Deocamdată, programul evenimentelor, lista artiștilor și procedurile de achiziție nu au fost definitivate. Repartizarea exactă a banilor va fi stabilită după aprobarea programului și lansarea procedurilor de achiziție.

Ministerul mai menționează că licitațiile pentru bunurile și serviciile necesare vor fi inițiate, după ce va fi aprobată hotărârea Guvernului privind organizarea manifestărilor dedicate Zilei Independenței. Potrivit sursei citate, ediția din acest an va fi dedicată exclusiv artiștilor autohtoni. Totuși, lista participanților și valoarea contractelor nu au fost încă stabilite.

Bugetul alocat de stat pentru organizarea concertelor de Ziua Independenței a variat în ultimii ani în funcție de amploarea evenimentelor.  În 2025, Guvernul a cheltuit aproximativ 6 milioane de lei pentru organizarea Zilei Independenței. Banii au fost utilizați pentru manifestările organizate într-o singură zi, pe 27 august, inclusiv pentru concertul din Piața Marii Adunări Naționale, contractul fiind atribuit direct companiei Suhih Production SRL, după anularea unei licitații publice inițiale. Banii de la Ministerul Culturii au fost alocați pentru serviciile logistice aferente Zilei Independenței.

În 2024, când sărbătoarea s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, bugetul a fost de aproximativ 10 milioane de lei, iar pe scenă au urcat atât artiști autohtoni, cât și internaționali. De organizare s-a ocupat tot compania Suhih Production SRL, în urma unei proceduri de negociere.

În 2023, statul a cheltuit peste 4,5 milioane de lei pentru organizarea concertului dedicat Zilei Independenței.

The post 10 milioane de lei bugetate de Ministerul Culturii pentru manifestările culturale de Ziua Independenței appeared first on ipn.md.

Candidații pot alege între 13 centre de excelență, inclusiv două private, 34 de colegii, dintre care șase private, Centrul Integrat de Pregătire pentru Aplicarea Legii și 31 de școli profesionale. Dintre locurile finanțate de stat, 2 866 sunt destinate învățământului dual, cu 732 mai multe decât anul trecut.

Prima etapă a admiterii se va desfășura până pe 9 august în colegii și centrele de excelență, respectiv până pe 16 august în școlile profesionale. A doua este programată în perioada 13-23 august pentru colegii și centre de excelență, iar pentru școlile profesionale în perioada 20-28 august.

Ministerul anunță că și elevii care nu au promovat examenul de absolvire a gimnaziului pot participa la concursul de admitere pentru programele de doi ani, care le oferă posibilitatea de a obține o calificare profesională.

La programele cu durata de doi ani, cele mai multe locuri au fost repartizate pentru calificarea de mecanic auto, urmată de cea de bucătar. Un număr mare de locuri sunt disponibile și pentru electrogazosudori-montatori, cofetari și cusători, meserii pentru care autoritățile estimează în continuare o cerere ridicată pe piața muncii.

La programele cu durata de trei ani, organizate în baza studiilor gimnaziale, cele mai multe locuri bugetare sunt disponibile pentru calificările din domeniul IT, precum operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor și operator pentru introducerea și prelucrarea datelor. Urmează specializările de electrician-electronist auto și mecanic auto, electromontator și lăcătuș-electrician, precum și meseriile de bucătar, chelner, electrician în construcții și instalator de sisteme fotovoltaice.

The post A început admiterea la școlile profesionale și colegii. Peste 12 mii de locuri bugetare appeared first on ipn.md.

Viceprimarul capitalei, Olesea Pșenițchi, a declarat că aproape toate propunerile care au venit de la consilierii municipali au fost acceptate. Printre acestea se numără alocarea a 80 de milioane de lei pentru acordarea ajutoarelor materiale persoanelor din categoriile social vulnerabile. Totodată, în buget sunt prevăzute 161,4 milioane de lei pentru lucrări de reparație a instituțiilor de învățământ. De asemenea, sunt incluse peste 64 de milioane de lei pentru implementarea proiectului finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, care vizează reabilitarea a 52 de grădinițe.

La capitolul venituri sunt prevăzuți 9,6 miliarde lei, inclusiv transferurile de la bugetul de stat de 4,9 miliarde de lei. Cheltuielile sunt estimate la 10,8 miliarde lei, ceea ce duce deficitul la 1,2 miliarde de lei.

Bugetul prevede alocări de 729,6 milioane de lei pentru cultură, sport, tineret și odihnă. 520,6 milioane de lei sunt destinați protecției sociale, iar peste 102 milioane de lei merg către protecția mediului. Pentru ocrotirea sănătății sunt alocați 70,2 milioane de lei, iar pentru construcția și reparația capitală a străzilor sunt prevăzute fonduri de 816 milioane de lei.

Documentul a fost votat cu 27 de voturi. Membrii fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate s-au abținut de la vot, pe motiv că proiectul nu a fost prezentat cu suficientă transparență și că nu au fost incluse toate propunerile formulate anterior de consilierii municipali. Până la aprobarea bugetului, municipalitatea a funcționat în baza unui buget provizoriu, din cauza neînțelegerilor dintre fracțiunile Consiliului municipal Chișinău.

The post Bugetul Chișinăului, aprobat în lectură finală: educația și serviciile comunale primesc cele mai mari alocări appeared first on ipn.md.

Potrivit documentului aprobat, veniturile bugetului municipal sunt estimate la 9,6 miliarde de lei, dintre care aproximativ 4,9 miliarde de lei constituie transferuri de la bugetul de stat. Cheltuielile planificate se ridică la 10,8 miliarde de lei, iar deficitul bugetar este estimat la 1,2 miliarde de lei. Proiectul urmează să fie votat și în lectura a doua.

Până în prezent, municipalitatea activează în baza unui buget provizoriu, în contextul disputelor și divergențelor dintre fracțiunile din Consiliul municipal privind aprobarea documentului. Situații similare s-au înregistrat și anterior: în 2024, bugetul municipal a fost aprobat abia în luna iulie, după mai multe tentative eșuate de vot, iar în 2025 capitala a funcționat în baza unui buget provizoriu.

The post Bugetul municipiului Chișinău pentru 2026 a fost votat. PAS s-a abținut appeared first on ipn.md.

Potrivit primarului capitalei, Ion Ceban, cea mai mare parte a pierderilor ar putea fi generată de modificarea mecanismului de repartizare a impozitului pe venitul persoanelor fizice. Alte diminuări sunt estimate la circa 52 de milioane de lei din eliminarea taxei pentru amenajarea teritoriului, șapte milioane de lei din plafonarea taxei pentru publicitate și 23 de milioane de lei din plafonarea taxei pentru cazare.

Edilul a mai declarat că majorarea cotei TVA de la 8% la 20% pentru anumite categorii de produse și servicii ar putea genera scumpiri în sectoare precum HoReCa, agricultură și pe piața medicamentelor, precum și creșterea costurilor locuințelor.

Viceprimarul Ilie Ceban, responsabil de domeniile juridic, administrativ și urbanism, a criticat eliminarea taxei pentru publicitatea amplasată pe vehicule, menționând că măsura va reduce veniturile municipiului cu aproximativ șase milioane de lei anual. El a solicitat, în acest context, reexaminarea proiectului.

În același timp, deputata fracțiunii parlamentare „Alternativa”, Olga Ursu, a declarat că eventualele modificări fiscale ar putea diminua capacitatea administrațiilor publice locale de a răspunde situațiilor de criză și a cerut o consultare mai amplă a autorităților locale înainte de adoptarea reformelor.

The post Primăria Chișinău avertizează că noua politică fiscală ar putea genera pierderi de circa un miliard de lei la bugetul local appeared first on ipn.md.

Administrația regiunii a justificat menținerea acestui mecanism prin situația economică dificilă și insuficiența veniturilor bugetare. O procedură similară de plată a indemnizațiilor de concediu a fost aplicată și anul trecut.

Potrivit șefei departamentului financiar din regiune, Alena Ruskevici, pentru plata integrală și simultană a indemnizațiilor de concediu ale cadrelor didactice ar fi necesare aproximativ 100 de milioane de ruble transnistrene. Din această sumă, circa 70 de milioane ar urma să fie alocate din bugetele locale, iar alte 30 de milioane – din bugetul regional.

Reprezentanții administrației de la Tiraspol susțin că nivelul actual al veniturilor nu permite efectuarea acestor plăți într-o singură tranșă.

În cadrul ședinței, șeful executivului regional, Alexandr Rozenberg, a dispus revizuirea modului de elaborare a graficelor de concedii în instituțiile de învățământ. Potrivit acestuia, o distribuire mai uniformă a concediilor pe parcursul anului școlar ar putea reduce presiunea asupra bugetului în perioada verii. Cadrelor didactice urmează să li se ofere mai multe posibilități de a beneficia de concediul anual plătit în timpul vacanțelor școlare. Durata concediului pentru profesori este de 56 sau mai multe zile calendaristice.

Dificultățile financiare nu afectează doar plata indemnizațiilor de concediu. Din martie 2026, în regiune este aplicat un regim special de plată a salariilor pentru angajații din sectorul bugetar. Până la sfârșitul anului, salariile sunt achitate în două tranșe egale: prima între zilele 1 și 20 ale lunii, iar a doua în perioada 21 și ultima zi a lunii. Administrația de la Tiraspol explică această măsură prin reducerea veniturilor bugetare și situația economică dificilă din regiune.

The post Profesorii din regiunea transnistreană vor primi indemnizațiile de concediu în tranșe din cauza deficitului bugetar appeared first on ipn.md.

Conform documentelor, majorarea reprezintă o creștere cu aproape 23% a personalului. Noile funcții includ un secretar de stat, un șef adjunct de direcție, patru șefi de serviciu, 11 consultanți principali și cinci consultanți superiori. Bugetul anual pentru salarii și întreținerea aparatului central va crește de la 37,23 milioane de lei la 47,11 milioane de lei. O parte din suma suplimentară necesară, aproximativ 8,85 milioane de lei, va fi solicitată de la bugetul de stat.

Proiectul prevede că opt dintre posturile noi vor fi transferate din instituții subordonate, iar 14 vor fi create suplimentar pentru consolidarea capacităților ministerului. Ministerul Mediului justifică reorganizarea prin necesitatea gestionării unui volum mai mare de atribuții generate de procesul de integrare europeană și de implementarea legislației de mediu. Potrivit autorilor, structura actuală nu mai corespunde noilor responsabilități asumate de instituție.

Printre schimbările propuse se numără crearea unor servicii separate pentru domeniile forestier și cinegetic, transformarea structurii responsabile de schimbările climatice într-o direcție distinctă, precum și înființarea unui serviciu specializat în statistici de mediu și raportare internațională. Autoritățile susțin că investiția va fi compensată de veniturile suplimentare generate de noul sistem de administrare a fondului cinegetic, care anul acesta va aduce încasări estimate la aproximativ 20,74 milioane de lei.

Acest material jurnalistic a fost elaborat de către Agenția de Presă IPN, în cadrul Programului de granturi mici pentru mass-media „Jurnalism comunitar pentru un mediu sănătos și justiție verde”, desfășurat în cadrul proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de AO EcoContact, cu suportul Suediei. Conținutul prezentului material jurnalistic constituie responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat opiniile EcoContact sau ale donatorului.

The post Ministerul Mediului își mărește organigrama cu 22 de funcții noi appeared first on ipn.md.

Constantin Cojocaru a subliniat că există consens politic larg privind necesitatea reformei APL, însă a precizat că autoritățile trebuie să acorde atenție sporită mecanismelor de implementare.

„Reforma este una necesară. Pe toate platformele pe care am discutat acest subiect, toate forțele politice – și cele de stânga, și cele de dreapta, și cele parlamentare, și cele extraparlamentare – au ajuns la concluzia că reforma este necesară. Doar că este important modul în care va fi implementată această reformă”, a explicat edilul.

Primarul a insistat asupra faptului că reforma trebuie să includă măsuri clare de descentralizare financiară, inclusiv păstrarea unei părți mai mari din taxe și impozite la nivel local. „În cadrul implementării acestei reforme până în luna noiembrie, când proiectul va trece în Parlament, trebuie să fie analizate toate detaliile descentralizării financiare. E vorba și de TVA care trebuie să rămână în bugetele locale”, a mai spus Constantin Cojocaru.

El a oferit exemplul municipiului Edineț, unde crearea Parcului Industrial a contribuit semnificativ la creșterea veniturilor locale. În opinia sa, localitățile trebuie să se unească pentru a putea dezvolta platforme industriale competitive.

„Edineț acum 19 ani, practic, nu avea bani pentru întreținere, dar noi am dezvoltat Parcul Industrial Edineț și datorită lui, bugetul local se dublează cu fiecare mandat, grație dezvoltării economice. Dacă în regiuni ar exista interes pentru a dezvolta platforme industriale, unde vin companii rezidente, din țară și din străinătate, asta ar ajuta mult la dezvoltarea regiunii. Astăzi sunt 892 primării. Să creezi platforme industriale în fiecare localitate este imposibil. Doar unindu-se pot fi create platforme industriale pentru a colecta bani în bugetele locale”, a mai spus primarul orașului Edineț.

Disclaimer: Acest material a fost elaborat de Agenția de Presă IPN, în cadrul proiectului „Reforma APL în dialog”, finanțat de Ministerul Culturii din Fondul pentru subvenționarea mass-mediei.

The post Constantin Cojocaru: Reforma APL trebuie să fie însoțită de descentralizare financiară appeared first on ipn.md.

În raport se arată că, la 31 decembrie 2025, soldul datoriilor băncilor în lichidare față de Ministerul Finanțelor se ridica la aproximativ 11,2 miliarde lei. În cursul anului, recuperările efective au fost de doar 65,45 milioane lei. Reducerea soldului a fost determinată în mare parte de anulări de creanțe și efecte administrative, inclusiv radierea unor instituții din registrul de stat.

O pondere semnificativă a datoriei provine de la Banca de Economii, unde din totalul de 7,6 miliarde lei, aproximativ 5,3 miliarde lei au fost cesionate Ministerului Finanțelor în baza unui contract semnat în iunie 2025.

Auditul atrage atenția că nerecuperarea acestor sume menține o presiune constantă asupra bugetului de stat, întrucât deficitul de lichiditate este acoperit prin emisiuni de valori mobiliare de stat, ceea ce atrage costuri suplimentare pe termen lung.

Totodată, raportul evidențiază caracterul repetitiv al situațiilor în care creanțele sunt anulate după închiderea procedurilor de insolvabilitate și radierea companiilor din registrul de stat. În perioada 2023-2025, volumul total al creanțelor anulate a depășit 458,5 milioane lei, fără recuperări efective semnificative.

Deși Serviciul Fiscal de Stat aplică măsuri de executare silită, rezultatele sunt modeste: în 2025 au fost recuperate doar 1,2 milioane lei, în scădere față de anul precedent, când s-au încasat 1,8 milioane lei.

La sfârșitul anului 2025, datoriile beneficiarilor recreditați se ridicau la 8,5 miliarde lei, dintre care aproximativ 150 milioane lei erau restante. Curtea de Conturi avertizează că neîncasarea acestor sume obligă statul să continue achitarea obligațiilor externe asumate, generând presiuni suplimentare asupra bugetului public.

The post Rata scăzută de recuperare a datoriilor bancare istorice pune presiune pe bugetul de stat, audit al Curții de Conturi appeared first on ipn.md.

Potrivit proiectului privind executarea bugetară în anul 2025, care urmează să fie prezentat la Guvern, deficitul bugetar a fost cu 1,63 miliarde de lei mai mare decât în anul 2024. Acesta a depășit limita prevăzută de legislație, care stabilește un plafon de 2,5% din PIB. Autoritățile explică abaterea prin includerea măsurilor prevăzute în agenda de reforme aferentă Planului de creștere economică pentru anii 2025-2027.

Totodată, veniturile bugetului public național au constituit 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,26 miliarde de lei sau 13,8% față de anul 2024, în timp ce cheltuielile au ajuns la 139,86 miliarde de lei, cu 16,9 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent.

Produsul Intern Brut a fost estimat la 353,5 miliarde de lei în 2025, comparativ cu 323,9 miliarde de lei în anul precedent.

În ceea ce privește bugetul de stat, veniturile au însumat 76,38 miliarde de lei, depășind cu 0,8% nivelul prevăzut după rectificări. Cheltuielile au fost executate în sumă de 92,09 miliarde de lei, cu aproape 2 miliarde de lei sub nivelul planificat. Deficitul bugetului de stat a ajuns la circa 15,7 miliarde de lei, cu 13,7% mai mic decât cel prevăzut în varianta rectificată a bugetului. Ca pondere în PIB, deficitul a fost de 4,44%.

Pentru acoperirea golului bugetar, statul a utilizat active financiare de aproximativ 4,1 miliarde de lei și a atras datorii în valoare totală de aproape 11 miliarde de lei. Din această sumă, circa 6,7 miliarde de lei reprezintă datorii interne, iar aproximativ 4,3 miliarde de lei – împrumuturi externe nete. Totodată, pe parcursul anului au fost achitate obligații față de creditorii externi în valoare de aproape 7,9 miliarde de lei.

La finalul anului 2025, soldul mijloacelor bănești din conturile bugetului de stat a constituit circa 5,5 miliarde de lei. Dintre acestea, aproximativ 4,4 miliarde de lei erau disponibile pe componenta de bază a bugetului de stat, iar peste 1 miliard de lei proveneau din proiecte finanțate din surse externe.

Totodată, datoria de stat a ajuns la circa 132,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 37,6% din PIB.

Guvernul menționează că execuția bugetară din 2025 a fost afectată de mai mulți factori externi și interni, printre care reducerea cererii externe și a exporturilor, inflația ridicată, majorarea tarifelor la resursele energetice și dificultățile de finanțare generate de contextul regional instabil.

The post Deficitul bugetar în 2025 a depășit plafonul legal, în pofida creșterii veniturilor appeared first on ipn.md.