De asemenea, în amonte, de câteva ori pe zi este dispersat material absorbant, iar peste barajele instalate a fost aplicată o soluție diluată destinată dizolvării substanțelor petroliere.

De marți, la lucrările din teren participă și specialiști din România, care oferă sprijin tehnic și expertiză în gestionarea situației de pe râul Nistru. Astăzi, intervențiile s-au extins la Hidrocentrala de la Dubăsari, unde se fac lucrări de întreținere a barajelor existente și se inspectează lacul de acumulare.

Totodată, săptămâna aceasta, Moldova a primit din partea Slovaciei un lot de ajutor tehnic care include recipiente pentru lichide, lichide absorbante biodegradabile, baraje absorbante și pompe pentru apă murdară.

Pe 3 aprilie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că un nou val de pete de produse petroliere a fost observat în nordul țării, în zona podului de la Unguri, raionul Ocnița, ceea ce a determinat intensificarea intervențiilor pentru limitarea răspândirii poluării pe râul Nistru. Potrivit acestuia, apariția noilor pete a fost determinată de creșterea nivelului apei, cauzată de precipitații și deversări din lacurile de acumulare.

The post Apa din Nistru este sigură pentru populație, anunță Ministerul Mediului appeared first on ipn.md.

Potrivit datelor prezentate în cadrul ședinței, creșterea nivelului apei, determinată doar de precipitații și deversări controlate din lacurile de acumulare, poate antrena spre aval reziduuri petroliere acumulate anterior în zonele de mal și stufăriș pe partea ucraineană.

Într-un comunicat de presă emis de Guvern se menționează că autoritățile ucrainene au inițiat deja intervenții pe segmentul lor, iar instituțiile din Moldova sunt pregătite să acționeze în următoarele ore.

Pentru a preveni extinderea poluării, autoritățile au dispus mai multe măsuri urgente, inclusiv consolidarea și extinderea barajelor antipoluare, instalarea de noi puncte de retenție și suplimentarea echipelor din teren. De asemenea, schimbul de materiale absorbante a fost intensificat, iar monitorizarea este realizată inclusiv cu ajutorul dronelor.

În paralel, sunt efectuate prelevări de probe de două ori pe zi, inclusiv în aval de baraje, pentru a evalua eficiența intervențiilor. Un nou set de analize este programat pentru sâmbătă dimineața, în zonele Naslavcea și Cosăuți.

The post Autoritățile anunță că pelicula de produse petroliere pe Nistru nu a depășit barajele instalate appeared first on ipn.md.

Ministrul a subliniat că, deși alerta a fost ridicată, acțiunile de intervenție continuă pentru a preveni riscurile. „Mai există anumite cantități de produse petroliere care s-au depozitat pe mal, fie în vegetație, iar altele încă urmează să vină, însă în cantități mult mai mici”, a precizat Gheorghe Hajder pentru presă.

Potrivit oficialului, autoritățile continuă verificarea calității apei, deoarece în anumite zone au fost depistate urme de produse petroliere. În acest context, probele sunt prelevate periodic pentru a preveni eventuale riscuri pentru populație și pentru a menține parametrii de calitate în limitele admise.

Ministrul a menționat că impactul asupra mediului este limitat, fără efecte extinse. Deși pot apărea cazuri izolate care afectează fauna, majoritatea habitatelor de pe Nistru rămân sigure și situația este sub controlul autorităților.

În urma atacurilor din 7 martie asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, Ucraina, în râul Nistru au ajuns produse petroliere. Ca urmare, autoritățile au instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului.

The post Starea de alertă pe râul Nistru s-a încheiat, dar intervențiile continuă appeared first on ipn.md.

Instituția anunță că sunt desfășurate investigații pentru identificarea sursei poluării și stabilirea persoanelor responsabile. Specialiștii efectuează verificări în teren și analize de laborator, iar rezultatele vor clarifica circumstanțele în care a avut loc incidentul. Totodată, persoanele vinovate vor fi sancționate conform legii, inclusiv prin obligarea la repararea prejudiciului cauzat mediului.

Săptămâna trecută, Inspectoratul de Mediu a anunțat că pe râul Bâc, în zona municipiului Chișinău, au fost observate pete de ulei. Ca urmare, a fost constituit în regim de urgență un grup de lucru pentru investigarea cazului.

The post Baraje și materiale absorbante, instalate pe Bâc după apariția petelor de ulei appeared first on ipn.md.

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul a declarat că volumul de petrol care se revarsă în râul Nistru ar putea fi mult mai mare decât cel anunțat inițial, de 1,5 tone, iar substanțele poluante continuă să afecteze cursul apei. Potrivit lui, primii poluanți au fost depistați în râu pe 10 martie, cu trei zile înainte de atacul Rusiei asupra hidrocentralei de la Cernăuți, Ucraina.

„Ceea ce vedem astăzi nu este un accident natural, ci o consecință directă a războiului la granița noastră. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Vinovatul exclusiv pentru poluare este Federația Rusă”, a subliniat Gheorghe Hajder.

Potrivit ministrului, starea de alertă permite mobilizarea rapidă a resurselor suplimentare, inclusiv din rezervele de stat și din cele care nu sunt sub administrarea directă a statului, precum și implicarea structurilor de intervenție suplimentare și integrarea echipelor internaționale care sprijină Moldova prin Mecanismul de protecție civilă al UE.

The post Baraje suplimentare pe Nistru pentru a opri poluarea cu produse petroliere appeared first on ipn.md.

Potrivit întreprinderii, un baraj are lungimea de 50 de metri, iar celălalt de 60 de metri. Acestea au rolul de a opri eventualele pete de petrol sau alte impurități care ar putea ajunge în zona de captare a apei.

Apă-Canal Chișinău precizează că specialiștii monitorizează situația în permanență, iar probele de apă sunt prelevate la intervale regulate pentru a controla calitatea acesteia.

Potrivit datelor disponibile, în prezent nu există riscuri pentru alimentarea municipiului Chișinău cu apă potabilă.

The post Apă-Canal Chișinău a instalat baraje de protecție pe Nistru, la Vadul lui Vodă appeared first on ipn.md.

Potrivit unui răspuns furnizat de Ministerul Mediului Agenției de presă IPN, în registrele cadastrale sunt înregistrate, de regulă, doar terenurile pe care se află aceste corpuri de apă, nu și construcțiile hidrotehnice, cum ar fi barajele. De asemenea, unele terenuri sunt înregistrate incorect ca terenuri agricole, nu ca terenuri din fondul apelor, ceea ce complică determinarea numărului și a statutului juridic al proprietarilor. În lipsa unei obligații clare de raportare din partea autorităților locale, numărul exact al lacurilor în folosință rămâne necunoscut.

Ministerul precizează că în perioada 2018–2019, au fost identificate peste 6700 de lacuri, iazuri și heleșteie în cadrul unei inventarieri parțiale, distribuite între districtul bazinului hidrografic Nistru și cel al bazinului Dunărea-Prut și Marea Neagră. În prezent, statul gestionează 40 de corpuri de apă, iar pentru 205 terenuri este necesară stabilirea apartenenței juridice, restul de 6518 aparțin unităților administrativ-teritoriale.

Ministerul Mediului mai spune că tocmai în 2019 s-a realizat o expertiză tehnică asupra barajelor – 3 574 la număr. Dintre acestea, majoritatea – peste 2400 sunt în stare bună sau satisfăcătoare, peste 600 sunt în stare nesatisfăcătoare, peste 250 sunt parțial distruse, 80 complet distruse, iar 5 baraje sunt nefinisate. Cât privește nivelului apei, 2730 corpuri de apă erau pline, iar 843 erau aproape secate sau complet uscate.

Starea barajelor din bazinul hidrografic Nistru este evaluată în prezent în cadrul unui proiect derulat de PNUD Moldova. Barajele din bazinul Prut vor fi incluse ulterior, în funcție de resursele financiare disponibile. În general, starea tehnică a barajelor este moderat bună, însă cele vechi prezintă riscuri, iar verificările pot fi făcute doar de experți autorizați. Barajele construite înainte de 1996, care au depășit durata de exploatare, trebuie supuse expertizelor tehnice plătite de proprietari.

În răspunsul pentru IPN al Ministerului Mediului se arată că din anul 2016 și până în prezent, au fost înregistrate 905 regulamente de exploatare a lacurilor, dintre care 514 aparțin persoanelor juridice și 391 persoanelor fizice. Toți acești gestionari folosesc iazurile și lacurile de acumulare în scopuri economice, cum ar fi irigarea terenurilor agricole, creșterea peștilor și activitățile de agrement.

Potrivit regulamentului-tip, fiecare proprietar este obligat să dețină și să completeze cinci registre, printre care și registrul de observații privind nivelul apei. Prin modificările recente ale regulamentului, proprietarii trebuie să transmită trimestrial datele către Serviciul Hidrometeorologic de Stat și anual, până la 1 mai, către Administrația Națională „Apele Moldovei”. Datele se colectează cu ajutorul mirelor hidrometrice montate pe bome sau turnuri evacuatoare și sunt incluse în Sistemul Informațional Automatizat „Cadastrul de stat al apelor”.

În prezent, monitorizarea nivelului apei se face la câteva corpuri de apă unice și indivizibile, precum: Costești-Stânca, Dubăsari, Ghidighici, Beleu, Manta, Drăcele, Nistrul Chior, Rotunda și Sălaș.

Cât privește digurile de protecție contra inundațiilor, statul gestionează 59 de diguri cu o lungime totală de aproximativ 700 km. Starea acestora este evaluată ca fiind foarte bună, bună sau satisfăcătoare.

The post Gestionarea lacurilor și starea barajelor din țară: evidență incompletă și riscuri tehnice appeared first on ipn.md.