Potrivit Vioricăi Zaharia, libertatea presei este strâns legată de capacitatea instituțiilor media de a se susține financiar. Jurnalista a remarcat că poziția Republicii Moldova în clasamentele internaționale reflectă un nivel ridicat al libertății de exprimare.

„Libertatea presei este interdependentă de libertatea financiară. Potrivit Indicelui Libertății Presei, în acest an, presa din Republica Moldova se află pe locul 31 în clasamentul realizat de organizația internațională „Reporteri fără frontiere”. Și acesta este cel mai bun loc ocupat de țara noastră vreodată. Este o poziție bună și în mare măsură reflectă realitatea”, a explicat Viorica Zaharia, președinta Consiliului de experți, mandatat de Consiliul de Presă cu examinarea plângerilor privind încălcarea prevederilor Codului deontologic al jurnalistului.

Jurnalista a atras atenția că, deși în Republica Moldova există libertate de exprimare, multe instituții media rămân dependente de finanțarea externă. „În Republica Moldova există libertate de exprimare, dar avem constrângeri financiare. Am avut experiența încetării finanțării din partea USAID. Există unele media care, dacă încetează finanțarea de la donatori, ar putea să-și stopeze activitatea”, a precizat jurnalista.

Referindu-se la raportul Amnesty International Moldova privind autocenzura în mass-media din Republica Moldova, Viorica Zaharia a spus că eventualele presiuni exercitate asupra jurnaliștilor prin condiționarea accesului la granturi reprezintă acuzații grave, care trebuie făcute publice dacă sunt reale.

„Raportul Amnesty International Moldova a tras semnale de alarmă cu referire la existența autocenzurii în mediul jurnalistic din Republica Moldova. În acest raport sunt citați jurnaliști sub protecția anonimatului care spun că au avut semnale din partea guvernării că dacă vor critica guvernarea nu vor mai beneficia de granturi. Mi se pare o afirmație extrem de gravă. Dacă au existat astfel de influențe, nu înțeleg de ce jurnaliștii nu le-au denunțat public. Dacă acest lucru există, pentru că eu am îndoieli că el există, vom luneca spre o situație gravă. Jurnaliștii trebuie să denunțe astfel de influențe. Arma noastră este transparența și cuvântul”, a mai spus Viorica Zaharia.

Dezbaterea publică „Noua lege a mass-mediei: noutăți, beneficii, riscuri” este ediția a 353-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

The post Viorica Zaharia: Libertatea editorială a presei depinde de libertatea ei financiară appeared first on ipn.md.

La polul opus se află presa scrisă tipărită, podcasturile și radioul, care sunt folosite rar sau deloc.

Totodată, sursele online sunt și cele în care cetățenii au cea mai mare încredere. Circa 30% dintre respondenți au declarat că au cea mai mare încredere în informațiile din mediul online, comparativ cu 23% care au indicat televiziunea, radioul și presa scrisă. Alți 23% spun că au cea mai mare încredere în informațiile primite de la rude, prieteni și cunoscuți.

Sondajul relevă și o doză ridicată de scepticism față de conținutul mediatic. Peste jumătate dintre respondenți, 52%, consideră că majoritatea știrilor au o orientare politică părtinitoare, în timp ce 32% apreciază că acestea sunt imparțiale și corecte.

În ceea ce privește libertatea presei, circa 61% dintre respondenți consideră că în mass-media din Republica Moldova există cenzură, în timp ce 21% sunt de părere că presa activează fără restricții.

The post Sondaj: Principala sursă de informare a moldovenilor este Facebook appeared first on ipn.md.

Într-o conferință de presă organizată după depunerea moțiunii de cenzură, Simion a declarat că partidul pe care îl conduce nu are o alianță sau o coaliție cu PSD, dar a admis că între cele două formațiuni există puncte comune. Liderul AUR a spus că scopul este declanșarea alegerilor anticipate și revenirea la democrație, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Întrebat dacă poate garanta că nu va intra la guvernare alături de PSD, așa cum declara în campania electorală, liderul AUR a spus că niciodată nu trebuie să spui niciodată în politică. El a subliniat însă că deocamdată e vorba strict de depunerea și votarea unei moțiuni de cenzură.

Simion a făcut apel la premierul Ilie Bolojan să își dea demisia, deoarece vor fi mai multe voturi decât cele 253 de semnături depuse pe textul moțiunii. Potrivit Constituției României, pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. Moțiunea va fi citită miercuri în Parlament și va fi supusă la vot săptămâna viitoare.

The post PSD și AUR au depus moțiunea de cenzură la adresa Guvernului României appeared first on ipn.md.

În domeniul digital a fost aprobat un regulament ce permite controale planificate și inopinate ce vizează conținutul accesibil copiilor, inclusiv la sesizarea unor instituții sau persoane private. În paralel, așa-numitul minister al dezvoltării digitale administrează un registru al paginilor web interzise, fără proceduri transparente și fără mecanisme eficiente de contestare. Experții atrag atenția că formulări vagi, precum „insultarea moralității publice” sau „negarea valorilor tradiționale”, pot fi utilizate pentru a justifica cenzura.

Raportul evidențiază și extinderea sistemului de monitorizare video „Oraș sigur”. Potrivit Promo-LEX, acesta include funcții de recunoaștere facială și permite identificarea în timp real a persoanelor în spațiul public. Modificările adoptate anul trecut permit aplicarea de sancțiuni contravenționale pe baza imaginilor video, inclusiv pentru pietoni sau bicicliști. În opinia experților, lipsa unor garanții independente generează riscuri serioase pentru dreptul la viață privată și libertatea de întrunire.

În același timp, potrivit raportului, regimul a propus reguli mai stricte pentru înregistrarea finanțărilor externe destinate organizațiilor și persoanelor din regiune. Orice ajutor nerambursabil ar urma să fie aprobat în prealabil de un așa-numit consiliu de coordonare, care ar putea refuza înregistrarea fondurilor. Promo-LEX consideră că acest mecanism oferă autorităților un drept de veto asupra proiectelor civice și poate descuraja inițiativele independente.

Raportul mai menționează înăsprirea regulilor legate de prezența persoanelor considerate „nerezidente”, hotelurile, gazdele private și instituțiile medicale fiind obligate să notifice autoritățile despre sosirea și plecarea vizitatorilor din afara regiunii. În ansamblu, experții constată o consolidare a controlului administrativ și o presiune sporită asupra societății civile și a mobilității persoanelor.

The post Supraveghere digitală și control extins în regiunea transnistreană, raport Promo-LEX appeared first on ipn.md.