Potrivit documentului, unul dintre exemplele analizate este publicația franceză Omerta. În aprilie 2026, aceasta a publicat materiale despre Moldova în care țara era descrisă drept un stat controlat din exterior, un „laborator geopolitic” administrat de interese occidentale. În aceleași materiale, conducerea statului era asociată cu termeni precum „mafie” sau „crimă organizată”.

Autorii raportului susțin că aceste articole nu au rămas doar în spațiul informațional extern. Ulterior, ele au fost distribuite și invocate în Moldova drept presupuse confirmări independente venite din presa europeană. Potrivit experților, în acest mod, mesajele capătă o aparență suplimentară de credibilitate prin faptul că provin dintr-o sursă occidentală.

Totodată, în raport se menționează că mesajele publicate de Omerta au fost amplificate prin zeci de postări și videoclipuri distribuite pe mai multe platforme, inclusiv de pagini și conturi de Facebook asociate anterior cu răspândirea conținutului manipulator și de conturi de TikTok.

CCSCD descrie această practică drept un mecanism de validare externă. Conform raportului, narațiunile ostile sunt plasate într-o publicație occidentală cu profil controversat, după care sunt readuse în spațiul informațional moldovenesc și prezentate ca opinii independente ale presei europene.

Potrivit autorilor raportului, folosirea unei publicații de limbă franceză nu este întâmplătoare și avertizează că efectele unei asemenea tehnici depășesc spațiul informațional intern. Pe lângă influențarea percepțiilor cetățenilor din Moldova, astfel de mesaje pot contribui la deteriorarea imaginii externe a țării și la consolidarea unor percepții negative în statele membre ale Uniunii Europene.

The post Cum sunt folosite publicațiile europene pentru a legitima mesaje ostile despre Moldova appeared first on ipn.md.

Conform raportului, în mesajele identificate de autori, apropierea de UE este asociată cu pierderea suveranității, control extern, costuri economice, abandonarea piețelor tradiționale sau riscuri pentru identitatea națională. Chiar și atunci când mesajele nu atacă direct Uniunea Europeană, ele urmăresc diminuarea încrederii în instituțiile care implementează reformele necesare aderării.

Autorii documentului constată și o schimbare de strategie. Dacă anterior intervențiile erau concentrate în jurul alegerilor, acum accentul este pus inclusiv pe pregătirea terenului pentru viitoarele scrutinuri prin testarea și consolidarea unor infrastructuri de influență care pot fi activate rapid în perioade de criză sau în campanii electorale.

Raportul arată că aceste acțiuni se desfășoară pe mai multe platforme simultan. Rețele de conturi false pe Facebook și TikTok, campanii coordonate pe platforma X, sondaje promovate prin infrastructuri digitale rusești și site-uri care imită surse media sunt folosite pentru a răspândi anumite narațiuni și pentru a amplifica artificial vizibilitatea unor mesaje.

Potrivit CCSCD, o parte importantă a acestor campanii urmărește afectarea relației dintre stat și cetățean. Probleme reale, precum prețurile, migrația, securitatea, reforma justiției, autonomia locală sau situația economică, sunt prezentate drept dovezi ale incapacității statului de a răspunde nevoilor populației. În acest fel, este alimentată neîncrederea în instituțiile publice și în capacitatea acestora de a gestiona reformele.

The post Integrarea europeană – țintă a campaniilor de manipulare informațională appeared first on ipn.md.

Raportul arată că rețeaua a fost documentată în perioada 10-14 aprilie, iar conturile din cadrul acesteia cumulau peste jumătate de milion de urmăritori. Între 1 ianuarie și 14 aprilie, acestea au publicat peste 14 mii de postări, care au generat aproximativ 2,6 milioane de interacțiuni și 115,6 milioane de vizualizări.

Potrivit raportului, conturile utilizau conținut generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale și imitau surse media sau pagini civice pentru a părea credibile. Prin intermediul acestora, materialele erau prezentate într-un mod care putea induce publicul în eroare cu privire la evenimente reale sau la declarațiile unor figuri publice din Republica Moldova.

CCSCD constată că TikTok este utilizat pentru viralizarea rapidă a mesajelor manipulatorii, iar conținutul scurt, emoțional și repetitiv permite atingerea unui public foarte larg. Potrivit instituției, utilizatorii pot fi expuși unor operațiuni coordonate fără să își dea seama.

Raportul mai arată că actorii implicați în astfel de campanii exploatează teme sensibile pentru societate, inclusiv probleme economice, identitare și de securitate. Scopul acestora nu este doar promovarea unor mesaje punctuale, ci și amplificarea neîncrederii în autorități și crearea unor diviziuni artificiale în societate.

Autorii documentului concluzionează că manipularea informațională se adaptează rapid la platformele cu audiențe mari și exploatează teme sensibile pentru a amplifica neîncrederea în instituții și a polariza societatea. În acest fel, o rețea de conturi poate genera volume mari de conținut și poate influența percepțiile utilizatorilor.

The post Neîncrederea în stat și în UE, promovată de conturi de TikTok cu peste 115 milioane de vizualizări appeared first on ipn.md.

Potrivit studiului, 53% dintre moldoveni ar vota în favoarea aderării la UE, în creștere ușoară față de 52% în 2024, în timp ce 33% preferă ca țara să rămână în afara UE, față de 28% în 2024. Rezultatele reflectă aproape fidel votul pentru referendumul privind aderarea la UE din octombrie 2024, indicând o majoritate restrânsă în favoarea integrării europene.

Totuși, aproximativ 36% din respondenți și-au exprimat sentimente de atașament față de Rusia, în creștere față de 30% în 2024.

Raportul arată că moldovenii care au locuit în țările UE sunt de două ori mai optimiști în privința aderării la UE, comparativ cu cei care au locuit în Rusia, evidențiind impactul experienței directe și al mediului informațional asupra așteptărilor. În contrast, sprijinul este mult mai scăzut în rândul celor care consideră mass-media din Federația Rusă drept o sursă importantă și de încredere.

The post Sprijinul pentru UE rămâne stabil în Moldova, dar opiniile se polarizează, raport appeared first on ipn.md.

Conform monitorizării, obiectivul Rusiei este erodarea democrației din Moldova, degradarea legitimității și funcționalității instituțiilor de stat, sistemului judiciar și presa independentă. Raportul documentează o amploare fără precedent a tacticilor, tehnicilor și procedurilor în perioada mai-septembrie 2025.

Autoritățile de la Chișinău au raportat că atacatorii au folosit infrastructuri media proxy operate industrial, precum „Pravda Network”, care include cel puțin 129 de site-uri. Un alt exemplu este rețeaua sub-regională CopyCop (GRU), care include peste 250 de site-uri de pseudo-știri destinate vorbitorilor de limba română.

Totodată, în urma anchetei a fost identificată instrumentalizarea Inteligenței Artificiale și a deepfake-urilor de către rețeaua rusă de dezinformare „Matrioșka”, precum și diseminarea unui fals decret prezidențial în limba germană, folosind logo-ul portalului de știri „realitatea.md”, pentru a induce panică socială. Mai mult, au fost identificate campanii de profilare electorală mascată prin sondaje false, colectând date psihografice pe servere din Rusia și conectate la instituția sociologică de stat rusă VCIOM.

În același timp, pe platforma socială TikTok au fost identificate 1 347 de conturi neautentice, care au generat peste 42 de milioane de interacțiuni, cu scopul de a crea impresia unui consens popular fals împotriva parcursului pro-europene a Moldovei. Autoritățile avertizează că, deși impactul electoral imediat a fost limitat, costul strategic asupra rezilienței instituționale este real.

The post Rusia transformă dezinformarea în Moldova într-un ecosistem coordonat, raport appeared first on ipn.md.