Oficialul a precizat că următoarea încercare este programată pentru 1 septembrie, după încheierea vacanței de vară a instituțiilor europene. Clusterul 2 cuprinde capitolele legate de „Piața internă”, iar clusterul 3 se referă la „Competitivitate și creștere incluzivă”, ambele fiind legate de integrarea economică.

În context, Biroul pentru Integrare Europeană a declarat pentru IPN că Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor grupurilor de capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Până la reluarea discuțiilor în septembrie, Chișinăul continuă să implementeze reformele asumate, să livreze rezultate și să deruleze pregătirile tehnice necesare pentru următoarele etape de negocieri, se mai arată în răspunsul instituției.

În procesul de negociere cu Moldova și Ucraina, Uniunea Europeană a deschis până acum clusterul 1, „Valori fundamentale” și clusterul 6 „Relații externe”.

The post Ungaria blochează din nou deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru negocierile de aderare a Moldovei și Ucrainei la UE appeared first on ipn.md.

Mesajul a fost transmis într-un material video publicat pe rețelele sociale, în care Igor Grosu a precizat că peste 760 de localități au inițiat procesul de amalgamare, ceea ce reprezintă mai mult de 85% din totalul primăriilor din Moldova.

„31 iulie este data finală la care primăriile pot adopta decizia de amalgamare voluntară. Este esențial că, în cele mai multe localități, reforma se întâmplă împreună cu oamenii – au loc consultări publice, adunări ale satului și sondaje de opinie”, a declarat președintele Parlamentului.

Igor Grosu a reiterat că Guvernul și Parlamentul vor sprijini primăriile care aleg să se amalgameze voluntar, obiectivul fiind crearea unei administrații locale mai eficiente și îmbunătățirea serviciilor publice.

The post Igor Grosu: Reforma APL continuă, șapte clustere au aprobat deja amalgamarea appeared first on ipn.md.

Doamnelor și domnilor, bună ziua! Cooperarea dintre Republica Moldova și Regatul Țărilor de Jos s-a intensificat considerabil în ultimii ani, odată cu deschiderea Ambasadei la Chișinău și în condițiile susținerii constante oferite Republicii Moldova în procesul de reforme și integrare europeană. În aceste condiții, discutăm cu excelența sa, domnul Fred Duijn, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, despre parcursul european al țării noastre, provocările regionale de securitate, cooperarea bilaterală și modul în care Moldova este privită din perspectiva unui stat fondator al Uniunii Europene. Excelență, vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația Agenției de Presă IPN.

Mulțumesc pentru invitație.

Țările de Jos și-au exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova. În opinia dumneavoastră, care sunt cele mai importante reforme pe care Moldova trebuie încă să le implementeze pentru a avansa cu încredere către aderarea la Uniunea Europeană?

Vă mulțumesc pentru invitație. Și vă mulțumesc pentru această întrebare. În primul rând, aș dori să subliniez ceea ce ați spus despre sprijinul Țărilor de Jos pentru parcursul european al Republicii Moldova. Pe 20 mai, președinta Maia Sandu a efectuat o vizită în Țările de Jos, la Haga, unde s-a întâlnit cu noul prim-ministru, Rob Jetten, precum și cu membri ai guvernului, ministrul afacerilor externe și ministrul apărării. A avut ocazia să audă personal despre sprijinul ferm pe care Țările de Jos îl oferă Republicii Moldova și pe care îl vor continua și în viitor.

Mă bucur foarte mult să subliniez că Țările de Jos sunt pregătite să susțină și deschiderea oficială a clusterelor atât de importante pentru avansarea procesului de aderare. Desigur, Moldova are provocări, iar dumneavoastră m-ați întrebat despre cele mai importante reforme care urmează. Cred că, în această etapă, cel mai important aspect este implementarea.

Există deja multe fonduri disponibile prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, iar aceste fonduri trebuie utilizate eficient. Acest lucru necesită un management adecvat al proiectelor. Este nevoie de oameni care să poată planifica, uneori la nivel tehnic, dar și de persoane care să gestioneze proiectele și să își asume responsabilitatea pentru acestea.

Cred că acest lucru ar accelera reformele dacă implementarea va avansa și va ajuta Moldova să își construiască un istoric credibil. Reformele pot exista din punct de vedere juridic și pe hârtie, însă pentru aderarea la Uniunea Europeană este important ca ele să funcționeze în practică și ca Moldova să demonstreze că funcționează efectiv. De aceea, un istoric concret este foarte important.

De la deschiderea Ambasadei Olandei la Chișinău, relațiile dintre țările noastre au devenit mai dinamice. În ce domenii ale cooperării s-au înregistrat cele mai mari progrese până acum?

Într-adevăr, Țările de Jos și-au intensificat relațiile cu Moldova în multe domenii. Aș dori să evidențiez cooperarea noastră în domeniul securității cibernetice. De ce? Pentru că securitatea cibernetică a fost esențială pentru integritatea și securitatea alegerilor. Țările de Jos au reușit, împreună cu parteneri precum misiunea de parteneriat a Uniunii Europene și biroul de legătură NATO, să contribuie la protejarea calculatoarelor Consiliului Electoral împotriva atacurilor cibernetice masive care au avut loc înaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Aceste atacuri au fost un indiciu clar că democrația Moldovei era sub amenințare.

Totuși, Moldova a rezistat. Aceste atacuri au fost respinse, iar acesta este un rezultat important. Nu doar atât. Am menționat securitatea cibernetică și pentru că este un domeniu reciproc avantajos. Cine atacă în spațiul cibernetic își dezvăluie, într-un fel, metodele. Poți învăța din atac și îți poți pregăti mai bine propria apărare. Astfel, Țările de Jos și Moldova au avut consultări bilaterale în domeniul cibernetic, iar cooperarea a fost foarte fructuoasă pentru ambele părți.

Țările de Jos sunt cunoscute pentru accentul puternic pus pe statul de drept și integritatea instituțională. Cum apreciază țara dumneavoastră eforturile Republicii Moldova în reforma justiției și în lupta împotriva corupției?

Sunt de părere că ceea ce observă oamenii atunci când privesc reformele Moldovei în acest domeniu este faptul că inițiativa de a începe aceste reforme a venit din interior. În 2021, moldovenii și-au dorit cu adevărat o schimbare și combaterea corupției. Acest lucru s-a întâmplat înainte ca Moldova să obțină statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și înainte de începerea negocierilor de aderare. Desigur, acum aceasta este și o condiție, deoarece pentru un stat membru al Uniunii Europene este important să existe stat de drept, un sistem de justiție funcțional, independent, echitabil și accesibil.

Consider că ceea ce se vede în Țările de Jos este faptul că Moldova își asumă aceste reforme din propriile motive. Desigur, este un proces care necesită timp și trebuie realizat cu foarte mare atenție. Guvernul Republicii Moldova ține cont și de recomandările unor instituții precum Comisia de la Veneția. Este un proces continuu, dar merge în direcția corectă și produce deja rezultate. Oamenii au observat, desigur, că anumite persoane au fost condamnate. Acest lucru demonstrează că sistemul funcționează. Per ansamblu, acestea sunt aspectele care ies în evidență în reformele Moldovei privind combaterea corupției.

Republica Moldova se confruntă cu provocări tot mai mari legate de dezinformare și securitatea regională din cauza războiului din Ucraina vecină. Cum pot partenerii europeni, inclusiv Țările de Jos, să ajute Moldova să-și consolideze reziliența?

Consider că o Moldovă puternică înseamnă instituții puternice și cetățeni implicați și capabili. Sistemele, instituțiile și oamenii sunt importanți. Totuși, aș dori să mă concentrez asupra rolului mass-mediei. Cred că presa independentă, inclusiv în limba rusă, astfel încât să fie accesibilă vorbitorilor de rusă, este extrem de importantă. Acesta este un domeniu pe care deja îl susținem. Nu doar Țările de Jos, ci și alte state și instituții. Și cred că acest lucru este esențial și pentru viitor.

Am văzut exemple impresionante de jurnalism de investigație în Moldova. De exemplu, infiltrarea unui jurnalist în rețeaua lui Șor a arătat foarte clar ceea ce se întâmplă acolo. Acest tip de jurnalism este cu adevărat impresionant și are rolul de a dezvălui adevărul. Exact acesta este rolul jurnaliștilor: să dezvăluie adevărul și să contribuie la o societate transparentă.

Oficialii din Țările de Jos au evidențiat adesea progresul democratic al Republicii Moldova în ultimii ani. Ce schimbări din societatea sau guvernarea moldovenească v-au impresionat personal în timpul mandatului dumneavoastră aici?

Cel mai mult m-au impresionat oamenii. Desigur, vorbim mult despre instituții, însă, ca ambasadă, avem un program dedicat susținerii și împuternicirii tinerilor. Programul se numește Tulip Youth Academy. Tinerii învață, pe parcursul a zece zile — sau zece sâmbete — despre provocările societății, dar și despre cum să implementeze un proiect: cum să îl scrie, să îl gestioneze, să îl finanțeze și să își asume responsabilitatea pentru el.

Am văzut foarte mulți oameni diferiți care au obținut rezultate ca apărători ai drepturilor omului în domenii unde poate nu te-ai fi așteptat. De exemplu, doamna Diana Mazniuc a fost implicată în sprijinirea tinerilor delincvenți din sistemul penitenciar pentru a-i ajuta să se reintegreze în societate. Este o muncă foarte importantă, foarte specifică, și ai nevoie de cineva cu pasiune pentru a o face.

De aceea spun că îmi place ceea ce văd la moldoveni: tineri care vor să schimbe lucrurile și care cred în Moldova. Același lucru îl observ și în domeniul economic. Avem un alt program numit Tulip Business Incubator, care se concentrează pe tinerii antreprenori. Sunt tineri care doresc să își deschidă o afacere aici. Este un program similar, dar axat pe economie și pe modul în care se administrează o afacere. Acest lucru m-a impresionat foarte mult.

Cooperarea economică dintre Republica Moldova și Țările de Jos este, de asemenea, în expansiune. Ce sectoare ale economiei moldovenești considerați că au cel mai mare potențial pentru a atrage investiții și expertiză olandeză?

Când am venit aici pentru prima dată, am simțit că trebuie mai întâi să explorez pentru a putea răspunde la această întrebare. În ultimii trei ani, împreună cu echipa ambasadei, am organizat mai multe forumuri de afaceri și am invitat oameni de afaceri din Moldova și din Țările de Jos pentru a vedea în ce domenii există interes. Le-aș împărți în trei categorii: digital, agricultură și alte domenii diverse, precum logistică și construcții.

În acest context, am observat că oamenii de afaceri din domeniul digital își găseau deja singuri oportunitățile, în timp ce în agricultură, și în special în horticultură, cred că putem continua să facem diferența. Ca agricultor, trebuie să înveți despre inovații și tehnici moderne, dar trebuie să gestionezi și reglementările guvernamentale, de exemplu cele privind siguranța alimentară.

Cred că aici există foarte mult spațiu de dezvoltare, deoarece Moldova are deja un ecosistem foarte activ în domeniul horticulturii. Vinurile dumneavoastră sunt, desigur, celebre, dar aici se produc și mere, cireșe și prune. Țările de Jos pot oferi tehnici mai moderne. Astfel, pe 11 iunie, la Maastricht, în Țările de Jos, împreună cu Belgia și Luxemburg, Moldova Invest organizează un eveniment comercial. Aproximativ 20 de companii moldovenești vor călători mai întâi la Amsterdam, la GreenTech, pentru a învăța despre inovație, iar apoi vor avea întâlniri bilaterale la Maastricht.

Sunt foarte entuziasmat de acest lucru, pentru că văd mult potențial. De exemplu, văd oportunități pentru construirea serelor în Moldova. Pentru a transforma acest lucru în realitate, vrem să oferim un exemplu concret și să lansăm un proiect-pilot aici. Colaborăm foarte strâns cu o universitate tehnică și văd oportunități de a conecta acest proiect cu eficiența energetică, în special prin utilizarea energiei geotermale.

În Țările de Jos, aceasta se găsește poate la 2 000 de metri adâncime, iar aici ar putea fi la doar 200 de metri. Dacă acest lucru este posibil, atunci se poate obține și energie mai ieftină, ceea ce este foarte important pentru sere. Desigur, suntem încă la început, dar acesta este genul de domeniu în care văd foarte mult spațiu pentru cooperarea moldo-olandeză.

Și, în final, excelență, mulți cetățeni ai Republicii Moldova văd integrarea europeană nu doar ca pe un obiectiv politic, ci și ca pe o speranță pentru un viitor mai bun. Pe baza experienței dumneavoastră, ce mesaj ați dori să transmiteți moldovenilor despre aspirațiile lor europene?

Aici mă bazez pe experiența olandeză. Țările de Jos și olandezii sunt înconjurați de țări mari, la fel cum este și Moldova. În Olanda învățăm că este important să vorbim limbile vecinilor noștri — în cazul nostru franceza, germana și engleza. Dar este la fel de important să existe frontiere deschise. Cred că și Moldova se poate inspira din acest model. Moldova este înconjurată de două țări mari: România și Ucraina. Din păcate, războiul încă nu s-a încheiat, dar Odesa rămâne aproape.

Consider că prin aderarea la Uniunea Europeană, Moldova și moldovenii se vor regăsi pe deplin acasă, într-un spațiu cu frontiere deschise, unde oamenii pot circula, călători și face comerț liber în regiune. Aceasta este speranța mea pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Excelență, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu!

A fost plăcerea mea, mulțumesc!

Octavian Bratosin, IPN

The post Țările de Jos susțin deschiderea clusterelor pentru aderarea Moldovei la UE. Interviu IPN cu ambasadorul Duijn appeared first on ipn.md.

Potrivit unui comunicat emis de Parlament, membrii CPA RM-UE subliniază că aderarea Moldovei ar contribui la consolidarea păcii, securității, stabilității și prosperității, precum și la reziliența democratică în spațiul european.

Comitetul Parlamentar de Asociere evidențiază progresele semnificative înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare, derulat cu o viteză record, și confirmă eforturile autorităților privind implementarea reformelor și armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE. Totodată, în declarație se menționează despre finalizarea a 24 de etape de reformă din Planul de creștere al UE, ceea ce reprezintă cea mai ridicată rată de îndeplinire a angajamentelor dintre țările candidate.

Documentul apreciază și sprijinul financiar și tehnic continuu al Uniunii Europene, inclusiv fondurile suplimentare destinate reformei justiției: 5 milioane de euro pentru extinderea procesului de vetting al judecătorilor și 4 milioane de euro pentru proiectul e-Justiție, care va accelera digitalizarea sistemului judiciar.

În secțiunea dedicată securității Republicii Moldova, CPA RM-UE condamnă incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian al țării și solicită consolidarea cooperării cu UE în domeniul apărării aeriene.

The post Apel la deschiderea negocierilor de aderare pe toate clusterele până la sfârșitul anului 2026 appeared first on ipn.md.

„Alegerile din Ungaria oferă o nouă fereastră de oportunitate pentru această decizie întârziată prea mult de regula unanimității și de opoziția guvernului anti-european și pro-rus de la Budapesta. Decizia Consiliului European ar putea fi luată la prima reuniune formală din iunie sau poate fi agreată de îndată la nivel de ambasadori”, a notat Victor Negrescu.

Vicepreședinte al Parlamentului European, responsabil de relația cu Republica Moldova, a precizat că Moldova a făcut progrese reale și a demonstrat că își asumă drumul european. Potrivit lui, începerea negocierilor pe clustere ar oferi un nou imbold reformelor necesare și ar consolida inclusiv colaborarea cu România.

Victor Negrescu consideră că decizia Consiliului European ar putea fi luată la prima reuniune formală din iunie sau poate fi agreată de îndată la nivel de ambasadori.

The post UE, chemată să deschidă negocierile pe clustere pentru Moldova, după alegerile din Ungaria appeared first on ipn.md.

Oficiala susține că această etapă a oferit autorităților o imagine clară asupra reformelor necesare și a pașilor care urmează să fie parcurși.

Potrivit Cristinei Gherasimov, procesul a început odată cu deschiderea negocierilor tehnice pe toate grupurile de capitole și a inclus sesiuni explicative, susținute de experți ai Comisiei Europene și în care au fost detaliate așteptările față de Republica Moldova în domenii-cheie.

În cadrul discuțiilor, grupurile de lucru naționale și experții europeni au analizat fiecare reformă prioritară. În prezent, autoritățile cunosc cu exactitate ce legislație trebuie adoptată, ce instituții urmează să fie consolidate și care sunt acțiunile necesare în următorii ani, multe dintre acestea fiind incluse deja în Programul Național de Aderare 2025-2029.

Cristina Gherasimov a subliniat că această etapă reprezintă baza pentru următoarele reuniuni de monitorizare, în cadrul cărora vor fi evaluate progresele concrete realizate de Moldova în procesul de aderare la UE.

The post Moldova încheie sesiunea explicativă pentru toate cele 33 de capitole de aderare la UE appeared first on ipn.md.

Domnule Spatari, cea mai recentă noutate a fost anunțată chiar ieri: lansarea procesului tehnic de negociere pe primele domenii cheie. Ce presupune concret această etapă și care sunt pașii următori pentru Republica Moldova?

Pe trei clustere de negociere – „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Politica externă” – Comisia Europeană va trimite guidelines – în engleză, adică linii directoare și obiective pe termen scurt pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a putea închide capitolele odată ce acestea sunt deschise la nivel politic cu cele 27 de state membre. Aceasta înseamnă că Guvernul și echipa de negociatori știu exact ce trebuie să facă pentru a închide cât mai rapid capitolele de negociere. Există în total 33 de capitole de negociere și trei criterii principale pe care țara trebuie să le respecte pentru a fi eligibilă să devină membră a Uniunii Europene.

Capitolele sunt grupate în șase clustere, iar pentru fiecare cluster a fost deja finalizată procedura de screening bilateral, adică legislația Republicii Moldova a fost comparată și verificată cu legislația europeană. În momentul în care Comisia Europeană, prin Raportul de extindere din 4 noiembrie, a constatat că Republica Moldova este pregătită să deschidă negocierile pentru cel puțin trei clustere. Această constatare a fost transmisă Consiliului European. Cele 27 de state membre au decis care sunt aceste guidelines, adică obiectivele intermediare pe care Republica Moldova trebuie să le atingă pentru a avansa în procesul de negociere.

Parlamentul European a susținut deschiderea acestor negocieri pe primele clustere, a fost și declarația semnată alături de Siegfried Mureșan. Ce așteptări aveți de la întrunirea ce urmează?

Este deja important că Guvernul știe exact ce trebuie să facă în perioada următoare. Personal, încă nu am văzut aceste orientări de la Comisia Europeană – aceste guidelines la care face referire comisara pentru extindere, Marta Kos. Așteptările noastre sunt ca statele membre să recunoască efortul Republicii Moldova de a armoniza legislația și să ne ofere aceste orientări pentru perioada următoare, ca să știm exact care sunt temele noastre.

În același timp, Guvernul se află în faza finală de rectificare a Programului Național de Aderare, adică acel document de planificare care conține peste 3 mii de acțiuni ce trebuie implementate de Guvern. Sute dintre acestea sunt proiecte de lege, dar majoritatea sunt hotărâri de Guvern și ordine de ministru, acțiuni concrete pentru crearea mecanismelor necesare implementării legislației europene.

Așteptarea noastră la Parlament este ca, până în decembrie, Guvernul să finalizeze acest Program Național de Aderare, astfel încât să devină un instrument de lucru pentru noi, la Parlament, pentru planificarea activității pentru anul viitor. Este vorba, cum am spus, de sute de proiecte de lege și de transpunerea directivelor europene, și trebuie să știm exact ce avem de făcut.

În același timp, aceste orientări – guidelines – oferite de Comisia Europeană în urma discuțiilor din această săptămână – includ, din câte înțelegem, nu doar transpunerea directivelor, ci și indicatori concreți pe care trebuie să îi atingem pe sectoare, de exemplu pe piața internă. Așteptăm să vedem exact care sunt acești indicatori, iar odată ce vom ști ce avem de făcut, instituțiile responsabile sectorial vor avea drept obiectiv atingerea acestor ținte în cel mai scurt timp posibil.

Noua Comisie pe care o conduceți, cea pentru integrare europeană, care este rolul ei în tot acest proces? Să înțelegem că toate proiectele cu sigla UE vor trece prin această comisie și vor avea nevoie de avizul ei?

Pe lângă procesul legislativ, care presupune avizarea tuturor proiectelor de armonizare a legislației cu legislația europeană, proiectele vor trece prin comisia noastră. Este vorba atât despre proiecte de lege inițiate de Guvern, cât și despre inițiative legislative propuse de deputați. Chiar săptămâna trecută am avut o inițiativă legislativă din partea deputaților, unde comisia noastră a constatat că un element al proiectului era contradictoriu cu un regulament european și am atenționat autorul. Respectiv, proiectul va fi modificat pentru ca Parlamentul să nu adopte legi care să contravină legislației europene.

Este efortul Guvernului de a elabora proiectele de lege. Majoritatea proiectelor pentru transpunerea legislației europene sunt consultate cu Comisia Europeană înainte de a ajunge în Parlament. Trebuie să ne asigurăm că, prin amendamente, deputații nu afectează procesul, adică nu propun modificări care să contravină directivelor. În caz contrar, ar fi nevoie să reluăm procesul de la zero, pentru că proiectele nu ar fi conforme directivele europene.

Astfel, implicarea Comisiei în procesul legislativ este clară: trebuie să asigurăm că legislația adoptată de Parlament este în conformitate cu normele și directivele europene.

Dar nu doar atât. Mai avem și alte funcții importante. Asigurăm un control parlamentar asupra activității Guvernului – control poate e un termen prea puternic, vrem mai degrabă să cooperăm cu Guvernul pentru a menține un ritm adecvat al transpunerii legislației. De asemenea, ajutăm la mobilizarea expertizei externe.

Am înființat un Consiliu de experți, unde am recepționat deja zeci de CV-uri. Acești specialiști voluntari, din diverse domenii, vor fi implicați în elaborarea și analiza proiectelor de transpunere a legislației europene, pentru a crește capacitatea de lucru. Efortul este colosal și avem nevoie de mobilizarea întregii societăți: profesori, avocați, alți profesioniști, experți din societatea civilă, think tank și centre de expertiză, pentru a sprijini transpunerea legislației.

De asemenea, asigurăm consultări publice – participăm și organizăm runde de consultări pentru proiectele de lege de transpunere a directivelor europene. De exemplu, chiar ieri am participat la o consultare publică pe un proiect privind Inspecția Muncii.

Un alt domeniu de activitate este colaborarea interparlamentară în calitate de comisie pentru integrare europeană. Avem relații cu comisiile pentru afaceri europene din statele membre și cu comisiile pentru integrare europeană din statele candidate. În acest sens, am participat la o conferință la Copenhaga, unde am avut întâlniri bilaterale cu nouă delegații din statele membre, unde am explicat progresul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și am solicitat susținerea lor pentru obiectivul nostru național de aderare la Uniunea Europeană.

Este important să menținem aceste relații, pentru că negocierile nu se poartă doar cu birocrații de la Bruxelles. Decizia de extindere a Uniunii Europene este luată de șefii de stat și de Guvern ai celor 27 de state membre, după ce comisarii europeni și funcționarii Comisiei constată că Republica Moldova respectă criteriile, implementează legislația și este eligibilă să devină țară membră.

Apropo de susținerea statelor, mai mulți experți afirmă că blocajele legate de aderarea Ucrainei, inclusiv poziția Ungariei, influențează indirect și parcursul european al Republicii Moldova. În ce măsură este justificată această interpretare și cât de mult afectează concret?

Parcursul european al țării noastre depinde de efortul pe care noi îl depunem pentru a pregăti țara ca să fie eligibilă pentru aderare. Decizia de a include o nouă țară membră în Uniunea Europeană, pe care o iau statele membre, nu este doar una politică, ci și tehnică. Așa cum am spus, Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru aderare.

În acest moment, suntem încă destul de departe de a fi eligibili, iar Programul național de aderare reprezintă foaia de parcurs care ne arată ce acțiuni trebuie să întreprindem în următorii doi ani pentru a fi eligibili. Bineînțeles că este important ca statele membre să recunoască eforturile noastre, iar Comisia Europeană ne oferă semnale pozitive în acest sens. Toate cele 27 de state membre recunosc că Republica Moldova este gata să deschidă negocierile tehnice pe capitole.

Poziția Ungariei față de Ucraina, în primul rând, blochează deschiderea negocierilor politice cu Ucraina. În acest context, Republica Moldova susține continuarea negocierilor și progresul Ucrainei. Recunoaștem că această fereastră de oportunitate se datorează agresiunii ruse din Ucraina și contextului geopolitic actual. În același timp, chiar dacă nu există o cale rapidă de aderare sau un „fast track” – nu există nicio procedură care să excepteze țara noastră de obligațiile de a transpune legislația europeană. Drumul este același, însă viteza cu care avansează fiecare țară depinde de capacitățile interne.

Este important ca instituțiile noastre, care au realizat screeningul bilateral cu Uniunea Europeană într-un timp record, să continue acest ritm. Pentru aceasta, ele au nevoie de mesaje politice de susținere. Din punctul meu de vedere, faptul că avem aceste ținte intermediare, aceste obiective clare – guidelines din partea Comisiei Europene, din numele celor 27 de state membre, pe trei capitole – ne permite să avansăm în procesul de negociere. În momentul în care negocierile vor fi deschise politic pe toate capitolele, vom fi pregătiți să le închidem cât mai rapid.

Revenind la Parlamentul de la Chișinău, opoziția parlamentară în ce măsură se implică în agenda europeană a Republicii Moldova?

Există două niveluri. Primul nivel este în interiorul Comisiei pentru integrare europeană, iar al doilea nivel este în plenul Parlamentului, în ședințele de plen. În comisie avem reprezentanți de la toate partidele de opoziție. În comisie sunt 11 deputați, sunt reprezentate toate fracțiunile și, până acum, la proiectele de lege care au fost în Comisie, nu am avut niciun vot împotrivă.

Am rezultate diferite la unele proiecte, dar am avut și proiecte care au fost sprijinite aproape în unanimitate, 10 din 19 voturi. Există contribuții pozitive din partea unor fracțiuni ale opoziției. În general, trebuie să ne asigurăm că procesul merge rapid, iar din acest punct de vedere, cel puțin comisia funcționează bine în acest moment, iar colegii din opoziție sunt destul de proactivi.

Bineînțeles că unele partide politice văd integrarea europeană diferit față de majoritatea parlamentară. Unii o consideră mai riscantă sau cred că ar trebui să fie mai lentă, să luăm mai mult timp. Nu toți sunt de acord că această fereastră de oportunitate este acum și că trebuie să acționăm foarte rapid, dar sperăm să se convingă în perioada următoare.

În ceea ce privește funcționarea plenului Parlamentului, nu am observat o poziție clară pe subiecte legate de corespunderea legislației cu cea europeană sau atunci când am invocat argumentul că unele proiecte trebuie să fie discutate mai rapid pentru a respecta cerințele Comisiei Europene – de exemplu, pentru a beneficia de tranșe de finanțare pentru proiecte. Nu a fost o poziție vocală pe subiectele ce țin de integrarea europeană.

Din această perspectivă, pentru moment lucrurile stau destul de bine. Totuși, mai este un element: ne așteptăm ca în prima jumătate a anului viitor să crească considerabil numărul de proiecte de lege cu sigla UE. Până acum nu am avut foarte multe și, în cazul în care vor fi foarte multe proiecte, va trebui să avem un proces intern în Parlament care să fie mai rapid și eficient, să nu tergiversăm procesele. Acesta este un risc, având în vedere că avem șase fracțiuni în Parlament și toate solicită tribuna pentru a-și expune punctul de vedere, adresând multe întrebări și așa mai departe.

Pe unele proiecte ample, cum este bugetul de stat, este normal să existe discuții mai lungi, dar pentru alte proiecte mai tehnice nu trebuie să avem situații în care procedura este întârziată intenționat, pentru a tergiversa procesul. Trebuie să acționăm rapid, iar în momentul în care vor veni zeci de proiecte UE pe săptămână, nu vom avea luxul de a discuta câteva ore fiecare proiect.

Bineînțeles că acest lucru nu înseamnă că proiectele nu sunt consultate anterior – vorbesc strict despre ședințele în plen, unde proiectele ajung de obicei fiind deja consultate cu societatea civilă, inclusiv pe platforma parlamentară. Pe viitor, va trebui să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru acest volum mare de proiecte, care cu siguranță va veni.

Și totuși, unii spuneau că unele proiecte nu sunt suficient consultate. Cum ne asigurăm că această rapiditate, de care de fapt avem nevoie, nu contravine calității și că avem proiecte calitative?

O să vă dau un exemplu. Până recent, pentru că este prima oară când avem un astfel de exercițiu amplu de aliniere a legislației noastre cu legislația europeană, în Programul național de aderare elaborat de Guvern, proiectele de lege aveau un singur termen. Deci, în acel document de planificare, fiecare proiect avea un termen. De exemplu, un proiect poate avea termen în decembrie 2025. Acest Program național de aderare este, bineînțeles, consultat cu mai multe instituții și este monitorizat de Comisia Europeană.

Când ministerele se uită în programele de activitate care rezultă din Programul Național de Aderare, ele văd proiectul de lege cu termenul decembrie. De multe ori, funcționarii interpretează termenul decembrie ca fiind termenul pentru guvern. Respectiv, proiectele de lege sunt adoptate în ședința de guvern, după consultări și așa mai departe, în luna când este acel deadline. Aceasta lasă foarte puțin timp pentru procedura parlamentară.

În Parlament, atunci când proiectul de lege vine de la Guvern, deputații trebuie să îl analizeze în comisiile de profil, ceea ce necesită cel puțin o săptămână pentru prima lectură, apoi două săptămâni pentru a doua lectură. Dacă e mai urgent, se poate într-o săptămână, dar trebuie organizate și consultări publice pe platforma parlamentară, cum s-a întâmplat ieri cu proiectul privind Inspecția Muncii. Această perioadă este necesară în Parlament.

Problema a fost că proiectele din Guvern, tocmai din acest motiv tehnic, veneau destul de târziu în Parlament, iar procedura de aprobare era grăbită, creând impresia de lipsă de consultanță și transparență. Or de fapt, Guvernul consultă toate părțile implicate, există proceduri de avizare și consultări publice pe platforma guvernamentală. Pentru a evita astfel de situații pe viitor, la revizuirea Programului național de aderare am solicitat Guvernului să introducă pentru toate proiectele de lege două termene: unul pentru Guvern și unul pentru Parlament. Termenul pentru Parlament să fie cu 45 de zile mai târziu decât cel pentru Guvern, astfel încât să existe timp suficient pentru procedura parlamentară. Iată cum îmbunătățim procesul și ținem cont de timpul necesar Parlamentului.

Volumul de muncă este mare. Ați menționat că sunt experți implicați. Are Republica Moldova suficienți experți și funcționari pregătiți pentru procesul de aderare?

E o foarte bună întrebare. Probabil că nu, dar din fericire nu suntem singuri în acest proces. Ar fi prea simplist să răspundem că nu avem suficienți experți. În mare parte, necesitățile de expertiză le acoperim cu resurse interne, atât din instituții, cât și din societatea civilă. Pe unele domenii mai înguste, avem experți internaționali care ne ajută. Deja sunt experți ai Uniunii Europene în Moldova de ceva timp, iar pe viitor îi vom invita și pe alții, specializați pe anumite domenii, de exemplu domeniul ecologic sau instituții care trebuie create și pentru care nu avem mecanisme proprii.

Mă gândesc, de exemplu, la un fond de insolvență pentru asigurarea salariilor muncitorilor din companiile care intră în insolvență. Nu avem un astfel de mecanism în Republica Moldova și avem nevoie de experți care să explice cum funcționează în alte țări. Este nevoie de acest fond, deoarece există o directivă europeană care impune fiecărui stat membru să asigure un mecanism de garantare a creanțelor salariale în caz de insolvență.

Pentru aceste domenii foarte specifice, Guvernul și noi, ca Parlament, vom contribui prin invitarea expertizelor externe. Aceasta înseamnă că Republica Moldova este asistată în armonizarea legislației, în crearea mecanismelor europene de implementare și în fortificarea administrației, fiind sprijinită de statele membre la nivel bilateral. Am avut mai multe întâlniri cu ambasadele statelor membre, care ne oferă expertiză.

Germania, prin GIZ, ne ajută mult, iar alte state membre, precum Suedia, oferă suport în domeniul securității și electoral, cu expertize concrete. Sunt mai multe proiecte care, cu siguranță, vor continua.

Acest fond al insolvenței despre care ați menționat, există deja discuții despre crearea lui?

Încă nu. Este una dintre directivele care nu este transpusă în Republica Moldova. Pentru asta ar trebui să consolidăm instituția care se va ocupa de acest fond. De exemplu, în România, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă gestionează acest fond.

În Republica Moldova, din câte am înțeles, discuțiile erau ca fondul să fie gestionat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Este posibil ca acest subiect să fie discutat și în procesul de negocieri, pentru că Republica Moldova poate solicita perioade tranzitorii. Respectiv, pentru acest fond ar putea fi necesară o perioadă de tranziție pentru constituirea sa, deoarece trebuie adoptată o lege, create mecanismele și instrumentele, regulamentul, iar apoi comunicate cu mediul de afaceri modul de funcționare. Din câte știu, suntem doar la etapa de planificare a poziției de negociere.

Discuția despre acest fond a analizat capacitatea instituțiilor noastre de a-l gestiona. Însă, momentan, nu există un proiect concret de lege sau o soluție practică. Mai avem timp până la încheierea capitolului de negociere și, cu siguranță, va trebui să decidem cum abordăm acest subiect.

Ce riscuri sau dificultăți anticipați în procesul de negociere pe clustere și cum este monitorizată implementarea acestor reforme? Legile se aprobă, dar cum ne asigurăm că ele sunt implementate corespunzător?

Bineînțeles, orice lege, după transpunere, trebuie analizată și trebuie să treacă puțin timp pentru a vedea ce funcționează și ce nu. Comisiile de profil din Parlamentul Republicii Moldova au mecanismul de analiză ex-post, adică după ce o lege este implementată există analize specifice privind funcționarea acesteia și eventualele modificări necesare.

În ceea ce privește legislația europeană, vorbim de două etape corelate, dar distincte. Pe de o parte, avem armonizarea legislației, unde este mai simplu, pentru că putem verifica ce directive și regulamente sunt transpuse și ce nu. Pe de altă parte, implementarea mecanismelor este mai complicată. Aceasta depinde de instituții, fonduri, sisteme informaționale – de exemplu, conectarea la sistemele statelor membre în domenii precum asigurările sociale sau angajarea forței de muncă. Trebuie să putem colabora cu Comisia Europeană și cu agențiile Uniunii Europene. Implementarea este mai costisitoare și va dura mai mult timp.

Cum monitorizăm progresul? Pe transpunerea legislației, avem un sistem informațional intern care urmărește implementarea Programului național de aderare. Vedem la ce etapă se află proiectele de lege: dacă au fost inițiate de ministere, dacă au ajuns în Guvern sau în Parlament, astfel având o imagine de ansamblu asupra numărului de proiecte în elaborare și a stadiului lor.

Totuși, această vedere de ansamblu, limitată la numărul proiectelor, nu ne oferă încă o perspectivă asupra complexității fiecărui proiect. Unele proiecte sunt simple, altele foarte complexe și necesită mai multe resurse. Pe platforma parlamentară, am sugerat Cancelariei de Stat să elaborăm un mecanism pentru a estima volumul de muncă necesar pe proiecte.

Fiind vorba de sute de proiecte de lege și mii de hotărâri de Guvern, este dificil să evaluăm corect volumul de muncă sau costurile. Vom lucra în perioada următoare la acest sistem, în consultare cu Guvernul, pentru a avea o monitorizare mai bună a procesului în următorii doi ani, nu doar ca număr de acțiuni, ci și ca complexitate, zile de lucru și expertiză necesară. Aceasta ne va permite să identificăm și expertiza necesară de la partenerii de dezvoltare.

Cât despre implementarea acțiunilor, aici vorbim de costuri. Trebuie să ne asigurăm că instituțiile calculează corect resursele necesare pentru aplicarea legislației.

Și pentru final, avem mulți cetățeni care spun că au obosit deja de discursuri despre integrare, mai sunt și sceptici. Ce mesaj aveți pentru acești cetățeni?

Este adevărat că, pentru a menține susținerea publică pentru procesul de integrare europeană, care presupune încă foarte multă muncă și implică și mediul de afaceri – investiții, schimbarea comportamentului de afaceri, respectarea unor reguli pe o piață concurențială mai mare – oamenii trebuie să vadă beneficiile concrete ale acestui proces. Trebuie să creadă că Moldova are o șansă reală, că, deși dificil de atins și necesitând efort, obiectivul este realist. Pentru aceasta avem nevoie de susținerea statelor membre și de mesaje clare din partea lor. Pe de altă parte, pentru a menține încrederea populației, oamenii trebuie să simtă progresele în fiecare an.

De exemplu, anul acesta, cetățenii care vor utiliza transferurile bancare prin sistemul SEPA pentru a trimite sau a primi bani din Uniunea Europeană vor simți beneficiile. Anul viitor, când va fi implementat roamingul gratuit pentru moldoveni, vor simți din nou un beneficiu. Când vor vedea proiectele finanțate din fonduri europene – drumuri, apeducte, școli și grădinițe reparate – oamenii vor înțelege că procesul de integrare europeană aduce rezultate concrete.

De asemenea, pentru a asigura creștere economică, Uniunea Europeană ne sprijină și cu fonduri. Programul de creștere economică, de 1,9 miliarde euro, nu este un pachet monolitic – el este împărțit în tranșe, în funcție de reforme.

Acești bani vor fi folosiți pentru proiecte mari. Unele dintre ele vor necesita timp, de exemplu, spitalele regionale de la Bălți și Cahul. Noi nu avem încă un spital modern de acest tip construit după Independență și nici specialiști care să îl proiecteze. În prezent, Ministerul Sănătății identifică expertiza necesară pentru aceste proiecte. Oamenii, când vor vedea realizările concrete, vor avea mai multă încredere că Uniunea Europeană este un proiect care, pe lângă pace și securitate, aduce și bunăstare.

Este adevărat că unele proiecte vor dura, dar Uniunea Europeană funcționează prin fonduri de convergență și statele mai puțin dezvoltate sunt beneficiare nete. Dacă ne uităm la România, țările baltice sau majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est, după aderare, acestea au primit mai multe fonduri europene decât au contribuit. Și autostrăzile din România, precum și multe alte proiecte de infrastructură, au fost finanțate din fonduri europene. Logica Uniunii Europene este ca statele să conveargă la un nivel similar de dezvoltare socioeconomică, iar statele mai dezvoltate susțin financiar pe cele mai puțin dezvoltate.

Pentru noi, acesta este Planul de Creștere. Dacă vom trece la faza următoare, devenind țară-membră, vom avea acces la fondurile de convergență. Este un proces continuu, necesar pentru ca oamenii să susțină integrarea.

Rezultatele trebuie să fie vizibile, proiectele concrete, și în același timp trebuie să menținem încrederea oamenilor în clasa politică, integritate, lupta împotriva corupției, închiderea cazurilor mai vechi, deoarece există sechele din anii 2010 care încă nu au fost complet rezolvate, niște răni în societate. Este esențial să închidem aceste cazuri și să menținem integritatea clasei politice la nivelul realizat în ultimii ani.

Domnule Spatari, vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție.

Vă mulțumesc și eu.

Irina Boțu, IPN

Disclaimer: Acest material a fost realizat cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

The post Negocierile cu UE intră în faza tehnică: Ce urmează? Interviu IPN cu Marcel Spatari appeared first on ipn.md.

Marta Kos a subliniat că subiectul privind deschiderea neoficială a clusterelor de negocieri atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova este pe agenda discuțiilor de luni.

În același timp, comisarul european a precizat că deschiderea oficială a negocierilor pe capitole necesită consensul tuturor celor 27 de state membre ale UE, care nu a fost încă obținut. Totuși, potrivit oficialului, acest lucru nu împiedică avansarea pe partea tehnică.

Modelul pentru continuarea tehnică a negocierilor de aderare a Ucrainei a fost stabilit în cadrul reuniunii informale a miniștrilor afacerilor externe ai UE, desfășurată la Lvov pe 11 decembrie.

The post UE ar putea aproba azi deschiderea neoficială a negocierilor pe capitole cu Moldova, Marta Kos appeared first on ipn.md.

Luna noiembrie s-a văzut destul de încărcată în ceea ce ține de agenda europeană. Am avut acel eveniment unde a fost prezentat Raportul de extindere, la care o să revenim. Am văzut și mai multe vizite ale oficialilor europeni, inclusiv Marta Kos, comisara pentru extindere și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Putem vorbi de un dialog consolidat Chișinău- UE?

Exact, este un dialog normal, obișnuit, ca între două state, în cazul dat o Uniune, un grup de state și Republica Moldova. Este un dialog instituționalizat, care va avea loc cu regularitate pe parcursul anilor care urmează.

Și dacă tot am pomenit acel Raport de extindere, care este mesajul principal al documentului? Și cum apreciază Comisia Europeană progresele Republicii Moldova?

Mesajul principal al raportului de extindere este că Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres comparativ cu celelalte state candidate și inclusiv cel mai mare progres vis-a-vis de sine însăși. Deci, pe parcursul ultimilor trei ani de zile, noi am fost evaluați. Iar în acest an, noi am înregistrat cel mai mare progres.

Care sunt punctele forte ale Republici Moldova în procesul de aderare? Mă refer aici la avansarea pe capitole și clustere. Există sectoare unde Moldova a făcut salturi vizibile?

Să fie clar, mai avem un drum foarte lung de parcurs la capitolul „teme pentru acasă”. Republica Moldova a început de departe, pentru că nu am valorificat suficient de mult ultimii ani, din 2016, de când avem intrat în vigoare Acordul de Asociere.

Am fi putut avea un start mult mai avansat, însă este important să fim conștienți de acest lucru și să muncim din plin. Dintre capitolele unde stăm mai bine, în special unde am înregistrat un progres semnificativ în ultimii ani de zile, este, desigur, capitolul ce ține de energie, capitolul ce ține de vamă și deja capitolele ce țin mai mult de finanțe și economie. Pescuitul este un capitol unde am avut un progres minor în anii anteriori.

În acest an, pentru că am înțeles necesitatea transpunerii legislației europene, chiar dacă suntem o țară care nu are acces la mare, colegii de la Ministerul Agriculturii, de la Ministerul Mediului au făcut totul posibilul și au arătat un progres semnificativ și pe acest capitol. Există capitole complicate de la sine, precum capitolul ce ține de agricultură, capitolul ce ține de mediul înconjurător și schimbările climatice, capitolul ce ține de transport. Astea sunt capitole, unde volumul legislației europene a crescut foarte mult în ultimii ani de zile.

Echipele noastre în cadrul ministerelor lucrează foarte mult, însă comparativ cu volumul total de muncă mai avem mult ca să ajungem la un nivel suficient de bun, ca să zicem că avem o bază stabilă, consolidată și mergem înainte.

Care sunt capitolele la care avem cel mai mult de lucru?

După volumul legislației europene, Capitolul 27, ce ține de mediul înconjurător, este un capitol unde avem încă mult de lucru. Un alt capitol este Capitolul 12, ce ține de siguranța alimentară.

Aici e vorba de necesitatea transpunerii a peste o mie de acte europene în legislația națională. Colegii de la ANSA, colegii de la Ministerul Agriculturii au foarte multă muncă înainte, însă tot ei sunt cei care deja au arătat că muncesc la cote maxime și, respectiv, rezultatele sunt apreciate la Bruxelles.

Deja știm când mai exact ar putea fi deschise negocierile pe primele clustere și care ar fi acestea?

Conform Raportului de extindere, am văzut cu toții că Republica Moldova este, practic, gata până la sfârșitul acestui an să deschidă toate clusterele de negociere. La fel, din comentariile și aprecierile comisarei pentru extindere Marta Kos, am văzut că Republica Moldova este gata deja să deschidă cel puțin trei clustere. Aceasta a avut loc acum câteva săptămâni, această apreciere.

Iar statele membre în Consiliu au constatat acest fapt. Știm că au loc discuții privind următoarea etapă și deschiderea negocierilor pe clustere. Ne așteptăm în timp foarte curând să aflăm mai multe noutăți, dar chiar și în lipsa lor, nu înseamnă că am stopat procesul și așteptăm noutăți de la Bruxelles.

Republica Moldova a adoptat Programul național de aderare în luna mai, care reprezintă toate angajamentele pe care ni le-am asumat ca țară, să le implementăm astfel încât să pregătim țara pentru aderare. Acest document este unul public și poate fi consultat de oricine este interesat în ce urmează pe parcursul următorilor ani. Inclusiv acum suntem în etapa de actualizare a programului național, pentru că este un document care va fi actualizat în fiecare an.

Și iată că acum, pentru că am finalizat deja etapa de screening, avem recomandări noi în baza Raportului de extindere, suficiente informații pentru a actualiza acest document. În aceste săptămâni, colegii mei de la Biroul pentru Integrare Europeană, împreună cu toate ministerele de profil, se ocupă de acest proces. Inclusiv suntem în etapa consultărilor publice, care vor continua și săptămâna viitoare.

Cum a fost colaborarea între instituții în această perioadă?

Într-adevăr, avem foarte multe procese paralele care au loc. Colegii din cadrul tuturor instituțiilor sunt prinși la maximum în a livra la timp angajamentele pe care ni le-am asumat și mă bucur foarte mult că vedem o rată de randament crescută. Nu înseamnă că nu mai avem spațiu de a îmbunătăți anumite procese. Anume de acest lucru ne ocupăm la Cancelaria de Stat, să vedem unde putem optimiza anumite procese, unde putem consolida capacitățile administrative, prin ce instrumente și la ce etapă sunt procesele care urmează să le implementăm în anii care vin.

Ce sprijin concret primesc autoritățile moldovenești de la UE în acest proces?

Avem deschiderea completă a UE de a ne ajuta în pregătirea administrației publice. Dacă vă aduceți aminte, la sfârșitul anului trecut am semnat cu Comisia Europeană un acord de colaborare prin care funcționarii publici din instituțiile statului pot să meargă pentru câteva luni pentru a face un stagiu în cadrul Comisiei Europene, pentru a înțelege cum se desfășoară lucrurile pe interior, iar această experiență să fie adusă acasă și împărtășită și celorlalți colegi. Aceasta este o modalitate practică prin care Comisia Europeană ne ajută să ne consolidăm capacitățile administrative.

În același timp, avem Planul de creștere pentru Moldova, iar o parte din fonduri vor fi alocate pentru implementarea reformelor care se suprapun cu agenda noastră de negociere.

Despre ce sumă este vorba?

Nu avem o sumă exactă specificată. Prin delegația Uniunii Europene, țara noastră beneficiază de asistență tehnică. La începutul acestui an au fost anunțate prioritățile pentru acest an și următorii ani, actualizate după necesitate, ca UE să ne poată sprijini unde considerăm necesar – fie prin expertiză străină, fie prin expertiză națională, cu suport din partea societății civile și a mediului de afaceri.

Ce beneficii concrete vor resimți cetățenii în urma integrării?

Este greu de sumarizat. În primul rând, vom avea o țară care se va bucura de standarde de viață comparabile cu cele ale statelor membre UE. Vedem creștere în salarii, drumuri mai bune, educație mai bună și compatibilă cu cea europeană. De exemplu, diplomele universităților din Republica Moldova vor fi echivalate în UE, oferind tinerilor oportunități profesionale care nu erau disponibile anterior.

Este vorba despre libera circulație a oamenilor, capitalului, serviciilor și bunurilor. Antreprenorii vor putea vinde bunurile fără taxe, fermierii vor avea acces nu doar la 2,5 milioane de consumatori locali, ci la aproape 500 de milioane de consumatori din UE. Ceea ce deja se întâmplă. Prunele noastre, merele se bucură de o atenție sporită pe piața UE.

Practic, integrarea europeană aduce oportunități economice și sociale pe întreg teritoriul Uniunii Europene, o calitate a vieții mai ridicată și libertate consolidată, atât personal, cât și instituțional.

Doamna Gherasimov, vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție!

Și eu vă mulțumesc!

Irina Boțu, IPN

Notă IPN: Acest interviu a fost realizat cu sprijinul Fundației Soros Moldova.

The post Moldova, pregătită să deschidă trei clustere de negociere. Interviu IPN cu Cristina Gherasimov appeared first on ipn.md.

Potrivit diplomatei, Comisia Europeană a evaluat recent progresele Republicii Moldova, iar concluziile au fost favorabile. Ea a subliniat că decizia finală privind deschiderea acestor clustere aparține statelor membre ale Uniunii Europene, însă Consiliul European „a oferit deja o apreciere pozitivă” recomandării Comisiei.

Iwona Piórko a menționat că, deși Consiliul Uniunii Europene de la Bruxelles – cel mai înalt for la care se reunesc statele membre – nu a avut extinderea pe ordinea de zi, acesta a inclus în concluziile sale paragrafe dedicate Republicii Moldova. Totodată, Consiliul European a reiterat sprijinul său constant pentru țară și a salutat progresele semnificative înregistrate pe calea aderării.

Potrivit oficialei, primele clustere, care vor fi deschise și ultimele care se vor închide, vor fi cele referitoare la reforma administrației publice și a justiției, considerate componente esențiale ale procesului de integrare europeană.

The post Trei clustere de negociere cu UE sunt pregătite pentru a fi deschise, ambasadoare appeared first on ipn.md.