Pentru noul parteneriat, anunțat miercuri la Kiev de Ursula von der Leyen în marja Summitului Ucraina-Europa de Sud-Est, Comisia alocă un miliard de euro din împrumutul de 90 de miliarde de euro deja aprobat pentru Ucraina. Șefa Comisiei Europene a descris inițiativa drept „propriul nostru acord privind dronele”, după înțelegerile încheiate de Kiev în ultimele luni cu mai multe țări europene și din Orientul Mijlociu.

Ursula Von der Leyen a invocat incursiunile și alertele cu drone înregistrate în mai multe state membre pentru a justifica dezvoltarea unei capacități europene proprii. Ea a menționat că evenimentele din Ucraina și din alte regiuni au arătat necesitatea unor sisteme testate în condiții reale, disponibile rapid și în cantități suficiente.

The post UE și Ucraina lansează un parteneriat pentru producția comună de drone appeared first on ipn.md.

Noul acord îl înlocuiește pe cel semnat în 2022. Potrivit Ministerului Infrastructurii, documentul include noi elemente precum organizarea controlului coordonat la frontieră, extinderea finanțării europene și integrarea în proiect a ultimului tronson al Autostrăzii A8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni, a primului sector al viitoarei autostrăzi Ungheni-Chișinău-Odesa și a terminalului logistic multimodal Berești.

Conform acordului, România va finanța construcția podului peste Prut, a infrastructurii conexe, a punctului de trecere a frontierei de pe teritoriul său, precum și realizarea a aproximativ 4,7 kilometri de autostradă, a unui drum de legătură și a terminalului logistic Berești, investiții estimate la circa 56 de milioane de euro. Republica Moldova va finanța construcția unui sector de aproximativ 500 de metri de autostradă dintre pod și drumul național R16, investiție estimată la 5 milioane de euro.

Tot joi, la București, a fost semnat și contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului de autostradă Târgu Neamț-Iași-Ungheni, care va ajunge până la noul pod peste Prut.

Potrivit autorităților, semnarea documentelor reprezintă un nou pas în conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport și în consolidarea cooperării cu România în domeniul infrastructurii.

The post Moldova și România au semnat un nou acord pentru construcția podului Ungheni-Ungheni appeared first on ipn.md.

Potrivit Ministerului Energiei, grantul va finanța elaborarea documentației tehnice, studiilor de specialitate, evaluărilor de mediu și sociale, precum și alte activități necesare pregătirii investiției incluse în programul „Resilient, Efficient, Secure Combined Heat and Power Program (RESHAPE-Moldova)”.

Autoritățile precizează că proiectul are la bază concluziile unui studiu de fezabilitate care recomandă dezvoltarea unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficiență, cu ciclu combinat, care va contribui la modernizarea infrastructurii energetice a municipiului Chișinău și la consolidarea securității energetice a Republicii Moldova.

Ministerul precizează că noua investiție va crea premisele pentru înlocuirea treptată a unor capacități de producere învechite, creșterea eficienței energetice, reducerea consumului de combustibil și diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, potrivit autorităților, proiectul va facilita integrarea surselor regenerabile de energie și va contribui la dezvoltarea unui sistem energetic mai rezilient și mai flexibil.

Autoritățile menționează că activitățile finanțate urmează să fie implementate până la sfârșitul anului 2027.

The post Sistemul termoenergetic din Chișinău, modernizat cu ajutorul BIRD appeared first on ipn.md.

Primul proiect, „Reabilitarea și modernizarea școlilor din Moldova”, are o valoare de 51,5 milioane de euro și prevede modernizarea a 20 de instituții de învățământ din întreaga țară. Din această sumă, 3,5 milioane de euro reprezintă grantul oferit de UE, 8 milioane sunt contribuția Republicii Moldova prin Planul de creștere economică, iar 40 de milioane de euro constituie un împrumut de la BEI Global.

Ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a declarat că inițiativa va contribui la reducerea supraaglomerării școlilor din capitală și la crearea unei rețele de instituții model la nivel național, beneficiind aproximativ 14 mii de elevi.

Al doilea proiect vizează eficiența energetică în sectorul sănătății și prevede reabilitarea a 10 spitale publice de importanță națională. Cu un grant suplimentar de 10 milioane de euro din partea Uniunii Europene, instituțiile vor fi dotate cu sisteme moderne de ventilare și panouri solare. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a estimat o reducere de circa 40% a costurilor energetice și îmbunătățirea condițiilor pentru peste un milion de pacienți și 10 mii de cadre medicale.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că investițiile vor aduce beneficii directe cetățenilor prin condiții mai bune în instituțiile publice. „Aceste acorduri înseamnă spitale cu o eficiență energetică mai bună și școli mai bine amenajate”, a subliniat șeful executivului.

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Ivona Piorko, a menționat că sprijinul financiar reflectă angajamentul UE pentru dezvoltarea durabilă a țării și parcursul său european. „Sprijinul UE generează beneficii tangibile pentru oamenii din Republica Moldova. Dincolo de sprijinul financiar oferit, această investiție reflectă angajamentul nostru de a sprijini dezvoltarea durabilă în Moldova și parcursul său către un viitor mai verde și mai rezilient”, a menționat ambasadoarea.

The post 20 de școli și 10 spitale vor fi modernizate prin două proiecte susținute de UE appeared first on ipn.md.

Documentul stabilește un parteneriat care are drept scop pregătirea practică a viitorilor specialiști. Astfel, stagiile vor contribui la consolidarea cunoștințelor teoretice și la dezvoltarea competențelor necesare pentru activitatea în domeniu.

În baza acordului, DGPDC va asigura condițiile necesare pentru desfășurarea practicii, precum și îndrumarea și evaluarea stagiarilor. De cealaltă parte, USM va coordona procesul de instruire practică și va oferi suport științifico-metodologic.

Parteneriatul prevede și dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul cercetării și formării profesionale continue. Instituțiile își propun să colaboreze și în alte inițiative care vizează pregătirea specialiștilor din sectorul social.

The post Stagii de practică în cadrul DGPDC pentru studenții și masteranzii USM în domeniul asistenței sociale appeared first on ipn.md.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, acordul va crea cadrul juridic necesar pentru cooperarea bilaterală în domeniul transportului aerian și va stabili regulile de operare a serviciilor aeriene între cele două țări. Totodată, va reglementa aspecte ce țin de siguranța și securitatea aeronautică, autorizarea companiilor aeriene, drepturile de operare, precum și stabilirea tarifelor și taxelor aplicabile transportatorilor aerieni.

Autoritățile susțin că semnarea acordului va contribui la extinderea rețelei de curse directe operate de pe Aeroportul Internațional Chișinău „Eugen Doga”, oferind noi oportunități pentru călătorii, dezvoltarea turismului, intensificarea schimburilor comerciale și consolidarea cooperării economice dintre Republica Moldova și Arabia Saudită.

Delegația Republicii Moldova pentru negocierea acordului va fi condusă de secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță.

The post Moldova și Arabia Saudită ar putea avea curse aeriene directe appeared first on ipn.md.

În cadrul unei conferințe de presă susținută la Strasbourg, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că acord provizoriu facilitează exercitarea drepturilor pasagerilor și solicitarea despăgubirilor în cazul perturbării zborurilor, menținând pragul actual de trei ore întârziere și nivelul actual al compensațiilor.

Alexis Vafeades, ministrul transporturilor din Cipru, a calificat decizia drept un succes major pentru pasageri, sectorul aviației și UE în ansamblu. Potrivit  acestuia, acordul introduce obligații mai clare privind informarea și asistența oferite călătorilor.

Comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, afirmă că acordul oferă un echilibru între protecția călătorilor și competitivitatea companiilor aeriene, contribuind la un sector aviatic mai eficient și mai predictibil.

Documentul prevede măsuri suplimentare de protecție pentru pasagerii cu dizabilități, precum și o transparență mai mare cu privire la costul călătoriilor aeriene. Potrivit noilor reguli, prețurile afișate pentru zboruri vor trebui să includă și bagajul de mână, oferind pasagerilor informații mai clare încă din momentul rezervării.

Pentru a intra în vigoare, acordul provizoriu trebie aprobat de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.

The post Proceduri simplificate pentru despăgubirea pasagerilor curselor aeriene din UE, acord provizoriu appeared first on ipn.md.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, deputat al PSRM, a declarat că Republica Moldova a fost implicată anterior în mai multe inițiative desfășurate în cadrul Fondului interstatal de colaborare umanitară al CSI. El a adăugat că țara ar fi primit și propunerea de a desemna un oraș drept capitală culturală a Comunității Statelor Independente pentru un an. PSRM a cerut excluderea proiectului de pe ordinea de zi, însă propunerea nu a fost susținută.

Potrivit Ministerului Culturii, acordul nu și-a demonstrat eficiența și nu aduce beneficii Republicii Moldova. Instituția argumentează că, în contextul actual, Republica Moldova își orientează cooperarea externă către programe europene precum „Orizont Europa” și „Europa Creativă”, considerate mai relevante pentru domenii precum cultura, educația, cercetarea și tineretul.

Potrivit autorităților, denunțarea Acordului face parte din procesul de revizuire a tratatelor încheiate pe platforma CSI și din eforturile de aliniere a politicilor naționale la standardele și normele Uniunii Europene.

The post Acordul privind Fondul umanitar al CSI, denunțat de Parlament appeared first on ipn.md.

Maria Zaharova a confirmat că Ambasada Federației Ruse la Erevan a trimis miercuri, 27 mai, o scrisoare prin care avertizează Armenia că Rusia va suspenda sau va denunța unilateral acordul din 2013 referitor la furnizarea de gaze naturale, produse petroliere și diamante, în cazul în care Guvernul de la Erevan continuă demersurile de aderare la Uniunea Europeană.

Acordul respectiv elimină taxele de export pentru gaze, petrol și diamante din Rusia pentru Armenia. Gazele naturale se vând acum la un preț preferențial de 177 de dolari mia de metri cubi. Moscova avertizează că abandonarea acestui cadru economic în favoarea Uniunii Europene va forța alinierea la prețurile de piață, estimate la 600 de dolari mia de metri cubi.

Deși importă anual circa un milion de tone de petrol rusesc fără taxe, Armenia își diversifică activ sursele de energie prin achiziții din România, Egipt, Bulgaria și, recent, din Azerbaidjan. În privința diamantelor, deși Moscova rămâne principalul furnizor, Erevanul utilizează aceste resurse în special pentru prelucrare și reexport.

Reorientarea dinspre Rusia către Occident marchează o schimbare fundamentală în politica externă a Armeniei, accelerată de contextul regional tensionat, inclusiv războiul rus în Ucraina. În acest sens, Parlamentul de la Erevan a adoptat în 2025 cadrul legal pentru lansarea procedurii de aderare la Uniunea Europeană, bloc pe care premierul Nikol Pașinian îl consideră partenerul-cheie al țării.

The post Rusia amenință Armenia cu suspendarea livrărilor de petrol și gaze ieftine, dacă țara aderă la UE appeared first on ipn.md.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că proiectul urmărește sporirea eficienței energetice în clădirile publice, în contextul provocărilor generate de criza energetică și necesitatea decarbonizării. Potrivit oficialului, acordul de grant investițional are o valoare de 10 milioane de euro și va contribui la finanțarea componentei dedicate clădirilor publice. Acesta completează alte finanțări deja contractate pentru proiect, inclusiv un împrumut de 30 de milioane de euro oferit de Banca Europeană de Investiții, un împrumut BERD de alte 30 de milioane de euro și un grant inițial de 12,4 milioane de euro acordat de BEI.

Costul total al proiectului este estimat la 86,9 milioane de euro, iar perioada de implementare va fi de șase ani. Autoritățile susțin că investițiile vor contribui la reducerea consumului de energie în instituțiile publice, diminuarea costurilor de întreținere și îmbunătățirea condițiilor pentru pacienți și personalul medical.

Potrivit hotărârii aprobate de Executiv, acordul va fi semnat între Republica Moldova, Banca Europeană de Investiții și Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii.

The post Zece spitale și instituții medicale din Moldova vor fi renovate energetic appeared first on ipn.md.