Stagiul complet de cotizare necesar pentru femei este de 34 de ani.

Totodată, este menținută facilitatea de pensionare anticipată pentru femeile care au născut sau au adoptat și au crescut cel puțin cinci copii până la vârsta de opt ani. Acestea beneficiază de o reducere cu trei ani a vârstei standard de pensionare, ceea ce înseamnă că, începând cu 1 iulie, se vor putea pensiona la 59 de ani.

Potrivit legislației, vârsta de pensionare pentru femei crește anual, pe 1 iulie, cu câte șase luni, până va ajunge la 63 de ani, egală cu cea stabilită pentru bărbați. În cazul acestora, pragul de pensionare stabilit în 2019 rămâne neschimbat.

The post Din 1 iulie, vârsta de pensionare pentru femei crește la 62 de ani appeared first on ipn.md.

Datele arată că femeile alocă, în medie, 23,7% dintr-o zi muncii neplătite, față de 18,3% în cazul bărbaților. În schimb, bărbații petrec mai mult timp în activități remunerate, care ocupă 13% din programul lor zilnic, comparativ cu 9,1% în cazul femeilor. Totodată, bărbații au și mai mult timp liber, respectiv 19,2% din zi, față de 16,7% în cazul femeilor.

Directoarea adjunctă a BNS, Aurelia Spătaru, a precizat că aceste informații oferă date valoroase din perspectiva egalității de gen, în ceea ce privește distribuția sarcinilor și activităților între femei și bărbați. Ea a subliniat că ambele categorii ar trebui să aibă oportunități egale de a câștiga și de a fi remunerate pentru munca pe care o fac.

Cercetarea mai arată că femeile cu vârste între 25 și 34 de ani sunt categoria care dedică cel mai mult timp muncii neplătite, în medie 6,3 ore pe zi. De asemenea, femeile aflate în cupluri cu copii minori înregistrează cea mai mare implicare în activitățile casnice și de îngrijire, alocând aproape șase ore zilnic acestor sarcini.

În context, Dominika Stojanoska, reprezentanta UN Women în Moldova, a declarat că femeile preiau în continuare cea mai mare parte a muncii casnice și de îngrijire neplătite, ceea ce le afectează cariera, veniturile și pensiile. Potrivit ei, datele arată și inegalități pe piața muncii, mai ales în rândul persoanelor de 25-34 de ani, unde rata de ocupare a femeilor este semnificativ mai mică decât a bărbaților, întrucât nașterea și îngrijirea copiilor le limitează adesea activitatea profesională sau le determină să iasă temporar din câmpul muncii.

Diferențe importante se înregistrează și între mediul urban și cel rural. Persoanele din orașe petrec mai mult timp în muncă plătită și activități de recreere, în timp ce locuitorii din sate alocă mai mult timp activităților neplătite. În mediul rural, munca neplătită ocupă aproape un sfert dintr-o zi, comparativ cu 17,4% în mediul urban.

Ana Lipciu, coordonatoare națională a Organizației Internaționale a Muncii, a menționat că aceste date sunt relevante în contextul angajamentelor Republicii Moldova privind egalitatea de gen și politicile de ocupare și protecție socială. Ea a subliniat necesitatea recunoașterii muncii de îngrijire neremunerate și a consolidării măsurilor care să asigure un echilibru între viața profesională și cea de familie.

Conform cercetării, populația de 15 ani și peste își petrece aproape jumătate din zi pentru îngrijire personală și întreținere, inclusiv somn, igienă și alimentație. În medie, moldovenii alocă 11,6 ore pe zi acestor activități. Alte 5,1 ore sunt dedicate muncii neplătite, 4,3 ore timpului liber și 2,6 ore muncii plătite.

Potrivit BNS, comparativ cu anul 2012, populația alocă mai puțin timp activităților productive și mai mult timp activităților personale, precum odihna, recreerea și îngrijirea proprie. Cercetarea a fost realizată în semestrul II al anului 2025, pe un eșantion de peste 6 570 de gospodării, și a vizat populația de 15 ani și peste din Republica Moldova.

The post BNS: Femeile petrec mai mult timp pentru munci neplătite decât bărbații, mai ales în sate appeared first on ipn.md.

Potrivit BNS, populația totală a țării era de aproximativ 2,409 milioane de persoane, dintre care 46,4% locuiau în mediul urban și 53,6% în rural. Majoritatea localităților sunt de dimensiuni mici, cele mai numeroase fiind cele cu 500-999 de locuitori, urmate de localitățile cu 200-499 de persoane și cele cu 1 000-1 999 de locuitori.

Municipiul Chișinău concentrează cea mai mare parte a populației, cu circa 567 de mii de locuitori, adică 23,5% din totalul pe țară și peste jumătate din populația urbană. Pe locul doi se situează municipiul Bălți.

Structura pe sexe arată că femeile reprezintă aproximativ 53% din populație, iar bărbații peste 47%. BNS notează diferențe semnificative în unele sate mici, în funcție de sexe și grupe de vârstă.

În ceea ce privește grupele de vârstă, circa 21% din populație se află sub vârsta aptă de muncă, aproximativ 56% – la vârsta activă, iar aproape 24% au depășit această vârstă.

Datele evidențiază o tendință accentuată de depopulare și îmbătrânire demografică în numeroase localități rurale, în special în cele mici, în timp ce populația continuă să se concentreze în marile centre urbane, în special în municipiul Chișinău.

The post Aproape 180 de sate din Moldova au sub 100 de locuitori, conform recensământului din 2024 appeared first on ipn.md.

Într-o conferință de presă la IPN, directoarea de programe a CPD, Alexandra Ermolenco, a anunțat că indicele general al egalității de gen a atins 61 de puncte din 100 în 2026, înregistrând o creștere de un punct față de anul precedent. Potrivit ei, cele mai semnificative progrese au fost înregistrate în domeniul accesului la resurse, cu o creștere de cinci puncte, și pe piața muncii, unde indicele a crescut cu patru puncte.

Evoluțiile pozitive se datorează în principal reducerii diferenței de gen în pensii și creșterii participării femeilor pe piața muncii. Potrivit raportului, ponderea femeilor cu copii de până la șase ani active pe piața muncii a ajuns la 50,7%, iar munca informală a înregistrat o scădere semnificativă atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților.

Cu toate acestea, Indexul Egalității de Gen semnalează și unele evoluții negative. Reprezentarea femeilor în politică a scăzut ușor, iar ponderea acestora în funcțiile de conducere, inclusiv în cadrul cabinetului de miniștri, rămâne în continuare redusă.

Președinta Platformei pentru Egalitate de Gen, Cristina Snegur, a subliniat că, printre prioritățile cheie pentru eliminarea inegalității de gen, se află combaterea violenței bazate pe gen, care limitează participarea femeilor în viața socială și publică. De asemenea, un alt obiectiv important este promovarea participării economice a femeilor, prin implementarea principiului „salariu egal pentru muncă egală”.

Totodată, Platforma pentru Egalitate de Gen militează pentru protejarea drepturilor reproductive ale femeilor, promovând accesul la educație sexuală, servicii de sănătate reproductivă și metode de contracepție.

Coordonatorul de politici de tineret al Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Grigore Rînja, a menționat că rata tinerilor NEET – cei care nu sunt încadrați în educație, ocupare sau formare profesională – a scăzut de la 27,4% în 2019 la 20,3% în 2024. Însă fenomenul afectează în special tinerele, din cauza responsabilităților casnice.

Directorul executiv al Centrului de Politici și Reforme, Andrei Lutenco, a subliniat că recomandările din manifestul societății civile trebuie integrate în politicile publice, iar după adoptarea măsurilor legislative, este crucială alocarea resurselor necesare pentru implementarea acestora.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

The post Stereotipurile de gen: Percepțiile despre rolul tradițional al femeii în familie încă persistă appeared first on ipn.md.

Într-o conferință de presă la IPN, directoarea executivă a CPD, Natalia Covrig, a subliniat că, în medie, pentru fiecare leu câștigat de un bărbat, o femeie primește doar 83 de bani. Experta a avertizat că, dacă această tendință se va menține pe termen lung, pierderile financiare ale femeilor ar putea crește semnificativ. În acest context, se estimează că, până în 2034, salariul mediu anual al femeilor ar putea fi cu peste 65 de mii de lei mai mic decât cel al bărbaților.

„Această inegalitate are implicații mari pe partea economică – atât pentru independența financiară a femeilor pe termen scurt, cât și pe termen lung, atunci când vorbim despre perioada în care acestea ajung la vârsta de pensionare”, a declarat Natalia Covrig.

Potrivit directoarei CPD, o femeie pensionară primește anual în medie cu 16,3% sau 8 700 de lei mai puțin decât un bărbat pensionar. În Chișinău, diferența este chiar mai mare – aproximativ 27%, adică 22 de mii de lei anual.

Jurista CPD, Gheorghina Drumea, a declarat că rezultatele privind diferențele salariale în Moldova nu sunt încurajatoare și că reducerea inegalității necesită măsuri concrete. Ea a subliniat că directiva UE privind transparența remunerării și plata egală pentru muncă egală are ca scop reducerea decalajului de gen și trebuie transpusă în legislația națională până la 7 iunie, cu raportare ce va începe de anul viitor.

Potrivit expertei, principalele lacune care împiedică aplicarea directivei sunt lipsa marjei salariale în anunțurile de angajare, imposibilitatea angajaților de a compara salariile colegilor și raportarea internă incompletă a diferențelor salariale.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

The post Femeile trebuie să lucreze 41 de zile în plus pentru același salariu anual ca al bărbaților appeared first on ipn.md.

Declinul demografic continuă atât în mediul urban, cât și în cel rural, însă scăderea este accentuată în sate, unde populația a scăzut cu circa 18 000. Zona rurală rămâne însă principala zonă de trai a cetățenilor, cu aproximativ 57% din populație. În orașe, populația s-a redus cu peste 10 000 de persoane, reprezentând circa 43% din locuitori.

Potrivit BNS, structura pe sexe arată că femeile rămân majoritare, depășind numărul bărbaților cu peste 120 000, tendință menținută și în 2024, și în 2025, pe fondul migrației externe și al diferenței de speranță de viață.

Din punct de vedere regional, cea mai mare concentrație a populației se înregistrează în centrul țării, inclusiv în municipiul Chișinău, urmat de nord, în timp ce sudul rămâne regiunea cu cei mai puțini locuitori.

The post Populația Moldovei a scăzut cu aproape 29 000 de oameni anul trecut, statistică oficială appeared first on ipn.md.