeană ne vine în ajutor. Și, așa cum spuneam, diplomații noștri explorează constant noi oportunități de a integra Republica Moldova în programe, procese europene, inclusiv în domeniul securității și apărării și vom face constant acest lucru.

Faptul că ne apropiem de aderare, iată am deschis clusterul 6, clusterul 1, au mai rămas patru, ne oferă cu siguranță noi oportunități pentru că suntem percepuți din ce în ce mai mult ca viitori membri sau, practic, în anumite domenii în care participăm demult deja suntem pe picior de egalitate cu membrii Uniunii Europeane. Astfel, aceste oportunități noi într-adevăr apar și diplomația noastră cu siguranță va explora aceste oportunități pentru a livra beneficii cât se poate de concrete, pentru a îmbunătăți calitatea vieții la noi acasă, pentru a oferi mai multă securitate cetățenilor noștri și mai multe oportunități economice.

În cazul capitolului 31, negocierile sunt influențate și de evoluțiile geopolitice. Cât de mult contează pentru ritmul negocierilor faptul că Republica Moldova este expusă direct agresiunii hibride și războiului dus de Rusia în Ucraina?

Contextul geopolitic este, cu siguranță, unul complicat și percepția cetățenilor și conducerii țărilor membre ale Uniunii Europeane s-a schimbat în ultimii ani. Nu poate fi neglijată această agresiune barbară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Și atunci, inclusiv contextul de extindere a Uniunii Europene este perceput inclusiv sau, pe alocuri, preponderent prin această prismă geopolitică. Dar aspectul tehnic sau aspectul legat de acquisul comunitar, de criteriile de la Copenhaga rămâne unul principal pentru absolut toți factorii de decizie din UE și este important pentru noi să ne asigurăm că ajungem la acele standarde europene prescrise în criteriile de la Copenhaga așa încât să ne asigurăm că suntem competitivi în cadrul UE, avem instituții reziliente care să poată livra beneficii pentru cetățenii noștri și acesta este obiectivul nostru pentru perioada imediat următoare.

Capitolul 30 privind relațiile externe presupune preluarea politicii comune a Uniunii Europene. Ce înseamnă acest lucru pentru acordurile comerciale pe care Republica Moldova le are deja cu statele din afara Uniunii? Există tratate care vor trebui renegociate sau denunțate înainte de aderare?

Sunt o serie de angajamente pe care le avem, care sunt perfect compatibile cu Uniunea Europeană, cu calitatea de membru a Uniunii Europene și sunt câteva care trebuie revizuite, renegociate sau pe alocuri abrogate. Această perioadă care urmează până la aderare este mai mult decât suficientă pentru a trece în revistă și a decide care rămân, care trebuie regândite. Dar acest proces deja a început în ultimii ani. Diplomația noastră a fost proactivă, știind că acestea sunt demersurile pe care trebuie să le facem și în viitor apropiat vom reduce din această discrepanță.

În negocierile pentru Capitolul 31 nu există doar criterii tehnice, ci și o evaluare permanentă a credibilității politicii externe a statului candidat. Cum se asigură Republica Moldova că schimbările politice interne nu vor afecta predictibilitatea alinierii sale la politica externă a Uniunii Europene?

Atât timp cât avem o majoritate solidă, pro-europeană în Parlamentul Republicii Moldova, vom avea, firește, Guverne stabile, pro-europene, care sunt emanații ale majorității parlamentare și sunt reflexii ale angajamentelor politice pe care le face majoritatea parlamentară. Iar dezideratul principal al majorității parlamentare PAS în Parlament este agenda pro-europeană și de asigurare că ajungem în marea familie europeană și că finalizăm procesul de negocieri în următorii ani.

Așadar, nu există niciun temei pentru careva îngrijorări sau speculații că lucrurile ar putea să se schimbe într-un sens sau altul. Diplomația noastră și angajamentul Guvernului sunt ferme și de aceea orice schimbări nu ar avea loc, direcția va rămâne aceeași și angajamentul nostru față de integrarea europeană, de reformele interne vor rămâne cât se poate de tranșante, așa cum sunt stabilite de către majoritatea parlamentară și de angajamentele noastre față de cetățenii Republicii Moldova.

Deschiderea clusterului 6 este un pas important, dar adevărata provocare va fi închiderea lui. Care sunt criteriile de referință pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru capitolul 31 și cât de dificilă va fi această etapă?

Sunt o serie de criterii care sunt inclusiv făcute publice în angajamentul nostru pe care l-am anunțat în conferința interguvernamentală. E vorba de câteva proiecte de legi care trebuie ajustate la acquisul comunitar și așa cum spuneam să ne racordăm politica noastră externă la politică externă europeană, ceea ce noi deja am început și suntem la 91%. Deci suntem practic pe ultima sută de metri de a obține acest obiectiv, așadar, nu vor exista careva dificultăți insurmontabile în finalizarea negocierilor pe acest cluster.

Și, așa cum spuneam, în comparație cu alte capitole și alte clustere, aici putem spune că suntem un pic privilegiați, dacă putem spune așa, nu din cauza unor momente subiective, dar din perspectiva obiectivă că numărul legilor care urmează să fie adoptate este mult mai mic comparativ cu alte domenii. Și cu siguranță vom îndeplini în termen toate obiectivele pe care ne le-am propus și pe care le-am enunțat în poziția noastră de negociere prezentată, așa încât să ne asigurăm că suntem pregătiți în cel mai scurt timp să închidem acest capitol și să ne canalizăm resursele și eforturile pe finalizarea negocierilor și în celelalte capitole.

Domnule ministru, vă mulțumesc pentru această discuție!

Cu mare drag.

Maxim Bolohan, IPN

The post Moldova este percepută din ce în ce mai mult ca viitor membru al UE. Interviu IPN cu Mihai Popșoi appeared first on ipn.md.

„Este încă o confirmare a faptului că avansăm în drumul spre UE prin reforme și rezultate concrete, având susținerea și încrederea tuturor celor 27 de state membre. Împreună construim o Moldovă și o Europă mai puternice și mai sigure”, a declarat Cristina Gherasimov.

Oficiala a precizat că participarea la politica comercială comună va oferi companiilor acces la cea mai mare rețea de acorduri comerciale din lume, ceea ce înseamnă mai multe investiții, locuri de muncă și exporturi. Pentru cetățeni, potrivit ei, aceasta înseamnă mai multe oportunități economice după aderare și o țară mai bine pregătită să răspundă provocărilor de astăzi.

La rândul său, vicepremierul și ministrul interimar al afacerilor externe, Mihai Popșoi, a declarat că deschiderea unui nou cluster de negocieri demonstrează că Republica Moldova poate avansa pe calea europeană atunci când există voință politică și eforturi comune.

„Totodată, confirmă încrederea țărilor membre ale UE, ale instituțiilor europene și ale partenerilor că țara noastră poate avansa cu succes pe drumul aderării la Uniunea Europeană”, a mai spus oficialul.

Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia conferințe interguvernamentale, desfășurată marți la Bruxelles.

The post Clusterul 6 va alinia politicile externe, de securitate și comerciale la cele ale UE, oficial appeared first on ipn.md.

Potrivit executivului, întrevederea a avut loc în contextul Conferinței interguvernamentale Republica Moldova-UE, privind deschiderea negocierilor de aderare pe capitolele Clusterului 6 „Relații externe”. Oficialii au discutat, de asemenea, despre progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare și despre implementarea recomandărilor Comisiei Europene. Totodată, a fost evidențiat și rolul Planului de Creștere național în accelerarea reformelor și mobilizarea investițiilor.

„Parcursul european al Republicii Moldova presupune un efort comun de modernizare a instituțiilor, consolidare economică și implementare consecventă a reformelor. Sprijinul și cooperarea cu partenerii europeni sunt esențiale pentru ca rezultatele acestui proces să fie resimțite de cetățeni”, a declarat Osmochescu.

În același timp, cei doi oficiali au abordat oportunitățile investiționale create prin cooperarea cu UE. Conferința de Investiții UE-Republica Moldova s-a încheiat cu anunțarea unor parteneriate, instrumente de finanțare și proiecte în valoare de peste un miliard de euro, destinate dezvoltării infrastructurii, sectorului energetic, digitalizării, inovării și creșterii competitivității economiei.

The post Agenda de reforme și investițiile europene, discutate de Eugeniu Osmochescu și Gert Jan Koopman appeared first on ipn.md.

Delegația țării este condusă de prim-ministrul interimar, Eugeniu Osmochescu. În cadrul reuniunii, Republica Moldova își va prezenta poziția de negociere și angajamentele asumate pentru alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul relațiilor externe, iar Consiliul Uniunii Europene va prezenta poziția comună a statelor membre privind Clusterul 6.

Acesta cuprinde două capitole de negociere: Capitolul 30 – Relații externe și Capitolul 31 – Politica externă, de securitate și apărare, care vizează modul în care Republica Moldova va participa, după aderare, la politica comercială, externă și de securitate a Uniunii Europene.

Potrivit autorităților, prin deschiderea negocierilor pe capitolele din acest cluster, Republica Moldova își asumă integrarea în politica comercială comună a UE și alinierea treptată la politica externă și de securitate a blocului comunitar. Asta va duce la un acces mai sigur al produselor moldovenești pe piețele externe, un mediu de afaceri mai predictibil, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă în combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării.

Reuniunea este planificată pentru ora 18 și va fi urmată de o conferință de presă susținută de prim-ministrul interimar Eugeniu Osmochescu, de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, și de ministrul irlandez pentru afaceri europene și apărare, Thomas Byrne.

Clusterul 6 este al doilea grup capitole de aderare deschis de Republica Moldova în relația cu Uniunea Europeană, după Clusterul 1 „Valori fundamentale”, lansat pe 15 iunie 2026.

The post Republica Moldova urmează să deschidă negocierile de aderare pe capitolele din Clusterul 6 „Relații externe” appeared first on ipn.md.

Potrivit oficialei, invitația a fost trimisă de președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene, iar autoritățile de la Chișinău sunt deja pregătite pentru această etapă.

„Continuăm să mergem înainte în procesul de negocieri pentru aderarea la UE. Suntem pregătiți pentru acest pas de mai bine de un an”, a declarat Cristina Gherasimov, care a subliniat că, în această etapă, este esențială menținerea ritmului reformelor necesare pentru avansarea negocierilor de aderare.

La 15 iunie, Republica Moldova a deschis oficial negocierile pe primul cluster – „Valori fundamentale”, care cuprinde cinci capitole ce vizează reforma justiției, statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice. Clusterul 6 – „Relații externe” cuprinde două capitole, 30 – relații externe și 31 – politica externă de securitate și apărare.

The post Moldova, invitată de UE să-și prezinte poziția de negociere pentru Clusterul 6 „Relații externe” appeared first on ipn.md.

Doamna Crudu, bine ați revenit la IPN. După ce anterior, am discutat despre Clusterul 2 „Piața internă” din cadrul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, astăzi am vrea să vorbim despre Clusterul 6 – „Relații externe și politică externă, securitate și apărare”. Ce reprezintă acesta?

Clusterul 6 este despre relațiile externe – despre modul în care construim relația cu țările membre ale Uniunii Europene, dar și cu așa-numitele țări terțe, adică state care nu fac parte astăzi din UE. Acest cluster cuprinde doar două capitole. Este vorba despre capitolul 30 „Relații externe”, care ține preponderent de relațiile comerciale și investiționale pe care le are un stat candidat, atât cu țările membre, cât și cu alte state.

Al doilea este capitolul 31 „Politică externă, securitate și apărare”. Este important de menționat că, pe acest grup de capitole, Republica Moldova înregistrează cel mai înalt nivel de pregătire. Acest lucru ne dă speranța că este unul dintre primele clustere pe care le putem închide în cadrul negocierilor.

La ce etapă suntem acum? El este el deja evaluat ca fiind pregătit în totalitate sau mai avem de lucru?

Este complicat de spus „pregătit în totalitate”. Conform metodologiei Comisiei Europene de evaluare a nivelului de pregătire a țărilor candidate, Comisia are cinci gradații, de la 1 la 5. În cazul nostru, pe capitolul 30 avem un nivel moderat de pregătire, iar pentru capitolul 31 „Politică externă, securitate și apărare”, avem un nivel bun – ceea ce ar însemna un punctaj de aproximativ 4 din 5.

Cum se aliniază în prezent politica externă a Republicii Moldova la principiile și valorile UE?

Dacă vorbim despre rata de aliniere, aceasta reflectă în principal participarea Republicii Moldova la politica europeană de securitate și apărare. Avem o colaborare foarte bună cu țările membre ale Uniunii Europene.

Aceasta înseamnă, de asemenea, că țara noastră nu este doar un beneficiar al asistenței externe pentru dezvoltare, ci și un furnizor. Anul acesta am aprobat cadrul legislativ primar care reglementează practica de oferire a asistenței externe și a ajutorului umanitar. Am reușit deja să oferim 12 pachete de ajutor Ucrainei, asistență Turciei în urma cutremurelor, precum și altor state, inclusiv membre ale Uniunii Europene, atunci când s-au confruntat cu calamități sau situații excepționale.

Un alt aspect important ține de alinierea la măsurile restrictive impuse de Uniunea Europeană. Nivelul înalt de pregătire se datorează și ratei foarte ridicate de aliniere.

În anul 2024 am avut o rată de aliniere de 91%, iar în 2025 aceasta este de 88%. Această scădere nu se datorează lipsei de progres din partea noastră, ci faptului că Uniunea Europeană a adoptat mult mai rapid un număr mai mare de măsuri restrictive decât am reușit noi să implementăm.

Totuși, anul acesta am elaborat un plan intern de acțiuni care stabilește modul în care planificăm alinierea și asigurarea unor mecanisme eficiente de implementare a acestor măsuri. Deși pare simplu, publicul trebuie să înțeleagă că implementarea și monitorizarea măsurilor restrictive este un proces foarte complex.

De multe ori pentru aplicarea unei singure măsuri sunt implicate zeci de instituții. De aceea avem nevoie de un mecanism de coordonare interinstituțională care să asigure coerență, precum și un mecanism riguros de monitorizare a implementării.

Care este acest mecanism? Cum asigurați funcționarea lui?

În cadrul Cancelariei de Stat există o subdiviziune mandatată cu responsabilitatea de a monitoriza adoptarea deciziilor la nivelul UE și de a coordona alinierea acestora la nivel național. În prezent, suntem la etapa de proiectare a arhitecturii instituționale a unui sistem informațional la care vor avea acces toate instituțiile relevante implicate în implementarea măsurilor restrictive.

Ne propunem ca, până la sfârșitul anului viitor, să avem conceptul finalizat și un sistem pilot funcțional, cu instituțiile implicate și instruite astfel încât, ulterior, să putem utiliza pe deplin acest instrument.

De ce este nevoie de un sistem informațional? Pentru că, așa cum spuneam, procesul este foarte complex și avem nevoie de claritate în fiecare etapă, pentru fiecare decizie și pentru fiecare instituție implicată – fie că vorbim despre bănci, Serviciul Fiscal de Stat, autorități vamale sau de frontieră.

Care este cea mai mare dificultate în acest proces?

Cea mai mare provocare în procesul de integrare este coordonarea interinstituțională. În cadrul Cancelariei, prin Biroul pentru Integrare Europeană, avem rolul de a aduce la aceeași masă instituții care, de multe ori, nu au mai colaborat anterior sau nu au avut competențe comune în anumite domenii. Tocmai din aceste colaborări se nasc sinergii și soluții noi, care nu existau până acum.

Cum va influența implementarea Clusterului 6 poziția Republicii Moldova pe scena internațională?

Până în prezent, Republica Moldova a reușit să stabilească un dialog politic foarte bun cu toate statele, iar de acum încolo cred că vom continua să excelăm pe această cale.

Acest cluster vizează și acordurile comerciale și investiționale bilaterale. Republica Moldova, fiind membră a Organizației Mondiale a Comerțului din 2001, a integrat în aceste acorduri toate clauzele asumate de țările membre. Totodată, odată cu implementarea Acordului de Asociere, am notificat Comisia Europeană despre toate acordurile semnate și ne-am asigurat că acestea sunt aliniate principiilor urmate de Uniunea Europeană în încheierea acordurilor bilaterale.

În perspectivă, vom avea un plan de acțiuni prin care vom delega treptat competențele privind relațiile comerciale către Uniunea Europeană, întrucât politica comercială este o competență exclusivă a Comisiei Europene. Aceasta negociază în numele tuturor statelor membre acordurile comerciale, iar noi vom notifica partenerii că, din momentul aderării, Comisia va deveni portavocea noastră în relațiile strategice.

Ce beneficii concrete va aduce acest lucru pentru cetățeni și pentru securitatea națională?

Cel mai mare beneficiu este apartenența la un spațiu care, de peste 70 de ani, a reușit să mențină securitatea și pacea. În contextul actual, cu război la hotar, nimic nu este mai important decât siguranța și pacea cetățenilor noștri.

Având aceste două condiții asigurate, putem avansa pe agenda reformelor și putem obține prosperitate, creștere economică, competitivitate și reziliență.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, aflată recent la Chișinău, a apreciat ritmul reformelor și determinarea Republicii Moldova. Cum se vede acest proces din interior? Suntem pe drumul cel bun?

Da, suntem pe drumul cel bun. Fiind în mijlocul proceselor de coordonare, vedem multă determinare, sârguință, entuziasm și efort în toate instituțiile statului. Este important să continuăm să alimentăm acest entuziasm, dedicarea și profesionalismul oamenilor implicați, pentru a menține ritmul actual.

Așa cum a spus și comisara Kos, obiectivul este foarte ambițios, dar dacă menținem ritmul reformelor și îl accelerăm în domeniile unde Raportul de extindere indică progrese moderate, putem face ca obiectivul pe care ni l-am propus – aderarea până în 2030 – să devină unul realist.

Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție!

Și eu vă mulțumesc pentru invitație și dialog!

Irina Boțu, IPN

The post Clusterul 6 – atuul Moldovei în negocierile cu UE. Interviu IPN cu Rodica Crudu appeared first on ipn.md.