Adolf Hitler a locuit acolo doar câteva săptămâni, înainte ca familia sa să se mute. Locuința, proprietate privată, a fost închiriată timp de mai mulți ani de Ministerul austriac de Interne, pentru a preveni transformarea ei în obiectiv turistic pentru extremiștii de dreapta. Clădirea a fost folosită până în 2011 de o organizație caritabilă locală drept centru de zi și atelier pentru persoane cu dizabilități.

Proprietara a refuzat însă în mod repetat să vândă imobilul statului sau să permită renovarea acesteia. Clădirea a rămas goală până în 2016, când Parlamentul austriac a adoptat o lege care a permis statului exproprierea în schimbul sumei de 812.000 de euro. Fosta proprietară a dat statul în judecată, susținând că suma este prea mică, dar a pierdut procesul.

După renovarea capitală, clădirea nu are niciun indiciu vizibil despre istoria sa și este dotată cu camere de supraveghere pentru a monitoriza eventualele vizite ale simpatizanților neonaziști. Unicul element care o leagă de liderul nazist este o piatră cu inscripția: „Niciodată, din nou, fascismul”. Aceasta a fost adusă în 1989 de la fostul lagăr de concentrare Mauthausen.

The post Casa din Austria, unde s-a născut Hitler, a fost transformată în secție de poliție appeared first on ipn.md.

Noua instituție de învățământ urmează a fi construită pe strada Sprâncenoaia nr. 1 din Chișinău, iar etapele de implementare a proiectului au fost discutate în cadrul unei întrevederi dintre viceprimarul capitalei, Victor Pruteanu, reprezentanții Fundației Școlii Austriece și Wolfgang Kern, coordonatorul proiectului.

În cadrul discuțiilor au fost analizate măsurile necesare pentru începerea lucrărilor, precum și procedurile administrative și tehnice care trebuie parcurse pentru realizarea proiectului conform termenelor stabilite.

Potrivit Primăriei Chișinău, autoritățile municipale și partenerii austrieci au reconfirmat disponibilitatea de a coopera pentru implementarea proiectului. Administrația locală susține că va acorda sprijin în limitele atribuțiilor sale.

Crearea unei școli austriece la Chișinău a fost anunțată încă din 2023, în timpul vizitei oficiale în Republica Moldova a președintelui Austriei, Alexander Van der Bellen. Atunci, oficialul a declarat că miniștrii educației din cele două țări au semnat un memorandum privind înființarea unei instituții de învățământ în domeniile electronicii și informaticii.

The post Școala Austriacă prinde contur: proiectul intră în etapa de construcție appeared first on ipn.md.

Potrivit BNM, în cadrul întrevederii cu guvernatorul Băncii Centrale a Austriei, Martin Georg Kocher, cele două părți au abordat consolidarea cooperării bilaterale, stabilitatea macroeconomică, dezvoltarea infrastructurii moderne de plăți și aprofundarea colaborării în cadrul platformelor internaționale.

Pe de altă parte, în cadrul unei întrevederi cu directorul executiv al Autorității Austriece pentru Piața Financiară, Mariana Kühnel, discuțiile s-au axat pe cooperarea în domeniul supravegherii bancare și al sectorului asigurărilor, precum și pe schimbul de experiență în procesul de aliniere a legislației naționale la standardele UE.

Un alt subiect a fost legat de modernizarea pieței asigurărilor și implementarea principiilor Directivei europene Solvabilitate II. Potrivit BNM, părțile au convenit asupra importanței schimbului de experiență dintre autoritățile de supraveghere și a consolidării dialogului instituțional în domenii de interes comun.

Totodată, Anca Dragu a apreciat sprijinul oferit de Banca Centrală a Austriei pentru activitatea Joint Vienna Institute, centru regional de instruire care contribuie la consolidarea capacităților instituționale ale băncilor centrale și ale autorităților publice din regiune.

The post Reforma sectorului asigurărilor și integrarea în SEPA, discutate de guvernatoarea BNM la Viena appeared first on ipn.md.

Potrivit autorului, proiectul face trimitere la tradițiile transmise din generație în generație, dar și la teme precum identitatea, apartenența, migrația și legătura oamenilor cu locul de origine.

La ceremonia de inaugurare a participat și vicepremierul Eugen Osmochescu, ministru al dezvoltării economice și digitalizării. Oficialul a menționat că proiectul contribuie la promovarea imaginii Republicii Moldova în spațiul european.

Proiectul face parte din inițiativa „Înfășurarea Ringturm”, considerată una dintre cele mai vizibile intervenții de artă publică din Austria. În cadrul acesteia, fațada clădirii este transformată periodic într-un spațiu expozițional de mari dimensiuni, fiind prezentate lucrări ale unor artiști contemporani din diferite țări.

The post Lucrarea lui Pavel Brăila, „Your happiness is in your own hands”, inaugurată pe Ringturm din Viena appeared first on ipn.md.

Dincolo de cifrele votului, semnificația politică este mult mai profundă. Pentru prima dată de la reunificarea Germaniei din 1990, cea mai mare putere economică a Europei a pierdut o competiție pentru accesul în principalul organism al ONU responsabil de menținerea păcii și securității internaționale.

Evenimentul nu schimbă echilibrul de putere la nivel mondial, însă transmite un semnal important despre transformările care au loc în sistemul internațional. Tot mai multe state din Asia, Africa și America Latină votează în funcție de propriile interese geopolitice și economice, fără a mai urma automat opțiunile promovate de marile puteri occidentale.

În acest sens, eșecul Germaniei nu reprezintă doar o problemă a Berlinului, ci și un simptom al dificultăților cu care se confruntă întregul Occident în relația cu așa-numitul „Sud global”.

De ce a pierdut Germania?

Explicațiile sunt multiple. Pe de o parte, Austria și Portugalia și-au început campaniile diplomatice cu mult timp înaintea Germaniei, construind alianțe și acumulând sprijin în rândul statelor membre ale ONU.

Pe de altă parte, pozițiile ferme ale Berlinului în sprijinul Ucrainei și politica sa tradițională de susținere a Israelului au generat rezerve în anumite regiuni ale lumii. Nu poate fi exclus nici factorul rusesc. Oficialii germani au afirmat că Moscova a desfășurat o campanie activă împotriva candidaturii germane, încercând să reducă influența Berlinului în organizațiile internaționale.

Rezultatul demonstrează că puterea economică nu se traduce automat în influență diplomatică globală. Germania rămâne principalul motor economic al Uniunii Europene, însă capacitatea sa de a mobiliza sprijin în afara spațiului occidental este pusă sub semnul întrebării. Dacă o putere economică și politică de talia Germaniei descoperă că influența sa globală este mai limitată decât se credea, atunci statele mici și vulnerabile au toate motivele să privească cu îngrijorare spre viitor.

Pentru Republica Moldova, aceasta este poate cea mai importantă lecție a votului de la New York.

Noua ordine mondială și dispariția iluziilor

Lumea intră într-o etapă în care regulile care au guvernat relațiile internaționale după sfârșitul Războiului Rece sunt din ce în ce mai contestate.

Competiția dintre marile puteri se intensifică. Statele Unite, China, Rusia, India și alte centre de putere își urmăresc propriile interese strategice, iar instituțiile internaționale se dovedesc tot mai puțin capabile să impună reguli universal acceptate.

În acest context, principiile invocate frecvent în documentele internaționale – suveranitatea, integritatea teritorială, dreptul internațional sau egalitatea statelor – continuă să existe formal, dar aplicarea lor devine tot mai selectivă.

Realitatea crudă a politicii internaționale rămâne aceeași ca acum un secol: marile puteri decid, iar statele mici sunt adesea obligate să se adapteze.

Republica Moldova cunoaște foarte bine această realitate. Conflictul transnistrean, prezența militară rusă ilegală pe teritoriul său și dificultățile de a obține soluții internaționale eficiente reprezintă exemple concrete ale limitelor sistemului internațional atunci când interesele marilor puteri sunt implicate.

Când interesele statelor mici devin secundare

În noua configurație geopolitică, statele mici riscă să fie percepute nu ca actori, ci ca spații de influență. Pentru Republica Moldova, aceasta este o provocare existențială.

Țara nu dispune de resurse energetice semnificative, nu are capacități militare comparabile cu cele ale marilor actori regionali și se află într-o zonă de contact între spațiul euroatlantic și cel de influență rusă. În asemenea condiții, simpla existență a unui stat independent nu reprezintă automat și o garanție a securității sale.

Istoria demonstrează că statele mici supraviețuiesc nu prin neutralitate declarativă sau prin apeluri morale la comunitatea internațională, ci prin integrarea în spații politice, economice și de securitate suficient de puternice pentru a le proteja.

Din această perspectivă, votul de la ONU este un avertisment pentru toate statele vulnerabile: nimeni nu va apăra interesele lor mai bine decât o pot face ele însele prin construirea unor alianțe solide și ireversibile.

Republica Moldova între integrare europeană și imperativul reunificării

În ultimii ani, integrarea europeană a devenit principalul proiect strategic al Republicii Moldova. Acest obiectiv rămâne esențial și trebuie continuat cu consecvență. Totuși, schimbările din sistemul internațional obligă la o reflecție mai amplă asupra garanțiilor reale de securitate și dezvoltare pe termen lung.

Într-o lume marcată de instabilitate, cea mai puternică garanție pe care o poate obține un stat mic nu este reprezentată doar de promisiuni diplomatice, ci de apartenența efectivă la un spațiu politic, economic și de securitate consolidat.

Din această perspectivă, ideea reunificării Republicii Moldova cu România capătă o dimensiune care depășește sfera identitară sau sentimentală. Ea devine și o temă de securitate strategică.

Reunificarea ar însemna integrarea imediată și deplină în Uniunea Europeană și NATO, eliminarea vulnerabilităților geopolitice generate de statutul de zonă-tampon și plasarea definitivă a spațiului dintre Prut și Nistru în cadrul instituțional occidental.

Pentru prima dată după multe decenii, tema unirii începe să fie analizată nu doar prin prisma trecutului comun, ci și a viitorului comun.

Unirea – de la ideal istoric la proiect de securitate

În trecut, argumentele în favoarea reunificării erau formulate în principal în termeni istorici, culturali și identitari. Astăzi, ele sunt completate de argumente geopolitice tot mai evidente.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, slăbirea mecanismelor internaționale de securitate, dificultățile ONU de a gestiona conflictele și competiția crescândă dintre marile puteri au modificat fundamental mediul strategic în care există Republica Moldova.

În aceste condiții, unirea nu mai apare doar ca un deziderat național al unei părți a societății, ci și ca una dintre puținele opțiuni capabile să ofere garanții de securitate durabile într-un mediu internațional tot mai imprevizibil.

Aceasta nu înseamnă că reunificarea este inevitabilă sau că se va produce automat. Ea depinde de voința cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, de evoluțiile regionale și de contextul european.

Înseamnă însă că tema unirii devine tot mai relevantă în dezbaterea privind viitorul strategic al Republicii Moldova.

Concluzie

Eșecul Germaniei la ONU nu schimbă direct parcursul european al Republicii Moldova. Berlinul rămâne unul dintre cei mai importanți susținători ai extinderii Uniunii Europene și ai integrării Chișinăului în familia europeană. Totuși, semnificația profundă a acestui episod este alta.

El confirmă faptul că lumea se îndreaptă spre o ordine internațională în care interesele marilor puteri prevalează tot mai des asupra preocupărilor statelor mici. Într-un asemenea context, Republica Moldova nu își poate permite luxul de a rămâne într-o zonă gri de securitate și incertitudine geopolitică.

Pentru Chișinău, adevărata provocare nu este să înțeleagă de ce a pierdut Germania un vot la ONU, ci să răspundă la o întrebare mult mai importantă: care este cea mai sigură formulă prin care cetățenii Republicii Moldova își pot garanta libertatea, prosperitatea și securitatea într-o lume tot mai instabilă?

Din ce în ce mai des, răspunsul la această întrebare este căutat nu doar la Bruxelles, ci și la București.

The post Eșecul Germaniei la ONU și lecția pentru Republica Moldova. Op-Ed de Anatol Țăranu appeared first on ipn.md.

Parlamentara austriacă a subliniat că Republica Moldova a ales calea democrației în condiții geopolitice dificile și într-un context de instabilitate regională, demonstrând că valorile democratice rămân prioritare chiar și sub presiune. „Acum nu se mai pune întrebarea dacă Moldova este gata pentru Europa. Moldova și-a arătat angajamentul ferm, a arătat că democrația contează și a făcut asta în circumstanțe geopolitice dificile, de instabilitate. Întrebarea este dacă Europa este gata să fie la înălțimea curajului demonstrat de Republica Moldova”, a declarat Petra Bayr.

Potrivit acesteia, statele care aleg democrația în astfel de condiții merită sprijin și încredere deplină din partea partenerilor europeni.

Reprezentanții delegației austriece au subliniat că Austria rămâne un susținător cheie pentru parcursul european al țării, apreciind reziliența democratică și determinarea societății moldovenești de a avansa în pofida provocărilor și a presiunilor externe.

„Suntem pregătiți pentru deschiderea negocierilor, iar reuniunea Consiliului European din iunie ar putea fi un moment de referință pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană. Contăm și mizăm pe susținerea dumneavoastră în acest parcurs esențial pentru țara noastră”, a declarat Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău.

Un al subiect al agendei de discuții l-a constituit sprijinul Austriei pentru proiectele de modernizare a Republicii Moldova. Potrivit Doinei Gherman, până în prezent, peste 32 de milioane de euro au fost investite în inițiative axate pe dezvoltare rurală, infrastructură, apă și canalizare, protecția mediului și energie regenerabilă. Un exemplu cu impact direct asupra comunităților locale, evidențiat în cadrul conferinței, este inaugurarea rețelei de canalizare și a stației de epurare în localitatea Gălești, raionul Strășeni.

The post Petra Bayr: Uniunea Europeană trebuie să fie la înălțimea curajului demonstrat de Republica Moldova appeared first on ipn.md.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de presă cu genericul „Participarea și incluziunea în artă și cultură a persoanelor cu dizabilități”, organizată de ambasadele Austriei și Germaniei în Republica Moldova. Evenimentul precede spectacolul ansamblului „Ich bin o.k.” – „Zug 2.0”, care va fi prezentat la Centrul de Excelență „Ștefan Neaga”, în cadrul Festivalului European de Film și Cultură.

Ambasadoarea Austriei în Republica Moldova, Stella Avallone, a declarat că proiectul urmărește integrarea socială a persoanelor cu dizabilități prin artă și cultură. Ea a menționat că inițiativa, inspirată de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, oferă un spațiu de valorificare a potențialului acestora. Totodată, diplomata a reafirmat sprijinul Austriei pentru proiecte sociale în Republica Moldova și speranța că experiența ansamblului din Viena va încuraja inițiative similare locale.

Directorul artistic al ansamblului „Ich bin o.k.”, Attila Zanin, a declarat că filosofia proiectului este de a elimina barierele și prejudecățile legate de dizabilitate. În opinia sa, oamenii trebuie apreciați pentru ceea ce pot face, nu pentru limitările lor, și că societatea ar trebui să se adapteze pentru a oferi tuturor șanse și oportunități egale.

La rândul său, Liuba Muntean, consultantă principală în cadrul Direcției politici de protecție a drepturilor persoanelor cu dizabilități de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a declarat că autoritățile promovează o incluziune mai largă a persoanelor cu dizabilități prin artă, educație și viață comunitară. Ea a precizat că pentru perioada 2026-2030 este pregătit un program de incluziune socială și viață independentă, care urmărește reducerea izolării și integrarea activă a acestor persoane în comunitate.

Totodată, Alexandru Voloc, reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății în Moldova, a subliniat că arta și dansul contribuie la sănătatea emoțională, psihică și socială. Potrivit lui, incluziunea este esențială pentru bunăstarea persoanelor cu dizabilități și pentru combaterea stigmei și discriminării, menționând că participarea la activități culturale și comunitare este la fel de importantă ca accesul la servicii medicale și sociale.

Diana Adamciuc, reprezentanta asociației „Prietena mea”, a declarat că incluziunea înseamnă nu doar legi și politici, ci și schimbarea mentalității societății. Ea a subliniat că persoanele cu dizabilități au nevoie de servicii, dar și de sentimentul apartenenței și de participare activă la viața socială și culturală. Totodată, a menționat că organizația promovează incluziunea prin proiecte pentru copiii cu sindrom Down și familiile acestora, grupuri de suport și campanii de sensibilizare în mai multe regiuni ale țării.

Ansamblul „Ich bin o.k.”, fondat la Viena, are o experiență de zeci de ani în promovarea incluziunii prin dans și teatru. În cadrul vizitei la Chișinău, artiștii vor susține și un atelier de dans incluziv pentru tineri. Sprijinul financiar pentru deplasare este oferit de Ministerul Austriac al Muncii și Afacerilor Sociale, Agenția Austriacă pentru Educație și compania GRAWE Carat.

The post Incluziunea prin artă, promovată la Chișinău de ansamblul „Ich bin o.k.” din Viena appeared first on ipn.md.

Pe agenda vizitei sunt incluse întrevederi cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, precum și cu vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul afacerilor externe.

La Parlament, oficialii austrieci vor participa la discuții cu vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman, cu președintele Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spatari, și cu membrii celor două comisii parlamentare, după care vor susține o conferință de presă.

Potrivit unui comunicat emis de Parlament, discuțiile se vor concentra pe consolidarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Austria, cu accent pe dezvoltarea cooperării parlamentare și pe proiectele implementate în țara noastră cu sprijinul Austriei.

În cadrul vizitei, parlamentarii austrieci vor merge și în raionul Strășeni, unde vor inspecta mai multe proiecte realizate cu sprijinul Agenției Austriece pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Uniunea Europeană. Delegația va participa la inaugurarea stației de epurare din localitatea Gălești și va vizita proiectele de alimentare cu apă din satul Căpriana și de la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”.

Programul mai include vizite la Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” și la Școala Austriacă din Chișinău.

The post Delegație de parlamentari austrieci, în vizită oficială în Republica Moldova appeared first on ipn.md.

Piesa cu care Satoshi reprezintă Republica Moldova în acest an, Viva, Moldova, îmbină sonorități moderne cu motive inspirate din folclorul autohton și transmite un mesaj despre identitate, unitate și energia colectivă. Artistul declara anterior că își dorește ca evoluția de pe scena Eurovision Song Contest 2026 să reflecte autenticitatea și spiritul Moldovei.

Prima semifinală a Eurovision Song Contest 2026 reunește reprezentanții a 15 țări, dintre care doar zece vor merge mai departe în marea finală din 16 mai. Alți 15 concurenți vor evolua în a doua semifinală, programată pentru 14 mai, când vor fi desemnate încă zece finaliste ale competiției.

Fanii pot vota prin SMS, trimițând numărul piesei preferate, sau online, prin aplicația Eurovision, unde își înregistrează numărul de telefon și aleg melodia dorită pe platforma oficială. Conform regulilor, telespectatorii din Republica Moldova nu își pot susține propriul reprezentant de acasă, însă cei din diaspora pot vota fără restricții. Rezultatele finale vor fi stabilite exclusiv pe baza votului publicului din țările participante.

Republica Moldova revine pe scena Eurovision Song Contest după o pauză de un an. Țara participă la competiție din 2005, iar cel mai bun rezultat din istoria sa rămâne cel obținut în 2017, când formația SunStroke Project a ocupat locul trei cu piesa „Hey Mamma”.

The post Prima semifinală Eurovision 2026 are loc astăzi. Satoshi evoluează primul appeared first on ipn.md.

Volodimir Zelenski a anunțat că toate activele instituției financiare se află acum pe teritoriul ucrainean. Este vorba de 40 de milioane de dolari americani, 35 de milioane de euro și nouă kilograme de aur bancar.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a anunțat pe 6 martie că autoritățile ungare au reținut șapte angajați ai Oșadbank care transportau bunurile respective cu un vehicul de transport valori care venea din Austria. Deși Kievul a argumentat că transportul se baza pe un acord internațional cu banca Raiffeisenbank Austria și respecta toate procedurile vamale europene, Budapesta a confiscat bunurile sub suspiciunea de spălare de bani și a demarat o anchetă.

The post Ungaria a returnat Ucrainei valuta și aurul confiscate dintr-un vehicul bancar appeared first on ipn.md.