Decizia instanței datează din 26 decembrie 2025 și vizează un dosar de abuz de putere, în care Constantinov a fost acuzat de delapidarea a peste 46 de milioane de lei. Întrucât nu s-a aflat în sala de judecată la momentul anunțării hotărârii, pe numele său a fost emis un mandat de urmărire.

„Pe 9 februarie 2026 am depus recurs în instanța de apel. În mod evident, sentința nu a intrat în vigoare. Nu ascund: nu vreau să merg la închisoare din cauza unei decizii nedrepte”, a declarat luni, 16 februarie, fostul președinte al Adunării Populare într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare.

Constantinov susține că prejudiciul de 46 de milioane de lei care îi este imputat „este inventat și nu are nicio legătură cu vreun furt”.

„Acest lucru poate fi verificat documentar. Am insistat și insist și astăzi asupra acestui fapt. Este un litigiu comercial între subiecți privați, care a fost deja examinat de instanța civilă. Iar Curtea Supremă de Justiție, în 2023, a pronunțat o decizie în favoarea mea”, a mai declarat fostul parlamentar de la Comrat.

Dmitri Constantinov afirmă că, în hotărârea din 2025, deși de 23 de ori este menționată „aducerea la incapacitate de plată, adică la falimentul unei întreprinderi”, condamnarea a fost aplicată în baza articolului privind delapidarea, iar învinuirea ar fi fost recalificată cu doar câteva zile înainte de încheierea procesului.

„Vreau să reamintesc că, în august 2025, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Acum – 12 ani sunt aplicați fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. Vedem cum două figuri-cheie din Găgăuzia au fost înfrânte într-un interval scurt de timp. Desigur, se poate spune că este o coincidență. Totuși, este un semnal care arată o abordare extrem de dură față de reprezentanții regiunii noastre autonome”, a afirmat Constantinov.

El a declarat că este gata să prezinte documentele, expertizele și materialele dosarului juriștilor și jurnaliștilor internaționali. În opinia sa, dacă Moldova merge cu adevărat pe calea europeană, acest parcurs trebuie măsurat nu prin declarații, ci prin standardele justiției.

Constantinov nu a precizat unde se află și dacă are de gând să se prezinte în fața autorităților.

The post Constantinov, căutat după condamnarea la 12 ani de închisoare, cere justiție independentă appeared first on ipn.md.

„Angajații Direcției de Poliție din UTA Găgăuzia au oprit pentru verificări un automobil Skoda. Polițiștii au stabilit că bărbatul aflat la volan fusese privat de dreptul de a conduce mijloace de transport în decembrie, după ce a fost depistat în stare de ebrietate la volan. Acesta deține funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia”, a precizat sâmbătă Inspectoratul General al Poliției.

Oamenii legii au dispus o anchetă, iar mașina de serviciu a fost plasată la parcarea specială până la clarificarea tuturor circumstanțelor.

„Poliția reiterează că legea este egală pentru toți, iar respectarea restricțiilor impuse este obligatorie, indiferent de funcția deținută”, se mai arată în comunicatul IGP.

The post Deputat din Găgăuzia, retras de la volan. Mașina de serviciu, dusă la parcarea specială appeared first on ipn.md.

Ormanji a atras atenția asupra importanței aprobării bugetului și și-a îndemnat colegii din legislativul găgăuz să manifeste responsabilitate, subliniind necesitatea respectării deciziei adoptate de Adunarea Populară. „Cuiva îi poate displăcea data de 22 martie, dar aceasta este decizia unui organ colegial, adoptată de majoritate. Aceasta trebuie respectată”, a declarat Nicolai Ormanji, citat de presa din Găgăuzia.

Următoarea tentativă de aprobare a bugetului va avea loc la ședința programată pentru luni, 12 ianuarie.

Alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei au fost stabilite pentru 22 martie 2026, potrivit unei decizii adoptate pe 27 noiembrie 2025, cu votul a 15 parlamentari, în timp ce 11 deputați au optat pentru organizarea scrutinului în luna mai.

The post Alegerile din Găgăuzia riscă să fie amânate dacă bugetul nu este aprobat până pe 20 ianuarie appeared first on ipn.md.

În timp ce Constantinov a declarat că se retrage pentru a-și proteja sănătatea, unii deputați din Adunare l-au acuzat că o face pentru a evita responsabilitatea în legătură cu problemele grave din regiune, numind demisia „rușinoasă”.

Unul dintre vicepreședinții Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a fost desemnat prin vot să exercite interimatul până la alegerea unei noi componențe a legislativului, care va numi ulterior un nou președinte.

Alegătorii din Găgăuzia vor fi chemați la urne pe 22 martie anul viitor pentru a alege noii deputați ai Adunării Populare. Data a fost stabilită în aceeași ședință.

The post Demisie confirmată la Comrat: Dmitri Constantinov nu mai este oficial președintele AP appeared first on ipn.md.

Potrivit MEC, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. Instituția precizează că așa-numita „Lege a Educației” a fost adoptată fără consultarea prealabilă a Ministerului Educației și Cercetării, încălcând principiile fundamentale ale procesului legislativ.

Competența Adunării Populare de a adopta legi, prevăzută de legislația privind statutul special al Găgăuziei, „nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, se mai arată în comentariul MEC.

De asemenea, instituția subliniază că inițiativele de promovare a limbii găgăuze – susținute, de altfel, de Minister – nu pot fi implementate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să afecteze principiul egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie.

MEC amintește că o altă inițiativă legislativă în domeniul educației, promovată de Adunarea Populară cu încălcarea prevederilor legale în anul 2016, a fost ulterior anulată prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, pronunțată în septembrie 2018.

The post MEC contestă legea Adunării Populare privind predarea obligatorie a limbii și istoriei găgăuze appeared first on ipn.md.

Convocarea de urgență a Parlamentului și anularea amendamentelor – ce propune Adunarea Populară a Găgăuziei

Problema organizării alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare a fost pusă în discuție la ședința din 11 iulie. Președintele Adunării Dmitri Constantinov a declarat că trebuie stabilită cât mai curând o dată pentru alegerile din regiune, însă reforma hărții instanțelor judiciare constituie un obstacol. Vicepreședintele Gheorghi Leiciu a menționat că, în urma acestei reforme, Comratul a rămas fără propria Curte de Apel, fapt care, potrivit lui, face imposibilă organizarea scrutinului în condițiile actuale.

Tot Leiciu a declarat că, în lipsa Curții de Apel Comrat, organizarea alegerilor devine imposibilă, întrucât nu mai există o instanță care să verifice legalitatea și să valideze rezultatele scrutinului. Potrivit lui, legea și Codul Electoral prevăd în continuare că toate contestațiile electorale se depun la Curtea de Apel Comrat, chiar dacă această instanță a fost desființată în urma reformei judiciare.

„Unde să ne adresăm acum? Cine va verifica legalitatea alegerilor? Poate că e cazul să cerem Parlamentului să întrerupă vacanța, să modifice legislația și să readucă harta instanțelor la forma inițială, inclusiv cu Curtea de Apel Comrat”, a adăugat Leiciu.

Majoritatea deputaților au fost de acord cu această observație. Deputații cu o altă opinie au fost în minoritate. Deputații Alexandru Tarnavschi și Mihail Jelezoglo au propus stabilirea datei alegerilor pentru 16 noiembrie, urmând ca ulterior să se solicite Parlamentului interpretarea legii.

Totuși, deputații au decis să se adreseze mai întâi autorităților de la Chișinău. Prezidiul Adunării Populare a transmis un demers către Parlament și Președinție, în care se menționează că „transformarea Curții de Apel Comrat într-o filială temporară a Curții de Apel Sud, cu sediul la Cahul, privează Găgăuzia de posibilitatea organizării alegerilor”.

Scrisoarea prezidiului este lipsită de sens

Deputatul Alexandru Tarnavschi a reacționat la scrisoarea Adunării Populare, spunând că aceasta nu poate avea vreun rezultat pozitiv.

„Dacă Adunarea Populară a Găgăuziei dorește cu adevărat să modifice legislația națională, ar trebui să propună un proiect de lege pentru modificarea Legii privind organizarea judecătorească. Un simplu demers adresat Președinției și Parlamentului nu are nicio valoare juridică”, a precizat Tarnavschi.

De asemenea, el a precizat că actualul Parlament al Republicii Moldova și-a încheiat mandatul odată cu stabilirea alegerilor parlamentare pentru 28 septembrie, iar noul legislativ își va începe activitatea abia în octombrie sau noiembrie. Potrivit lui, chiar dacă viitorii deputați vor dori restabilirea Curții de Apel Comrat, acest lucru nu va fi posibil mai devreme de anul 2026.

Deputatul a atras atenția asupra faptului că Curtea de Apel Comrat a fost desființată pe 27 iunie 2024, iar Adunarea Populară a trimis solicitarea abia pe 23 iulie 2025. Lucru care, potrivit lui, face ca actuala componență a Adunării Populare a Găgăuziei va fi permanent în exercitarea atribuțiilor, în caz că nu va fi restabilită Curtea de Apel Comrat.

„Este o situație convenabilă pentru actualul președinte al Adunării Populare, cu care mulți nu mai vor să colaboreze, dar este extrem de periculoasă pentru întreaga Găgăuzie”, a mai spus Tarnavschi. Potrivit lui, astfel de acțiuni discreditează Adunarea Populară ca instituție a puterii și subminează încrederea în regiune.

El a îndemnat prezidiul Adunării să „înceteze jocurile politice periculoase în care, poate chiar involuntar, antrenează instituțiile democratice ale regiunii”. Prezidiul nu a reacționat în niciun fel la aceste apeluri.

Să decidă președintele — responsabilitatea a fost pasată Maiei Sandu

Mai mult, au continuat declarațiile care creează și mai multă incertitudine. Vicepreședintele Adunării Gheorghi Leiciu a recunoscut, într-un interviu la radio GRT pe 28 iulie,: „ei înțeleg că Parlamentul nu va mai rezolva această problemă. De aceea, acum așteaptă decizii de la președintele Maia Sandu”.

„Înțelegem că actualul Parlament nu se va întruni pentru a examina modificările privind harta instanțelor. De aceea, ne-am adresat și Președinției, întrucât președintele are dreptul să sesizeze Curtea Constituțională pentru a declara neconstituționale anumite prevederi”, a afirmat Leiciu.

Totuși, în scrisoarea transmisă către instituții se specifica faptul că deciziile se așteaptă de la Parlament, în timp ce Președinției i-a fost trimisă doar o copie „pentru informare”. Indiferent de acest fapt, se așteaptă o soluție anume de la Maia Sandu.

„Amânarea alegerilor l-ar avantaja pe Ilan Șor”

Deputatul Adunării Populare, Ivan Terzi, președinte al asociației „Controlul Popular”, susține că actuala criză este una artificială, menținută intenționat pentru a prelungi mandatul deputaților în funcție și pentru a avantaja gruparea lui Ilan Șor.

„Această situație le permite să rămână în funcții încă 4-6 luni, dacă reușesc să negocieze o soluție cu viitorul Parlament. Nu doar deputații beneficiază de pe urma incertitudinii, ci și Șor și apropiații lui”, a declarat Terzi pentru IPN.

Potrivit lui, adresarea către Președinție este doar un gest formal menit să creeze aparența că autoritățile centrale ignoră cererile Comratului.

„Prevăd următoarea mișcare a marionetelor lui Șor. Vor aduna „bunicuțe luptătoare” pentru un alt miting, unde vor da vina pe Chișinău, precum că ignoră toate propunerile „constructive” ale Găgăuziei”, a presupus Terzi.

Juristul Igor Ianac, președintele organizației „Alegerea și alternativa pentru Găgăuzia”, a subliniat că, potrivit statutului Găgăuziei, alegerile pentru Adunarea Populară ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie. Totuși, deputații locali încearcă să transfere responsabilitatea către autoritățile centrale.

„În interiorul Adunării Populare nu există un consens privind data alegerilor. Majoritatea încearcă să le amâne pentru anul viitor și să arunce vina pentru criza instituțională asupra Chișinăului”, a precizat Ianac pentru IPN.

El a adăugat că anume în an electoral, Adunarea nu poate ajunge nici la un acord privind legislația electorală — peste 100 de modificări au fost aduse Codului electoral local — și nici asupra instituției care trebuie să gestioneze procesul electoral.

„Nu este exclus ca, în lipsa unui acord local și pe fondul crizei instituționale, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova să creeze un Consiliu electoral central pentru Găgăuzia, care, în baza legislației naționale și regionale, are dreptul să organizeze alegerile regionale, inclusiv cele pentru Adunarea Populară și bașcanul Găgăuziei”, a conchis Ianac.

Acum în Găgăuzia nu există o Comisie electorală centrală permanentă. În 2023, aceasta a fost desființată chiar de către Adunarea Populară, la inițiativa președintelui Constantinov. Acum, deputații propun din nou modificarea legislației electorale a regiunii pentru a transforma comisia într-un organ cu statut permanent.

Rezumând situația actuală cu alegerile pentru Adunarea Populară, una dintre soluțiile posibile, potrivit deputatului Tarnavschi, ar fi adresarea către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova pentru a solicita un punct de vedere oficial ce ar clarifica care instanță de judecată va avea competența de a examina litigiile electorale și de a valida rezultatele alegerilor regionale din Găgăuzia.

The post Alegerile din Găgăuzia, în impas. Deputații cer intervenția Chișinăului. Ce se întâmplă? appeared first on ipn.md.

„Vineri, procuratura din Găgăuzia mi-a înmânat o decizie prin care nu am dreptul să părăsesc Moldova timp de două luni, invocând faptul că am un dosar penal”, a declarat președintele Adunării Populare pentru GRT.

Constantinov a precizat că pe numele său a fost deschis un dosar penal încă acum doi ani, pentru „fraudă”. Ancheta ar viza o unitate de producere a alcoolului, pe care o numește „afacere de familie”. O altă presupunere este că interdicția de a părăsi țara i-ar fi aplicată pentru rolul său în aprobarea Comitetului Executiv al Găgăuziei.

„Nu m-au lăsat să ies <…> mi-au spus să nu mă joc cu mașinăria de stat pentru că voi ajunge în locuri neplăcute”, a declatat Constantinov.

De remarcat este că președintele Adunării Populare și bașcana Evghenia Guțul au fost cei care au semnat acordul cu banca rusă Promsvyazbank (controlată de Ministerul rus al apărării), prin care au fost transferați bani pentru coruperea alegătorilor la scrutinul din toamna anului trecut.

În luna martie a acestui an, Curtea de Apel din Comrat a suspendat executarea acordului menționat. În celălalt dosar menționat de Constantinov, unitatea de producere a alcoolului figurează acum ca fiind lichidată. Adresa acesteia coincide cu adresa companiei MEDELEAN-AGRO, specializată în producerea culturilor cerealiere, plantelor tehnice și furajelor. În decembrie 2023, Constantinov a confirmat presei locale că ofițeri ai Centrului Național Anticorupție au efectuat percheziții la domiciliul său, precum și la domiciliul fiului său și al angajaților unității de producere a alcoolului.

Solicitată de IPN să confirme statutul procesual al lui Constantinov, Violina Moraru, responsabilă pentru comunicarea Procuraturii Generale cu mass-media, a comunicat că „în scopul respectării confidențialității urmăririi penale momentan nu pot fi oferite detalii pe caz”.

The post Președintele Adunării Populare a Găgăuziei are interdicție de a părăsi țara appeared first on ipn.md.